Concursul pentru funcția de procuror general: o nouă întorsătură

Concursul pentru funcția de procuror general: o nouă întorsătură

Conform pronosticurilor puterii, în Moldova noul procuror general trebuia să apară la începutul lunii noiembrie, însă instituția de drept este în continuare condusă de un interimar.  

Conform totalurilor preselecției, în scopul asigurării unei alegeri mai vaste și a respectării formalităților democratice, în adresa Consiliului suprem al procurorilor au fost expediate dosarele a patru candidați, dintre care trei – foști sau actuali procurori, iar unul reprezintă societatea civilă. Era de așteptat ca lista pretendenților la funcția de procuror general să fie făcută publică luni, 4 noiembrie, după care să înceapă etapa a doua de selectare. Însă o nouă întorsătură a evenimentelor, în mod repetat, a obligat autoritățile să-și revadă planurile. Miercuri, 6 noiembrie, ministrul Justiției, Olesea Stamate, a declarat că concursul a fost compromis și rezultatele lui vor fi anulate.

”Dar ai noștri oare-s africani?”

Funcția de procuror general a devenit vacantă după demisia lui Eduard Harunjen, la 11 iulie. Cu două zile mai înainte, parlamentul constatase că numirea sa în funcție a fost făcută cu încălcări. La finele lunii iulie, majoritatea parlamentară a numit un procuror general interimar. Acesta a fost Dumitru Robu, care anterior fusese procuror-adjunct al capitalei. Acesta va conduce instituția pînă va fi stabilit numele noului procuror general și președintele țării va semna decretul de numire a lui. 

În august, Consiliul superior al procurorilor (CSP) a anunțat un concurs, care însă a fost anulat după intrarea în vigoare a noii redacții a Legii privind procuratura. Amendamentele prevăd, că de preselecția candidaților la funcția de procuror general se preocupă comisia de experți a Ministerului Justiției. Aceasta propune CSP nu mai puțin de doi candidați, dintre care va fi ales unul. Acesta va fi propus președintelui țării pentru numire în funcție. Dacă CSP remite lista candidaților, comisia poate decide reluarea preselecției și din nou va înainta lista inițială.  

Pînă în ultima clipă, reprezentanții PSRM și cei ai blocului ACUM aveau păreri diferite privind numirea noului procuror general. Aceasta se referă nu doar la procedura de selectare a potențialilor candidați, discutarea căreia mai nu i-a certat pe partenerii de coaliție: la elaborarea noului mecanism cel mai aprins a fost discutată componența comisiei de care depinde formarea listei scurte a pretendenților la funcția de procuror general.  

Cei din ACUM sperau să vadă în această funcție o persoană din afara țării, de dorit – din Europa, lucru declarat de mai mulți lideri ai blocului politic. Socialiștii însă erau convinși că profesioniști independenți există și acasă. Această poziție a fost expusă adesea de președintele Igor Dodon și de un șir de deputați PSRM. Au fost examinate și variante de compromis, care în opinia unor politicieni corespund noțiunii ”procuror european”. Spre exemplu, o persoană cu cetățenia RM, care în prezent muncește peste hotare.    

”Ce înseamnă procuror european? Dar ai noștri-s africani? Eu refuz să cred că toată lumea e coruptă și trebuie să-i punem pe toți într-o oală. Pentru noi este important să respectăm normele de drept, să nu creăm un precedent și să nu punem niște greble pe care am putea călca pe viitor. Nici nouă, nici altora. Acest procuror va avea acces la secrete de stat. Oare legislația permite un asemenea acces pentru un cetățean străin? Desigur, nu”, și-a expus părerea deputatul socialist Grigore Novac.  

La prezentarea proiectului coordonat al reformei justiției a devenit clar, că pentru moment s-a renunțat la examinarea candidaților care nu au cetățenia RM. Ministrul Justiției Olesea Stamate explică faptul prin necesitatea de a modifica un șir de legi, inclusiv Legea privind secretul de stat. Ar fi imposibil în lipsa unui compromis în parlament. 

Nu avem multe variante   

Potrivit doamnei ministru, lista țărilor din care ar putea veni candidații este foarte limitată, - dat fiind că ei trebuie să cunoască limba de stat. ”Numărul variantelor este limitat, iar o persoană nepotrivită nu va contribui la creșterea încrederii față de instituție”,  spune Stamate. În calitate de candidat dorit din afara țării, cei din ACUM o numeau pe Laura Codruța Kövesi, ex-procurorul general al României, dar ea a preferat funcția de procuror-șef al UE.  

Pe de altă parte, s-au luat măsuri pentru a atrage mai mulți candidați la nivel național. Amendamentele la Legea privind procuratura au exclus un șir de condiții și au extins cercul persoanelor în drept să pretindă la înalta funcție. În acest fel autoritățile au asigurat și pentru profesioniștii din alte sectoare – urmărirea penală sau avocatura - accesul  la acest concurs. 

