TEMELE PRINCIPALE Toate Știrile

mai multeminimizează

Cît costă să devii președinte?

De azi, candidații înregistrați intră în campania electorală pentru ocuparea fotoliului de președinte. Este timpul cheltuielilor majore. Panouri, publicitate pe rețelele sociale și în mass-media, tipărituri preelectorale, agitatori, observatori – toate acestea costă.

Liderul ”Partidului nostru” Renato Usatîi (deocamdată, rapoartele altor candidați încă nu au fost plasate pe site-ul CEC), reieșind din raportul financiar prezentat CEC zilele trecute, își începe campania electorală cu un fond de 2 mln.988 mii lei.

Chiar dacă în aceste alegeri candidații la președinție au voie să cheltuiască pînă la 19 mln.lei, ceea ce este comparabil cu cheltuielile fixate în prezidențialele din a.2016, potrivit experților tendința actualului sezon electoral va fi modestia financiară. Este de-a dreptul indecent să organizezi evenimente preelectorale costisitoare în perioada crizei epidemiologice.

Modestia forțată a candidaților

Ca să fim mai exacți, în actualele alegeri candidații la președinție pot cheltui 18 mln. 925 mii lei. Așa a stabilit Comisia electorală centrală.


La prezidențialele -2016, candidații au avut mult mai multă libertate financiară. Atunci suma maximă, pe care aveau voie să o cheltuiască în cadrul campaniei, era de 65 mln 790 mii lei. Ea fusese stabilită reieșind din numărul alegătorilor înregistrați (2,854 mln), înmulțită la coeficientul 23,05 lei. Dar în august,2019 în Codul electoral au fost introduse amendamente care restricționează inclusiv calcularea plafonului financiar al fondurilor preelectorale pentru candidați. Așa că în această campanie cheltuielile lor vor fi mult mai mici ca acum patru ani.

Deși în prezidențialele - 2016 plafonul fondului preelectoral era de trei ori mai mare ca cel de azi și alcătuia cca 66 mln.lei, nimeni dintre cei 12 candidați intrați în cursă nici nu s-a apropiat de această sumă.

Cel mai mult, în acea campanie, a cheltuit candidatul Partidului democrat Marian Lupu - 24 250 150 lei. Și după aceste cheltuieli majore, cu patru zile înainte de scrutin el a declarat pe neașteptate, că părăsește cursa electorală! Analiștii erau siguri – nu de bună voie.

Pe locul doi la cheltuieli, în campania din a. 2016, a fost Dmitrii Ciubașenco, candidatul “Partidului nostru”– 9 053 614 lei. L-au urmat Igor Dodon (PSRM) – 6 437 071 lei, Silvia Radu (independentă) – 4 678 989 lei, Mihai Ghimpu (PL) – 4 438 430 lei, Iurie Leancă (PPEM) – 3 658 000 lei, Inna Popenco (mișcarea “Равноправие”, exclusă din cursa preelectorală) – 2 851 785 lei, Maia Sandu (PAS) – 543 643 lei, Valeriu Ghilețchii (independent) – 503 870 lei, Andrei Năstase (Platforma DA, și-a retras candidatura) – 70 000 lei, Ana Guțu (partidul “Dreapta”) – 40 450 lei. Iar Maia Laguta, care a candidat independent, nu a cheltuit nici un ban pentru agitație, deși a acumulat mai multe voturi ca Ana Guțu și Silvia Radu.

Chiar dacă în alegerile prezidențiale din a.2020 CEC a redus mărimea fondurilor electorale mai bine de trei ori, comparativ cu a.2016, majoritatea experților se arată convinși: puțin probabil ca, oficial, cheltuielile preelectorale ale actualilor candidați să treacă peste 8-10 mln. lei.

“Dacă vorbim de cheltuielile în campania electorală, eu cred că de această dată ele vor fi destul de modeste. Mai exact, nu modeste, dar mai mici ca acum patru ani. Desigur, ca și acum patru ani, există o mare diferență între candidații care prezintă sursele ”resurselor”, și cei fără ”resurse”. Dar să reieșim din faptul în ce măsură candidații și partidele, care i-au înaintat, pot cheltui bani. Există un șir de cauze obiective - situația epidemiologică, seceta etc. – care au provocat numeroase probleme social-economice. Și alegătorii nu vor înțelege, dacă pe acest fondal candidații la președinție vor organiza evenimente preelectorale costisitoare. Spre exemplu – concerte grandioase, cum a fost mai înainte ”, - crede politologul Viorel Cibotaru.

