X 
Transnistria stiri: 1352
Eurovision stiri: 497

Gherman Gref în Moldova: Eu nu cred într-o economie închisă

4 mai. 2018,, 11:09   Economie
15614 5

Anghelina Taran

Unul dintre cei mai scumpi manageri din Rusia și, potrivit revistei Forbes, unul dintre cei mai neobișnuiți businessmeni ruși ne-a oferit un prilej pentru meditație.

Președintele și președintele Consiliului de administrație al „Sberbank”-ului din Rusia („Сбербанк России”), ex-ministrul Dezvoltării Economice și Comerțului al Federației Ruse Gherman Gref a vizitat Moldova la invitația președintelui Republicii Moldova, Igor Dodon, pentru a ține prelegerea publică „Tendințele tehnologice și factorii dezvoltării avansate (Tехнологические тренды и факторы опережающего развития)”. Ascultătorii (economiști, antreprenori, politologi, personalități publice și reprezentanți ai autorităților locale) i-au putut pune întrebări lui Gref. Au folosit această șansă și jurnaliștii portalului NOI.md.

Notă:

În anii 1990-1993, Gherman Gref studia la Universitatea din Leningrad sub egida consilierului științific Anatoli Sobceak. În 2011 a susținut teza de doctorat la Academia Rusă de Economie Națională și Administrație Publică de pe lîngă președintele Federației Ruse, cu tema „Dezvoltarea și perspectivele reformelor instituționale structurale în economia rusă”.

În anii 1990 a muncit la Sankt Petersburg. Între anii 1998 și 2000 a fost prim-viceministru al proprietății de stat din FR. Între anii 2000 și 2007 – ministru al Dezvoltării Economice și Comerțului din FR. A promovat intrarea Rusiei în OMC. Din octombrie 2007, stă în fruntea celei mai mari bănci din Rusia, Europa Centrală și cea de Est – „Сбербанк России”, care a devenit cea mai mare companie de capitalizare (la acest indicator „Sberbank” este de odată și jumătate ori mai mare decît „Gazprom”-ul). Această instituție bancară nu este doar un participant activ al pieței bancare din Rusia, ea se manifestă activ și în sectorul IT (38 de mii dintre angajații ei activează în domeniul IT).


Gherman Gref este expert al Centrului de Cercetări Strategice, care recent a prezentat Strategia de dezvoltare a Rusiei în anii 2018-2024, este conducătorul subgrupului „Administrare publică” în Consiliul Economic de pe lîngă Președintele FR.

Cuvîntul-cheie – tehnologiile

Gherman Gref a atenționat auditoriul asupra faptului că astăzi statele mici pot beneficia de șansa unică de a-și obține propriul loc sub soare, deoarece se desfășoară o reorganizare uriașă a lumii întregi. Aceasta ține de perioada de tranziție în care ne aflăm, cînd situația din lumea precedentă încă nu s-a schimbat foarte mult, iar lumea nouă încă nu s-a format. Toate acestea au loc pentru că s-a accelerat dezvoltarea tehnologiilor. Cuvîntul-cheie este tehnologiile. Ele determină viitorul nostru și succesele noastre în prezent. Toate celelalte schimbări din viața noastră nu par la fel de importante.

Prin anii 2010 noi am trecut din epoca informațională la cea digitală. Atunci s-a modificat și capitalizarea primelor cinci companii de top. Printre ele nu mai există nici una producătoare de materie primă, cum era acum 10 ani sau „commodities” (marfă bursieră). „Commodities” a devenit chiar și ceea ce anterior era considerat „high-tech” (tehnologii avansate). Spre exemplu, produsele IBM au devenit mărfuri bursiere și capitalizarea acestei companii s-a redus brusc.

Cea mai mare contradicție caracteristică timpului nostru constă în faptul că închipuirea noastră despre viitor este liniară, iar tehnologiile informaționale se dezvoltă exponențial. Dezvoltarea de azi se bazează pe dezvoltarea exponențială a tehnologiilor digitale.

Această creștere exponențială a început prin anul 2015. Perioada dată este caracterizată de creșterea enormă a fluxului de date. Creșterea a început pentru că noi am învățat să recunoaștem și să facem citibil orice gen de date, să le păstrăm ieftin, să le procesăm ieftin și să extragem din ele informații exacte. Dacă examinăm lanțul valoric, el arată așa: datele, informația, luarea deciziei. Respectiv, luarea deciziei este componenta de bază în activitatea oricărui administrator – de la șeful statului la managerul de cel mai jos nivel din cea mai mică companie.