Totuși, este prematur să facem concluzii privind renunțarea deplină la ideea numirii unui procuror general din Europa, cred experții, cel puțin discuțiile la temă nu contenesc. Reprezentanții ACUM recunosc, că în prezent îi reține ne-dorința socialiștilor, dar în perspectivă ei pot reveni la discutarea acestei chestiuni. ”În SUA există procurori cu care am discutat și care au cetățenia RM. Există procurori cu cetățenia RM și în țările europene. Așa că ideea procurorului european poarte fi lesne realizată”, consideră vice-spicherul Mihail Popșoi. 

În același timp, și Andrei Năstase, unul dintre liderii blocului ACUM, revine periodic la scenariul numirii unui profesionist independent din afara țării  în fruntea Procuraturii generale. Recent, el a adresat președintelui Igor Dodon  rugămintea, ca în caz de necesitate acesta să ofere potențialului candidat cetățenia RM. În opinia lui Năstase, numai un procuror european poate obține succese semnificative în reformarea justiției. Cei din PSRM nu au exclus această variantă, dar au subliniat că ”regulile și procedurile trebuie să fie respectate”.

După ce disputele privind țara de unde vine potențialului candidat la funcția de procuror general au fost depășite, PDM a ieșit cu inițiativa legislativă de numire a unui procuror european în funcția dată. La începutul lunii octombrie, democrații au propus examinarea acestei chestiuni, pentru ca, potrivit lui Pavel Filip, președintele partidului, ”procurorul european să-i ancheteze nu doar pe membrii opoziției, dar și pe reprezentanții majorității parlamentare”. Deputații din blocul ACUM au calificat inițiativa PDM ca fiind una populistă, care are scopul de a semăna discordie între partidele aflate la guvernare. ”De ce în perioada lui Plahotniuc ei nu au numit un procuror general din Europa?”, s-a întrebat vice-spicherul Alexandru Slusari. 

Peter Mihalco, șeful Delegației UE în Moldova, crede că nu este obligatoriu ca noul procuror general să fie cetățean străin, dar el trebuie să fie profesionist și integru, pentru ca să restabilească încrederea cetățenilor față de instituția procuraturii. Potrivit lui, în cazul de față noțiunea ”european” înseamnă respectarea standardelor europene.  ”În această privință avem standarde comune: valorile care stau la baza Acordului de asociere, precum și cele ale Consiliului Europei, din care face parte Moldova. În plus, reforma justiției sau procesul de alegere a procurorului general este monitorizat de instituțiile europene”, a menționat ambasadorul UE la Chișinău

”Iată și cazul potrivit”

În septembrie au intrat în vigoare  modificările și completările la Legea privind procuratura, prin care au fost introduse noile reguli de selectare a candidaților  la funcția de procuror general. Amendamentele au fost susținute de deputații majorității parlamentare, împotrivă au fost membrii fracțiunilor partidului ”Șor” și PDM. La începutul lunii octombrie a fost anunțat concursul de preselecție a candidaților la funcția de procuror general, organizat de comisia specială a Ministerului Justiției.  

Procesul a constat din două etape: concursul dosarelor (plus la pachetul-standard de acte, pretendenții au pregătit scrisori de motivație, un concept de gestionare și dezvoltare a instituției) și interviul. Conform regulilor, candidații care au acumulat mai puțin de 60% din punctajul maxim, stabilit pentru această etapă a concursului, nu pot fi admiși pentru interviu. Termen-limită de prezentare a actelor a fost stabilită data de 20 octombrie.   

Conform legii, la funcția de procuror general poate pretinde persoana care are cetățenia RM, posedă limba de stat și o experiență de activitate în justiție de minim 10 ani. Din ei, cel puțin 5 ani – în funcția de procuror sau judecător, ori cel puțin 8 ani – în avocatură sau organele de urmărire penală. O altă condiție prevede că pe parcursul ultimilor trei ani înainte de anunțarea concursului, candidatul nu a fost membrul unui partid și nu a avut vreo activitate politică. În plus, în ultimele șase luni el nu a făcut parte din Consiliul superior al procurorilor. 

În componența comisiei de evaluare au intrat ministra justiției Olesea Stamate, ex-judecătoarea Raisa Botezatu, ex-procurorul Irlandei și expertul internațional în domeniul procuraturii James Hamilton, doctorul în drept Serghei Băieșu, profesor la Universitatea de stat din Moldova. Pe post de expert național cu autoritate era Dumitru Postovan, primul procuror general al Moldovei, delegat de spicherul parlamentului. Ca reprezentant al societății civile  din comisie a făcut parte Igor Boțan, directorul Asociației pentru democrație prin participare  ADEPT. Fără a avea drept de vot, la activitatea comisiei a participat psihologa Tatiana Buianina.  

Potențialii pretendenți la înalta funcție nu s-au grăbit să se înregistreze pentru participare la concurs, în pofida îndemnului prim-ministrei Maia Sandu. Șefa cabinetului  a dat asigurări, că activitatea comisiei  va fi transparentă și că ”doar candidații potriviți, profesioniști, au șansa să ocupe funcția de procuror general”. ”Stimați candidați, dacă ați tot așteptat o ocazie potrivită, ca să activați spre binele țării, iat-o. Vă îndemn să depuneți cererea”,  a spus prim-ministra. 

