Transnistria stiri: 1352
Eurovision stiri: 497

Noua versiune a Constituției: de ce avem nevoie de ea și pe cînd să o așteptăm?

13 aug. 2020,, 17:56   Analitică
10200 5

La prima ședință a Comisiei pentru reforma constituțională, convocată zilele trecute la președinție, a fost discutată vasta agendă, care stă în fața celor ce vor elabora noua redacție a Legii supteme.

În deceniul din urmă, au avut loc destule cazuri de interpretare libertină sau extinsă a Constituției, precum și de folosire a Curții Constituționale (CC) pe post de instrument politic, fapt care se solda cu situații de criză. Membrii comisiei, din care fac parte constituționaliști consacrați, reprezentanți ai cercurilor științifice și ai societății civile, trebuie să pregătească un pachet de amendamente, menite să renoveze domeniul constituțional.

Se va ține cont de inițiativele sonorizate de politicieni și societate pe parcursul ultimilor ani: de la soluționarea problemei transfugilor politici și restricționarea cetățeniei duble pentru demnitarii de rang înalt la reducerea numărului de deputați, concretizarea atribuțiilor și a statutului CC. Urmează a fi revizuite un șir de decizii ale CC, care au depășit cadrul constituțional sau competența autorității de jurisdicție constituțională. Se preconizează, că elaborarea pachetului de amendamente va dura aproape un an, iar întregul proces poate dura în jur de 2,5 ani.

Majoritatea experților, a personalităților publice și politice cad de acord, că Constituția adoptată mai bine de un sfert de secol în urmă necesită o îmbunătățire și o adaptare la realitățile zilei. Și dacă unii comentatori cred că urmează a fi revizuite doar o parte dintre articolele Legii supreme, alții propun adoptarea unei noi Constituții a țării.

«Unele dificultăți» în jurul Constituției


Igor Dodon a semnat decretul privind crearea comisiei pentru reforma constituțională la finele lunii iulie, în timp ce Moldova marca cea de-a 26 aniversare de la adoptarea Constituției. Pe pagina sa oficială de pe o rețea socială el a anunțat, că a discutat problema în cauză cu personalități marcante din domeniul dreptului și a administrării publice, inclusiv cu foștii președinți ai CC Victor Pușcaș și Dumitru Pulbere. «Am fost unanimi în concluzia , că în ultimii ani au apărut unele dificultăți în domeniul jurisdicției constituționale »,- a scris președintele.

Din spusele sale, din a.2010 încoace mulți specialiști notorii menționează alarmați problema instabilității puterii de stat, a blocărilor instituționale, a imixiunii politice în sfera jurisdicției constituționale. «Societatea și instituțiile publice din Moldova se arată nedumerite de unele decizii ale CC, care contravin textului Constituției și au influențat negativ procesul conlucrării puterilor în stat, au creat numeroase piedici în stabilitatea sistemului politic moldovenesc și au contribuit substanțial la încercarea de a uzurpa puterea de stat în Republica Moldova », - a declarat Dodon.

Comisia a fost creată în urma unui șir de adresări față de președinte și structurile statului, venite din partea specialiștilor în drept constituțional, și reieșind din rezoluția parlamentului, în care Moldova a fost recunoscută stat capturat și a fost pusă problema restabilirii încrederii cetățenilor în sistemul justiției. Șeful statului amintește de concluziile Comisiei de la Veneția privind lipsa condițiilor de dizolvare a parlamentului în iunie, 2019, deciziile nejustificate ale CC privind suspendarea temporară a președintelui țării, tălmăcirea greșită a Constituției de către CC și încălcarea drepturilor părților în procesul jurisdicției constituționale. El mai face trimitere la hotărîrea parlamentului, prin care a fost creată Comisia de investigare a circumstanțelor de fapt și de drept ale tentativei loviturii de stat neconstituționale prin intermediul CC și a Procuraturii generale.

Din spusele președintelui reiese, că Comisia pentru reforma constituțională va examina toate propunerile de modificare a Legii supreme, înaintate în perioada din urmă. Inclusiv inițiativele unor forțe politice și sociale de a reduce numărul deputaților, a concretiza atribuțiile și statutul CC și a Consiliului suprem al magistraturii, introducerea normelor privind politica externă echilibrată a statului moldovenesc și excluderea din Constituție a articolelor, care admit posibilitatea lichidării statului prin referendum.