Inteligența artificială

- Noua strategie a „Sberbank”-ului constă în transformarea băncii dintr-o instituție care prestează servicii financiare într-un ecosistem, spune Gherman Gref. La baza transformării stă cea mai avansată, cred eu, tehnologie – inteligența artificială. Desigur, anume ea mișcă tendința dezvoltării exponențiale. Chestii precum criptomoneda aduc profit.

Dar vedem că tehnologia «blockchain» («lanț de blocuri» - o bază de date distribuite, în care dispozitivele de stocare nu sînt conectate la un server partajat. – nota aut.) deocamdată nu este suficient de ”coaptă” pentru a putea schimba viața noastră chiar azi. Iar tehnologia inteligenței artificiale devine o nouă ”electricitate” în viața noastră. Ea este total accesibilă, chiar și utilizatorii necalificați încep să o practice.

Sarcina primordială a inteligenței artificiale este automatizarea procesului de luare a deciziilor. Astăzi multe decizii se iau fără implicarea omului. Banca noastră tot mai des pune creditarea – funcția ei principală – pe seama mașinii. La „Sberbank”, 98% dintre deciziile de creditare a persoanelor fizice se iau automat, fără implicarea omului, și 30% dintre deciziile de creditare a persoanelor juridice. Către anul 2020 intenționăm să aducem creditarea persoanelor fizice la 100%, a celor juridice – la 70%. Respectiv, aceasta asigură viteza de luare a deciziilor, calitatea și costul lor. Acești trei parametri se schimbă brusc și instituția capătă un cu totul alt nivel de flexibilitate.

Transparență totală

O altă tendință importantă în lume, consideră Gherman Gref, este transparența totală sau democratizarea informației. Cum se va simți omul dacă nimic nu va putea fi tăinuit și noi cu toții vom trăi într-o casă ”de sticlă”? Zilnic noi lăsăm drept urme 500 MB de date, vrem sau nu vrem. Aceste urme digitale formează cel de-al doilea eu al nostru, unul digital, care repetă eul nostru uman destul de exact. În baza lui, sistemele de mașini vor putea lesne să formeze imaginea noastră de oameni cu un set de obiceiuri, neajunsuri etc. E valabil pentru stat, business, cetățean sau comportamentul utilizatorilor de mărfuri și servicii.

„Digitalizarea” intră în uz

Dacă în 2015 85% dintre conducătorii de întreprinderi considerau că detonarea digitală nu-i va afecta în următorii trei ani, acum ei înțeleg perfect că „digitalizarea” intră în uzul cotidian. Dacă nu o vor accepta ei, o vor face concurenții și atunci nu vor mai avea loc pe piață. Acest fapt schimbă radical și modelul afacerilor, și costurile, și calitatea, și satisfacția consumatorilor. La fel e și cu statele. Cele care nu implementează serviciile digitale foarte repede resimt presiunea cetățenilor, pentru că hotarele sînt transparente și oamenii pot compara cum se face acest lucru în alte țări.

Grație tehnologiilor, se modifică trei parametri de bază care influențează competitivitatea oricărui proces – momentul lansării noului produs pe piață, cel al luării deciziei și cel de satisfacere a necesității finale. Toate se transformă în decizii on-line, adică distanța de la dorință la satisfacerea ei durează secunde doar. Acest lucru influențează radical societatea.

Dacă investițiile în inteligența artificială sînt suficient de mari, procesul de îndeplinire a sarcinilor este accelerat cu 200%, dacă nivelul investițiilor este jos, are loc o accelerare de 20%.

Ocuparea forței de muncă în industrie va crește doar dacă angajații se vor putea adapta. Dar în produsele și serviciile tradiționale, cel mai probabil, oamenii vor fi înlocuiți cu mașini inteligente. Profesiile vor suferi modificări serioase. Aproape fiecare dintre ele va avea un prefix – „specialist în domeniul datelor”. Practic nu există profesii sau afaceri care ar putea fi excluse din această listă.

În baza datelor statistice (drept exemplu au servit SUA), putem concluziona că tehnologiile au modificat radical structura PIB-ului. Cota salariilor stagnează sau se reduce, în timp ce profiturile corporative din PIB cresc brusc.