Patru din douăzeci

În cursa pentru fotoliul procurorului general s-au înscris 20 de candidați, majoritatea fiind înregistrați în ultimele zile. Dintre aceștia pentru etapa interviului au fost selectați 16 pretendenți: Anatol Istrate, Alexandru Stoianoglo, Maxim Gropa, Veaceslav Soltan, Eduard Bulat, Ruslan Cașu, Ruslan Popov, Alexandru Rața, Vsevolod Ivanov, Serghei Perju, Tudor Andronic, Vladimir Adam, Gherghe Malic, Vladislav Gribincea, Ștefan Gligor și Oleg Crîșmaru. După examinarea dosarelor depuse, din concurs s-au retras Ilie Rotari, Ion Vicol, Artur Lupașco și Octavian Bodareu. 

În timp ce de programele majorității concurenților se putea lua cunoștință numai pe site-ul ministerului, unii au desfășurat o promovare activă a candidaturilor lor în spațiul public. Astfel, printre prioritățile în activitatea procuraturii, avocatul Vladislav Gribincea numește intoleranța față de corupție și combaterea acestui fenomen, izbăvirea de influența politică, descoperirea cazurilor penale de rezonanță, sporirea încrederii populației față de procurori. 

Un alt candidat, expertul în domeniul politicilor publice Ștefan Gligor, dezvolta ideea că reforma și reabilitarea procuraturii o poate realiza doar un candidat din afara sistemului. Pe concurenții care aveau o experiență mare de activitate în organele de drept el i-a acuzat de inacțiune, ”în timp ce criminalitatea organizată își subordona instituțiile statului, spăla zeci de miliarde de dolari, jefuia rezervele Băncii naționale și organiza scheme de contrabandă de multe milioane”. Gligor a numit acceptarea atribuțiilor procurorului general ”una dintre cele mai complicate și mai periculoase  sarcini, care există în Republica Moldova”. În mediul online, în susținerea candidaturii sale a fost lansată o petiție, semnată la moment de cca 3000 persoane.

Pe parcursul a două zile – 28 și 29 octombrie – comisia de experți a intervievat candidații selectați, care din cauza numărului mare au fost împărțiți în două grupuri. În ajun, concurenții au susținut un test psihologic computerizat și au răspuns la cca 300 de întrebări. Sarcina testului era identificarea capacităților manageriale și a gradului de integritate, prezența sau lipsa calităților personale necesare acestei activități. Rezultatele testării conturează portretul psihologic al candidatului, în baza căruia se concluzionează dacă el are calitățile și abilitățile necesare pentru a conduce Procuratura Generală.    

Reieșind din rezultatele preselecției, a fost alcătuită lista scurtă a candidaților, pentru a fi transmisă spre examinare Consiliului superior al procurorilor. Aceasta a inclus numele anchetatorului CNA Oleg Crîșmaru, fost șef de direcție a Serviciului Vamal și ex-procuror în procuratura Basarabeasca; Vladislav Gribincea, avocat și șef al Centrului resurse juridice; Veaceslav Soltan, șeful secției tehnologii informaționale și combaterea crimelor computerizate a Procuraturii generale; deputatul PDM Alexandr Stoianoglo, ex-procurorul Găgăuziei, fost procuror general-adjunct în perioada anilor 2009-2014.  

Astfel, în scopul asigurării unei alegeri mai vaste și a respectării formalităților democratice, în adresa Consiliului suprem al procurorilor au fost expediate dosarele a patru candidați, dintre care trei – foști sau actuali procurori, iar unul reprezintă societatea civilă. Ministra Justiției Olesea Stamate a declarat: comisia a apreciat obiectiv toți pretendenții și a luat decizia prin consens, iar drept dovadă a propus să fie vizionată versiunea video a interviurilor, amplasată pe site-ul ministerului.  

Era de așteptat ca lista pretendenților la funcția de procuror general să fie făcută publică luni, 4 noiembrie, după care să fie prezentată Consiliului superior al procurorilor. Mai ales că termenul prevăzut de noua redacție a Legii privind procuratura pentru expedierea materialelor de la Ministerul Justiției la CSP, a expirat. Însă o nouă întorsătură a evenimentelor a obligat autoritățile să-și revizuiască planurile.

Miercuri, 6 noiembrie, ministrul Justiției, Olesea Stamate, a declarat că concursul a fost compromis și că rezultatele lui vor fi anulate.  

"Organizatorii concursului au recunoscut faptul că au organizat un concurs care a fost compromis? În acest caz, de obicei, sînt schimbați organizatorii, în caz contrar, vom avea un gen de abordare non-europeană de selectare a unui procuror „european”, a comentat unul dintre experți.

Despre cele petrecute în culisele concursului pentru funcția de procuror general și circumstanțele care au dus la anularea lui, citiți în una dintre publicațiile viitoare ale site-ului Noi.md.

Victor Surujiu

Citește-ne pe Telegram, dacă vrei să afli mai multe

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Mai multe

Sondaj Toate

load