Pe agenda comisiei se află și problemele securității naționale create de demnitarii cu cetățenie dublă, și blocajele constituționale din anii 2014-2020 privind relațiile dintre președinte, guvern și parlament. O altă temă pentru discuții va deveni problema transfugilor politici, care ani în șir au perturbat funcționalitatea organului legislativ și a guvernului prin distorsionarea rezultatelor alegerilor și a voinței electoratului, exprimate în cadrul alegerilor parlamentare din anii 2010, 2014 și 2019. Comisia urmează să înainteze propuneri privind revizuirea unui șir de decizii ale CC, care au depășit cadrul constituțional sau competențele curții.

«Rezultate reale – peste doi-trei ani »

Potrivit lui Igor Dodon, din comisie fac parte reprezentanți ai cercurilor științifice și ai societății civile, foști judecători, alți juriști și specialiști în domeniu. O parte dintre ei au făcut parte din grupul de inițiativă recent format privind reforma jurisdicției constituționale, care a și pregătit un șir de amendamente la Legea supremă. În fruntea comisiei se află fostul președinte CC Dumitru Pulbere, vicepreședintele ei este ex-judecătorul CEDO Stanislav Pavlovschii. Funcția de secretar o va executa Victor Stepaniuc, șeful direcției consultative a Aparatului președintelui.

În componența Comisiei nu a intrat nimeni dintre actualii membri CC, ceea ce se explică prin necesitatea de a exclude situațiile conflictului de interese, ce pot apărea în procesul elaborării amendamentelor. Lipsa judecătorilor în acțiune , în opinia experților, este compensată plenar de participarea constituționaliștilor consacrați din numărul foștilor membri ai CC. În afară de Dumitru Pulbere, este vorba despre Valeria Șterbeț, Petru Răileanu și ex-președintele CC Victor Pușcaș. Fiecare dintre ei, în perioade diferite, a ocupat funcții de conducere în sectorul justiției.

Printre membrii comisiei este și Carolina Ciurugheanu-Mihăiluță de la Academia de studii economice, pe care parlamentul a numit-o recent la Consiliul superior al magistraturii, Inga Furtună – reprezentanta Consiliului suprem al procurorilor, Ion Muruianu – judecător la Curtea de Apel Chișinău, Nicolae Posturusu - secretar general al aparatului președintelui, Nicolae Andronic – fost vicepreședinte al parlamentului. Între anii 1994-1995 Andronic a condus comisia pentru reforma judiciară și a făcut parte din comisia de perfectare a Constituției.

Mediul științific și profesoral este reprezentat de academicianul Ion Guceac, doctorii habilitați în drept Alexandru Armeanic, Alexandru Burean, Gheorghe Costachi și Boris Negru, doctorii în drept Constantin Lazari, Elena Comarnițcaia, Victor Guțuleac, Irina Iacub și Valerii Cuciuc, doctorul în politologie Pavel Midrigan. Majoritatea dintre ei predau dreptul în universitățile din Moldova, unii activează ca avocați, au scris monografii și lucrări științifice, practică activitatea de cercetare.

Președintele țării a și convocat prima ședință a Comisiei pentru reforma constituțională, la care s-a discutat agenda de lucru care stă în fața creatorilor noii versiuni a Legii supreme. Igor Dodon a mulțumit membrilor comisiei pentru disponibilitatea de a participa la elaborarea propunerilor de amendare a Constituției în scopul îmbunătățirii activității instituțiilor publice. E de așteptat, că elaborarea pachetului de modificări și completări la Constituție, a Legii privind CC, a Codului de jurisdicție constituțională și a unui șir de alte legi va dura aproape un an, iar întregul proces – aproximativ 2,5 ani.

Victor Pușcaș, ex-președinte al CC, a menționat că comisia a fost formată la inițiativa unui grup de juriști care consideră că Constituția necesită o revizuire. El atrage atenție faptului, că această activitate nu are ca scop susținerea unui partid sau lider politic. «Cu timpul, se acumulează probleme cu caracter constituțional, care trebuie să fie soluționate. De aceea a fost formată comisia – ca să concretizeze anumite lacune din Constituție și să înțeleagă de ce mecanisme juridice este nevoie pentru ca instituțiile statului să funcționeze mai bine, să-și realizeze împuternicirile. Ne așteaptă o muncă serioasă, ale cărei rezultate se vor resimți peste niște ani», - spune Pușcaș.

«Un drum lung și întortocheat»

După ce președintele a format Comisia pentru reforma constituțională, au venit numeroase comentarii din partea experților, personalităților publice și politice. Majoritatea spun că Constituția trebuie perfecționată, deoarece în cei 26 de ani care s-au scurs după elaborarea și adoptarea ei s-au schimbat realitățile, este nevoie de concretizări și completări care ar corecta lacunele și ar îmbunătăți activitatea structurilor statului. Și dacă unii comentatori cred că se cer renovate doar cîteva zeci de articole din Legea supremă, alții propun adoptarea unei noi Constituții a țării.