Toate acestea modifică rolul statului. Cine va fi lider în noile condiții? Deocamdată, continuă să fie SUA. Disproporționat față de contribuția lor la PIB, două țări care domină total această piață – SUA și China – joacă un rol în economia digitală. Celelalte ocupă în această economie un spațiu foarte mic – în capitalizare și în producerea PIB-ului.

Cu ce se va solda digitalizarea? Cu democratizarea accesului la tehnologii, nivelarea PIB-ului mondial? Cu regret, practica ne demonstrează contrariul – se va accentua inegalitatea. Inegalitatea dintre oamenii care dispun de calificarea respectivă și cei care nu se pot adapta. Și inegalitatea dintre statele care vor manevra în timp util, vor valorifica noile tehnologii și vor deveni lideri ai sistemului global al producerii digitale, și statele care nu corespund acestor tendințe. Este deci un subiect foarte serios de reflecție pentru oamenii de stat.

- Cum se modifică administrația publică ?

- Probabil vom fi martorii integrării tuturor serviciilor de stat într-o singură platformă, consideră Gherman Gref. În Rusia, spre exemplu, în prezent se elaborează conceptul „Statul ca platformă”. Tehnologiile de tip cloud sau cipurile stochează toată informația. Și într-un final toate procesele depind nu de voința sau dorința persoanei care ia decizia, dar de faptul pe cît de bine au fost formulați algoritmii și cît de mult folosesc ei procesul de instruire automată și inteligența artificială.

A doua contradicție este ceadintre dezvoltarea globală a tehnologiilor și rațiunea localizată. Tot ce vedem, încercările de a restricționa comerțul, tendințele naționale sau naționaliste – este expresia acestei contradicții – lupta dintre global și local.

Au apărut noi modele de interacțiune: dacă anterior statul oferea businessului acces la proiecte, astăzi el îi oferă acces la informații, pentru că datele determină competitivitatea (nu doar existența datelor, ci și capacitatea de a le procesa). Sarcina statului în epoca digitală este să stabilească accesul unic universal la serviciile publice, să asigure circulația electronică foarte rapidă și simplă a documentelor și să creeze o nouă calitate a capitalului uman pe care se bazează întreaga competitivitate viitoare. Actualul sistem educațional, cu regret, nu ne oferă șanse în lupta mondială pentru competitivitate (este vorba despre Rusia – nota aut.)

Digitalizarea are loc în toate țările, însă în rare cazuri acestea se ocupă de ea complex și pe termen lung. Estonia este un bun exemplu cum o țară mică poate fi lider în utilizarea tehnologiilor digitale și crearea unor noi șanse pentru propria competitivitate. Astfel, Estonia economisește 2% din PIB grație implementării semnăturilor electronice. Peste 500 de servicii publice se prezintă doar în format electronic. 98% dintre rețetele medicale se emit on-line, 95% din datele medicale se păstrează în formă digitală. 96% dintre cetățeni își declară bunurile on-line. Piața tehnologiilor informaționale deține 7% din PIB.

Ce este managementul?

La „Sberbank” lucrează 35 de mii de manageri. Ei au răspuns la întrebarea – ce este managementul? Acesta include răspunsurile la 5 întrebări – ce avem de făcut? Cine va îndeplini sarcinile? Cum vom acționa? Cum vom face măsurările? Și care este legătura inversă? Este valabil pentru toate nivelurile de administrare, inclusiv cea publică, pentru ca managementul să fie eficient.

Ce se petrece pe piața muncii?

În prezent 80% dintre inovațiile din lume se produc în interiorul marilor corporații. Cu timpul, o mare parte dintre profesii vor dispărea. În urma acestor procese a apărut fenomenul numit neoluddism, cînd oamenii se revoltă contra utilizării tehnologiilor avansate, care îi lasă fără locuri de muncă. Iar statele nu au o infrastructură gata să recalifice oamenii care pierd locurile de muncă din cauza progresului tehnico-științific.

Conform pronosticurilor, către anul 2030 vor apărea 186 de profesii noi. În epoca tehnologiilor digitale, angajații trebuie să aibă cinci abilități – gîndire creativă; polilingvism/policultură; abilități de management; programare, robotehnică; intelect artificial. Însă aceste abilități ori nu sînt însușite deloc, ori sînt predate prost.