Așa că actualele alegeri i-ar putea costa pe politicienii-participanți relativ ieftin.

Despre imoralitateșicinism

Unul dintre principalii candidați la funcția de președinte – actualul președinte al țării Igor Dodon – a și declarat, că intenționează să facă o campanie preelectorală cu cheltuieli minime. Nu va avea panouri publicitare și campanii publicitare televizate.

“Colegii mi-au arătat prețurile: la unele posturi TV 1 minut sau chiar 30 sec. de publicitate costă 1000 euro. Noi nu vom plasa spoturi publicitare cu acești bani, la ce bun? Poate, doar în finalul campaniei vor apare niște spoturi. Oamenii și așa știu ce propun eu, ce am făcut ca președinte și ce intenționez să fac”, - a declarat el recent în cadrul platformei “Președintele răspunde”.

Din spusele lui Igor Dodon, este “imoral și cinic ca politicienii să arunce bani în toate părțile în toiul pandemiei de coronavirus și a secetei, în timp ce oamenii nu au ce pune în gură ”.

“Am văzut deja panouri publicitare ale unor candidați – țara este plină de panouri preelectorale. Anul trecut, sau în alegerile trecute, eu am fost criticat – cică, Dodon a afișat panouri. Da voi de ce le-ați afișat? Care este costul acestor panouri publicitare? În loc să cheltuiți sute de mii de lei pe reclama vizuală, mai bine cumpărați de acești bani măști și ajutați oamenii”, - a spus președintele.

În replică, comentatorii politici din tabăra adversă au menționat că modestia cheltuielilor preelectorale înfrumusețează, desigur, candidații, dar nici pe departe nu toți cei care au intrat în cursa pentru președinție au acces la resursele administrative și media, la fel ca actualul șef al statului.

Tot în cadrul platformei video “Președintele răspunde”, Igor Dodon a spus că pentru perioada campaniei electorale va renunța la automobilul de serviciu, nu va organiza întrevederi oficiale și nu va participa la dezbaterile preelectorale: “Nu văd sens să particip la dezbaterile televizate. Cel puțin, în primul tur. În cel de-al doilea, vom vedea. În locul dezbaterilor, eu mai bine voi comunica cu alegătorii”. Dar pentru că din cauza pandemiei coronavirusului nu este posibilă organizarea unor întruniri numeroase, ca în anii precedenți, candidatul independent Igor Dodon ”se va întrevedea cu un număr mic de persoane, dar de 10-15 ori pe zi”.

Apropo, reieșind din ”rentabilitatea” cheltuielilor preelectorale, acest aranjament al accentelor în campanie pare optim și rațional.

“Îmi amintesc de un studiu consultativ interesant pentru partidele politice, conform căruia în schema cheltuielilor preelectorale eficiența panourilor în vederea convingerii alegătorilor în folosul unui sau altui candidat niciodată nu depășește 5-8%. Cel mai mare procent ”convingător” aparține întrevederilor personale cu candidatul. Și nu o dată, ci minim de 2-3 ori să se vadă cu alegătorul, să-l salute, pentru ca alegătorul să se pătrundă. Poți anina mii de panouri în toată țara, dar o singură întîlnire personală va avea mai mult efect. Iar spoturile publicitare ale candidaților au o “rentabilitate” mai mare ce cea a panourilor și tipăriturilor ”, - a menționat politologul Viorel Cibotaru.

Eșecul financiar al PAS

Dacă cei de la PAS nu vor găsi o soluție-minune, și campania electorală a M.Sandu va fi una ieftină și modestă de nevoie.

La mijlocul lui septembrie PAS tuna și fulgera, aduna conferințe de presă gălăgioase, cerea demisia președintelui CEC și se adresa comunității internaționale.

“Comisia electorală centrală a exclus partidele din procesul electoral, pentru ca ele să nu poată sprijini financiar propriii candidați în alegerile prezidențiale din 1 noiembrie”, - a declarat Maia Sandu la conferința de presă cu această ocazie.