Printre adepții adoptării unei noi Constituții este și președintele de onoare al Partidului democrat Dumitru Diacov. El este convins că introducerea amendamentelor va provoca apariția numeroaselor speculații privind conținutul lor, care cu timpul se vor înmulți. «Cineva vreau să fie introduse anumite amendamente, altcineva – altele. O problemă majoră o vor constitui comentariile și interpretările făcute de CC de-a lungul anilor, unele foarte contradictorii. De aceea, cred eu, ar fi mai bine să fie scris un nou text al Constituției, care să țină cont de experiența acumulată în acești ani și de greșelile comise», - spune Diacov. În opinia sa, aceasta «ne-ar permite să restabilim instituțiile statului cît mai eficient posibil, să excludem ambiguitățile existente în textul Constituției și în practica aplicării dispozițiilor constituționale ».

Majoritatea experților în drept constituțional propun ca eforturile să fie concentrate asupra revizuirii parțiale a Legii supreme, și nu pe adoptarea unui document nou. Doctorul în drept Mihail Corj, șeful Institutului de creație legislativă Lex Scripta, președintele grupului de inițiativă privind revizuirea Constituției menționează că el, la fel ca și mulți dintre colegii săi, activiști civici, cetățeni simpli, a înțeles demult că pe parcursul celor 26 de ani Legea supremă a fost în mare parte un document declarativ, o parte din prevederile ei și-au pierdut actualitatea. Deși Constituția prevede că ea exprimă voința și aspirațiile poporului Moldovei, «aceasta este doar o frază frumoasă, nimic mai mult ».Corj crede că cel puțin o treime din articolele Constituției necesită o reformare urgentă și decisivă.

Ca exemplu el aduce reducerea numărului de deputați în parlament de la 101 la 71. «Prima cifră a fost stabilită acum 30 de ani, pe atunci populația țării constituia 4,3 mln. cetățeni. Acum chiar și reieșind din cele mai optimiste pronosticuri, - cca 2,7 mln. Trebuie să reducem numărul de ”slugi ale poporului”. Aceasta va optimiza cel puțin alocările bugetare pentru întreținerea parlamentului, care-s semnificative», - spune Mihail Corj. El se pronunță pentru renunțarea de facto, și nu formală, a președintelui țării la calitatea de membru al unui partid. Din spusele sale, acum în Constituție există această normă, de-facto însă ea nu lucrează. Poate, va fi nevoie de o formulare mai dură a ei, și de includerea ei în alte acte legislative, spre exemplu – în Codul electoral.

Fostul viceprim-ministru Alexandr Muravschii, care era printre deputații parlamentului de legislatura anilor 1994-1998 , care au semnat Constituția, crede că ea necesită o corectare serioasă în baza unui consens public larg. Potrivit lui, «acesta este un drum lung și întortocheat, pe care îl vom putea parcurge doar în discuții pașnice și înțelegere reciprocă».

Expertul menționează, că peste ani este nevoit să constate cu amărăciune, că majoritatea specranțelor și așteptărilor privind adoptarea acestui document foarte important pentru țară, au devenit dezamăgiri amare. «Nu, noi înțelegeam că este foarte complicată cale edificării unui stat democratic, liber, dar nu ne așteptam că problemele cele mai grave vor fi create de propria putere, deghizată în toga democrației. Și mai amar a fost să văd cum sanctuarul jurisdicției constituționale creat de noi – CC – s-a transformat într-o adunătură de cetățeni ai altui stat, care prin deciziile lor încălcau în modul cel mai grosolan spiritul și buchea Legii supreme a Republicii Moldova »,- a scris Muravschii pe pagina sa de pe o rețea socială

Experții explică, că după ce Comisia pentru reforma constituțională va pregăti amendamentele, acestea vor fi transmise spre examinare CC. Judecătorii au la dispoziție nu mai mult de șase luni pentru a obține opinia instituțiilor și organizațiilor interesate, după care vor decide dacă aprobă acest pachet. În cazul unei decizii favorabile, inițiativa ajunge în parlament, unde este discutată pe larg cu participarea societății civile și a tuturor forțelor politice. Deputații au dreptul să examineze amendamentele nu mai devreme de o jumătate de an după ce CC a transmis în parlament inițiativa legislativă. Iar decizia finală urmează a fi adoptată de parlament nu mai tîrziu de un an după recepționarea amendamentelor. Modificările la Constituție pot fi adoptate cu voturile a 2/3 dintre deputați (67 din 101) sau în cadrul unui referendum național.

Victor Surujiu

0
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Ce părere aveți despre inițiativa președintelui Franței, Emmanuel Macron, de a deschide în următoarele luni o misiune permanentă de apărare la Chișinău?