Desigur, școala va fi în continuare locul principal de formare a abilităților de lider și așa-numitor soft skills (ține de comunicații și aptitudinile necesare lucrului eficient cu oamenii), care azi se prețuiesc mai mult decît hard skills (aptitudini pe care le poți însuși și măsura). Gref consideră că trebuie să instruim lideri care pot face față la cinci lucruri – anonimatul și incertitudinea, situațiile mai complicate, creșterea accentuată a fluxurilor de informații, extinderea semnificativă a capacităților creierului uman și viteza mereu în creștere a schimbărilor.

Despre ce a fost întrebat Gherman Gref în Moldova

- De ce în spațiul post-sovietic nu există gînditori globali de nivelul lui Steve Jobs?

- Eu cred că moștenirea Imperiului Rus, a Uniunii Sovietice este enormă. Dacă vorbim despre companiile tehnologice, la noi nu există companii de talia lui Apple. Dar să privim lumea prin prisma țărilor în care există companii independente, care pot opune rezistență giganților energetici. Unde există o companie națională care oferă un motor de căutare de nivel înalt? În SUA, China, Rusia și Coreea.

În China nu există concurență. Hackerii chinezi au scos toată informația din Google și așa a apărut compania Baidu. China și-a închis piața, Google nu mai funcționează acolo. Trei țări se află într-o concurență deschisă – SUA, Coreea și Rusia. În Rusia Google are o cotă de 36%, iar Yandex – cca 60%.

Să luăm rețelele de socializare – „Odnoklassniki”, „V kontakte” etc. Cred că sînt populare și la voi, deoarece sînt foarte competitive. Adică avem un fundal matematic foarte puternic. El oferă posibilități bune. Apropo, școala matematică din Moldova este una foarte puternică. Pentru voi este o bună șansă în lumea digitală. Nu aveți petrol sau gaze, însă stați bine cu creierii.

- Ce credeți despre criptomonedă?

- Este un efect secundar al dezvoltării tehnologiei „blockchain”. Nu prea cred că țările vor dori să împartă cu cineva monopolul asupra producerii banilor. Criptomonedele s-au și ciocnit de aceasta. La început exista o libertate totală în producerea lor. Dar țările s-au dezmeticit, au calculat bine, așa că acum va începe plasarea treptată a acestui proces într-un cadru ”civilizat”– va fi reglat în așa măsură, că nu va mai avea sens să te ocupi de el.

Viitorul aparține tehnologiei „blockchain”, care acum este încă ”verde” și în anii următori nu va avea vreo influență prea mare. Noi ne ocupăm intens de aceasta, avem un laborator „blockchain”, mai multe proiecte „blockchain”, inclusiv cu un canadian de origine rusă – creatorul criptomonedei „efirium” (ce de-a doua ca popularitate și cea mai revoluționară – nota aut.).

- Între anii 2000 și 2007, fiind ministru al Dezvoltării Economice al FR, erați adeptul integrării economice cu Occidentul. Asta în timp ce sistemul financiar al Federației Ruse depindea de încasările în dolari și euro. În lumina recentelor evenimente, nu credeți că a fost o eroare?

- Cred că nu a fost nici atunci, nu este nici acum, eu nu mi-am schimbat opiniile. Consider că noi toți trebuie să ne integrăm. Avem o problemă noi, în spațiul postsovietic – ne lipsește pragmatismul, deși și în asta este un plus. Toți menționează că noi sîntem mai omenoși, capabili să acceptăm motivări nemateriale, capabili să facem minuni, fapt demonstrat de multe ori.

Pe de altă parte, la baza tuturor proceselor stă economia. Tot ce se petrece acum în lume, inclusiv procesele politice, devine mai clar dacă studiem baza lor economică. Dacă nu ați aflat interesele economice, nu ați înțeles procesul. Astăzi nu poți crea o economie netransparentă. Chiar și economiile-gigant, care sînt pe deplin autosuficiente, cum este China (1,5 miliarde de consumatori), înțeleg că viitorul aparține transparenței. Ele tot mai mult își deschid hotarele și încearcă să se extindă dincolo de consumatorii proprii.

În SUA dominația este bazată pe faptul că cele mai mari corporații își obțin veniturile dincolo de hotarele țării lor. Dacă vorbim despre piețe mai mici, cum ar fi cea rusească, cu cca 150 de milioane de consumatori, este insuficient pentru a asigura o creștere dinamică de durată și a concura cu giganții privind investițiile în proprietatea intelectuală, atragerea celor mai buni oameni etc. Acestea le poți face doar într-o economie deschisă. Eu nu cred în economia închisă.