PAS a cerut ca CEC să anuleze ”imediat” dispoziția prin care interzicea partidelor să-și finanțeze candidații la președinție, și a amenințat că va apela la instanțele internaționale. “Prietenii” săi din PLDM și blocul electoral “Unirea” au contestat în instanță circulara CEC din 15 septembrie, dar Curtea de Apel a respins recursurile lor. În paralel, partidul Maiei Sandu a cerut demiterea lui Dorin Cimil din funcția de președinte și membru CEC.

“Dorin Cimil a fost propus de noi ca membru al Comisiei electorale centrale pentru ca instituția CEC să devină apolitică, independentă, să apere interesele cetățenilor și să controleze organizarea unor alegeri libere și corecte. Cu regret, am fost martorii unor acțiuni și declarații ale lui Dorin Cimil, care pun la îndoială independența și obiectivitatea lui. Spre exemplu, (…) deciziile CEC de a exclude partidele din procesul alegerilor prezidențiale, ceea ce este ilegal și îl va favoriza pe Igor Dodon ”, - se spunea în declarația formațiunii politice. În replică, Dorin Cimil a declarat că nu există motiv pentru a-l demite, căci a acționat în exclusivitate în cadrul legal.

Toată daravela s-a iscat din cauza că în ajunul prezidențialelor cei din partidul M.Sandu au studiat prost legislația în vigoare, în special – Codul electoral. Pe rețelele sociale, despre aceasta ex-deputatul Grigorii Petrenco, stabilit acum în Germania, a atenționat ingenios conducerea revoltată a partidului ”Acțiune și solidaritate” . “Am vizionat briefingul susținut de Maia Sandu și Sergiu Litvinenco. Straniu, dar Litvinenco abia acum a aflat că partidele nu concurează în prezidențiale. Asta scrie în Codul electoral. Concurează candidații (art.1 al Codului “Dispoziții generale”), înaintați de partide, nu partidele în sine. Iar partidele îi pot susține în limitele restricțiilor stabilite vpentru persoanele juridice. Doamnă Sandu, cred că juriștii care v-au sfătuit să acumulați donații în contul partidului, chiar înainte de înregistrarea candidatului, merită să fie dați afară sau ținuți la distanță. Este o păcăleală. Ei la sigur nu au citit Codul electoral”, - a scris Petrenco pe pagina sa de Facebook.

Reieșind din Codul electoral (art. 41 p.2(е)), partidul care și-a înaintat candidatul la președinție îl poate sprijini financiar reieșind din condițiile impuse persoanelor juridice, pentru care este stabilit plafonul de 12 salarii medii lunare pe economie în anul curent. În a.2020 salariul mediu lunar, stabilit de guvern, este de 7 953 lei. Deci, în actuala campanie electorală o persoană juridică poate transfera în fondul electoral al unui sau altui candidat nu mai mult de 95,4 mii lei.

Culmea ironiilor – reducerea ”plafonului” sprijinului financiar al activității partidelor politice, precum și a campaniilor electorale (în alegerile electorale din a.2016 plafonul era de 400 salarii medii pe economie) a fost efectuată în august, 2019 în scopul “dezoligarhizării” politicii moldovenești. Adică, în timp ce la putere era guvernul Sandu, care nu putea să nu studieze și să nu avizeze proiectul de lege.

În parlament, pentru aceste amendamente au votat reprezentanții coaliției de atunci, din care făcea parte și PAS. Inițiativa de a introduce amendamente care să restricționeze și să plafoneze mărimea donațiilor partidelor în folosul candidatului la președinție a aparținut anume unui deputat PAS, iar ceilalți colegi l-au susținut. Și iată că acum se văd nevoiți să descurce cele adoptate acum un an, învinuind de toate relele CEC și pe președintele ei.

Și au ce descurca: în cadrul briefingului din 16 septembrie, Maia Sandu a declarat că timp de două luni în contul partidului său (probabil, pentru viitoarele cheltuieli în campania electorală pentru funcția de președinte) au intrat donații din partea a 316 persoane, sumele fiind între 50 și 20 mii de lei.

Fățărnicia fondurilor electorale

“Circulara Comisiei electorale centrale, conform căreia partidul politic nu este un concurent în alegeri și poate sprijini financiar candidatul la președinție doar în limita a 12 salarii medii pe economie, se va solda cu aceea că partidele vor fi nevoite să-și tăinuiască cheltuielile preelectorale. Ar fi doi pași înapoi din punct de vedere al transparenței procesului de finanțare a partidelor și a campaniilor electorale”, - a declarat deputatul PAS Sergiu Litvinencvo în emisia postului tv8 chiar în toiul scandalului ”financiar”.

Parlamentarul nu a făcut o descoperire în acest sens. Experții demult vorbesc despre aceea, că sumele reale cheltuite de unii concurenți politici în orice alegeri sunt mai mari și ca ceea ce declară aceștia în rapoartele financiare, și ca plafonul stabilit de CEC.

Cum spunea analistul politic, expert IDIS Viitorul Veaceslav Berbeca încă în ajunul alegerilor parlamentare de anul trecut, “încă în anii 2011-2012 noi am efectuat un studiu special la această temă și am ajuns la concluzia, că cifrele reale ale cheltuielilor preelectorale le depășesc de 3-4 ori pe cele declarate de concurenții electorali în rapoartele lor financiare ”.

Potrivit lui, există mai multe momente pe care concurenții electorali nu le reflectă deloc în actele prezentate CEC. Spre exemplu, unul dintre cele mai costisitoare articole în cheltuielile multor concurenți electorali este consultingul politic. Adică, serviciile prestate de consultanții politici. Foarte des - specialiști în PR politic, veniți din străinătate. Serviciile fiecăruia dintre ei costă zeci de mii de euro sau dolari , iar ei muncesc, de regulă, în echipă.

La fel, în campaniile preelectorale un șir de partide, în special cele mari, comandă așa zisele sondaje sociale de uz intern – pentru a cunoaște tabloul real în regiuni, printre diverse categorii de populație. Nici aceste cheltuieli nu-și găsesc reflectare în rapoartele financiare prezentate CEC. Ca și sumele destul de impunătoare, cheltuite pe pachete alimentare și alte cadouri pentru alegători.

În decembrie, trecut Misiunea de observatori ai asociației Promo-LEX, la prezentarea raportului final privind alegerile generale locale și alegerile noi de deputați în parlament pe patru circumscripții uninominale, care au avut loc la 20 octombrie – 3 noiembrie, 2019, a constatat încă odată, că concurenții electorali continuă să nu-și declare toate cheltuielile în cadrul campaniei electorale. Observatorii Promo-LEX au calculat atunci, că nedeclarați au rămas minim 6 104 594 lei, iar 26 concurenți electorali nu și-au reflectat cheltuielile pe deplin.

“Misiunea previne, că suma cheltuielilor conform devizului (6 104 594 lei) comparativ cu suma declarată oficial la CEC (19 726 281 lei), atinge nivelul de 31%, cel mai mare comparativ cu alegerile precedente. Astfel, în timpul alegerilor generale locale din a. 2019 noi am fost martorii celui mai redus nivel de transparență în finanțarea campaniei electorale din ultimii cinci ani”, - susținea raportul Misiunii de observatori Promo-LEX.

Apropo, Ucraina vecină are în campaniile electorale cheltuieli tenebre și mai mari. Acolo “conform celor mai modeste estimări” aproximativ 50% din mijloacele cheltuite de candidați în campanie nu trec prin fondurile electorale. Asta a declarat, în alegerile prezidențiale de anul trecut, Alexei Coșeli, șeful Comitetului alegătorilor Ucrainei, în interviul pentru portalul “Сегодня”.

“Desigur, ceea ce concurenții electorali cheltuiesc pe publicitatea vizuală, la radio și TV, pe tipărituri - adică, ceea ce de obicei este declarat în rapoartele financiare – constituie o mare parte din cheltuieli. Dar există și o altă parte de cheltuieli preelectorale – uneori, nu foarte vizibilă și chiar nu foarte calculabilă , - spune politologul Viorel Cibotaru. – Altă dată asociația Promo-LEX e efectuat un studiu foarte interesant în această privință. Ei au folosit metodologia calculării cheltuielilor reale ale concurenților în perioada campaniei, reieșind din numărul și locul unde au fost organizate evenimente în deplasare. Spre exemplu, orice miting necesită organizare, deci – transport, o cantitate anumită de combustibil dus-întors pentru transportarea unui anumit grup de agitatori, în funcție de distanța dintre localitatea în cauză și Chișinău, scenă, echipament de sonorizare etc. Nu-mi amintesc cifrele și procentele exacte, însă ele au arătat o discrepanță destul de mare între cele reflectate de concurenți în rapoartele lor financiare pentru CEC, și cheltuielile presupuse ”.