Absolut toate economiile de succes erau deschise. De aceea, fiind ministru al dezvoltării economice, ca să menții starea de economie închisă, trebuia să fii ori un provocator, care nu dorește țării o creștere economică și prosperitate, ori un prost. Între aceste două opțiuni eu mereu am ales-o pe a treia – cea profesionistă. Eu consider că orice economist trebuie să edifice un sistem deschis, care ar face ca economia țării și oamenii în ansamblu să prospere. Procesele politice duc la izolarea economiei. Dar și pe acestea cineva le face în apărarea propriilor interese economice. Sper că e ceva temporar. Nu poți lupta cu tendințele.

- Se știe că pentru a dezvolta businessul și economia, e nevoie de credite ieftine de durată. În Rusia, deocamdată, ele nu sînt prea accesibile ca preț. Cum, în aceste condiții, companiile rusești își pot realiza ideile, dezvolta afacerile?

- Costul resurselor bănești depinde de un șir de parametri, în special de inflație. În prezent, în Rusia avem o inflație joasă fără precedent (BC Rusă prognozează un nivel de inflație pentru 2018 de 3-4%, pentru 2019 – de cca 4%. – nota aut.), și costul resurselor bănești scade rapid. Astăzi resursele de creditare pentru business se mențin la un nivel mai mic de 10%. Dacă inflația se va menține la nivelul 2-4%, costul resurselor va scădea spre nivelul ei. De aceea, într-o macroeconomie stabilă ratele creditelor vor fi de 6-7%. Dar în Europa, într-adevăr, resursele costă mult mai puțin. În viitorul apropiat noi nu vom putea concura cu Europa și America. Ulterior, totul va depinde de felul cum se va dezvolta economia.

- Ați spus că vreți ca „Sberbank”-ul să devină un ecosistem. Ce subînțelegeți prin aceasta ?

- În centrul unui ecosistem întotdeauna se află a platformă – ceea ce creează capacitatea de a stoca, a procesa rapid și a lua deciziile necesare. Noi în lume avem 130 de milioane de clienți, în țară – peste 100 de milioane. Noi dispunem de un volum de date enorm. Dacă vom monta această platformă, cu datele primite și prin conectarea altor companii mai mici din diferite domenii, vom putea cunoaște mai bine doleanțele clienților, le vom putea presta mult mai multe servicii. Vom putea nu doar vedea doleanțele, noi le vom putea prevedea, și vom putea ajuta alte companii care fac parte din ecosistem. Acestea pot fi și independente, însă noi răspundem pentru calitatea serviciilor prestate de ele. Pentru procesarea datelor și accesul la clienți luăm un mic comision. Dar pentru companiile mari acesta este un cadou valoros, deoarece să elaboreze platforma cu forțele proprii ele nu pot, iar ieșirea către clienți costă bani grei.

- Sînteți gata să veniți cu vreun proiect în Moldova?

- Nu avem planuri de afaceri în Moldova. Avem în prezent alte sarcini. Iar diverse proiecte, inclusiv umanitare, le dezbatem cu dl Dodon.

- V-ați gîndit la crearea în Rusia a unei platforme ca ebay sau Amazon?

- Da. Avem alternativă și pentru prima, și pentru a doua. În Rusia, ebay-ul nostru este „Yandex-denghi”, în care deținem 75%. Astăzi această companie este nr.1 pe piața rusă, ea fiind tot mai prezentă pe piața plăților internaționale. Cu privire la compania „Amazon” – sper că în viitorul apropiat vom încheia tranzacția de creare a unei întreprinderi mixte cu compania „Yandex”. Market, care concurează azi cu „Alibaba” pe piața comerțului electronic din Rusia. Dar ambele structuri există, constituie prioritățile noastre, muncim pe ambele piețe.

- Astăzi Rusia se află sub presiunea sancțiunilor. Ce pericole o pasc în acest context?

- Evident, în condiții de complexitate, incertitudine, de felurite restricții care apar, iar sancțiunile tot restricții sînt, învinge cel mai eficient. Iar eficiența companiilor și a țării depinde de eficiența administrării. Eu demult vorbesc despre aceasta. Trebuie să construim un sistem eficient al administrării publice, atunci toate celelalte probleme vor fi aplicate.

0
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Ce părere aveți despre inițiativa președintelui Franței, Emmanuel Macron, de a deschide în următoarele luni o misiune permanentă de apărare la Chișinău?