Viorel Cibotaru a amintit și de faptul, că în parlamentarele recente au fost utilizate activ așa zisele ”case negre”.

“Să zicem, achitările în baruri, în timpul alegerilor - în ziua scrutinului oamenilor li se turnau 100 gr., - aducerea alegătorilor la secțiile de vot, achitările individuale, oamenii primeau 100-200 lei pentru votul lor. Cunoaștem asemenea cazuri. Dar aceste cheltuieli, evident, nu-s reflectate nicăieri”, - menționează expertul.

Așa că, chiar dacă grație forței majore pandemice actualele alegeri îi vor costa pe politicieni relativ ieftin, cheltuielile reale ale candidaților în prezidențialele-2020, estimează unii comentatori politici, totuși vor fi diferite de cifrele pe care aceștia le vor indica în rapoartele pentru CEC. Cel puțin, despre unii pretendenți la fotoliul de președinte deja se zvonește, că ar fi atras consultanți politici din străinătate.

Se merită oare cheltuielile?

Nu este exclus, că asupra sumelor cheltuite de candidați în campania electorală care începe la 2 octombrie va influența și posibilitatea ipotetică ca alegerile prezidențiale să fie transferate pentru altă dată.

Ce-i drept, cu două săptămîni în urmă, întrebat fiind despre o asemenea evoluție a evenimentelor, președintele Igor Dodon a fost categoric împotrivă. “Eu înțeleg că avem pandemie. Dar unde e garanția că noi vom transfera alegerile și situația se va ameliora? Cine știe cum va fi situația la începutul anului viitor? Alegerile trebuie să aibă loc, este poziția mea. Anularea lor este posibilă numai în caz că parlamentul va decide declararea stării de urgență”, - a declarat șeful statului.

Însă de atunci numărul cazurilor zilnice de infectare cu COVID-19 a sporit de la 500-600 la 1000, și specialiștii spun că asta nu e o limită. În “zona roșie” de extindere a coronavirusului (mai mult de 100 cazuri la 100 mii de locuitori timp de 2 săptămîni ) s-au pomenit majoritatea raioanelor, orașele mari (Chișinău, Bălți, Comrat, Orhei, Cahul, Edineț, Drochia, Călărași, Ocnița), și regiunea transnistreană. Consiliile locale din raioanele situate pe malul Nistrului refuză să deschidă secții de vot pentru alegătorii din Transnistria, din motive de securitate epidemiologică. În Ucraina și România, zilnic se înregistrează un număr-record de cazuri noi. Se spune că într-un șir de țări europene Ministerul afacerilor externe și integrării europene s-a ciocnit de problema repartizării locurilor unde pot fi deschise secții de vot pentru cetățenii noștri aflați peste hotare.

Și politicienii tot mai des declară că e posibilă transferarea alegerilor prezidențiale pentru o altă zi. Astfel, deputatul PPDA Vasile Năstase declara recent, că problema transferării datei alegerilor trebuie să o soluționeze specialiștii.“Azi Franța a avut 30 mii de cazuri, așa ceva nu a mai existat. Israelul în general a introdus repetat carantina. Este îngrozitor. Așa că haideți să-i lăsăm pe experți și pe specialiști să decidă, nu pe politicieni”, - a declarat el în emisie directă la postul AccentTV.

Iar candidatul PLDM Tudor Deliu a spus în emisia postului Nr.4 că nu va fi împotriva transferării alegerilor din cauza agravării situației epidemiologice în țară și în lume. “Sănătatea trebuie să fie pe primul loc. Noi trebuie să reieșim din situația reală ”, - a declarat el.

Xenia Florea

Urmărește-ne pe Odnoklassniki, dacă vrei să afli mai multe

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter


Știrile partenerilor noștri
Mai multe

Sondaj Toate

load