X 
Transnistria stiri: 1354
Eurovision stiri: 497

Poziționarea politică: candidatul-kamikaze, candidatul oamenilor cumsecade, candidatul poporului

16 sep. 2020,, 17:57   Analitică
9663 1

CEC a înregistrat primii candidați la funcția de președinte. Este vorba despre Renato Usatîi, liderul ”Partidului Nostru” și Andrei Năstase, președintele Platformei DA.

Însă pentru ei (ca și pentru alți candidați la președinție) campania electorală va începe doar la 2 octombrie. În rezultatul tragerii la sorți, în buletinele de vot Usatîi va avea nr.1, Năstase – nr.2.

Duzina dracului

În actualele alegeri parlamentare nu mai vedem activitatea politică de acum patru ani. În 2016, CEC înregistrase 24 de grupuri de inițiativă pentru colectarea semnăturilor în susținerea candidaților la funcția de președinte. Adică, în alegerile-2016 au fost 24 candidați potențiali la funcția de președinte. Drept că doar jumătate din ei au reușit să acumuleze numărul necesar de semnături: în 2016 în cursa electorală au intrat doar 12 persoane, dintre care trei așa și nu au ajuns la primul tur de scrutin. CEC a anulat înregistrarea Innei Popenco din partea mișcării “Равноправие” (partidul “Șor”) în urma deciziei instanței de judecată – pentru coruperea alegătorilor. Iar Marian Lupu și Andrei Năstase au renunțat la cursă în favoarea Maiei Sandu.

De această dată, Comisia Electorală Centrală a înregistrat 13 grupuri de colectare a semnăturilor întru susținerea candidaților – aproape de două ori mai puțin ca în 2016. Pe rețelele sociale potențialii pretendenți la funcția de președinte-2020 au și primit porecla ”duzina dracului”. Dar e puțin probabil ca toți să reușească completarea listelor de subscriere cu minimul de 15 mii de semnături colectate în nu mai puțin de jumătate din raioanele și municipiile țării. Analistul politic Corneliu Ciurea crede că în actuala cursă electorală ar putea intra 8, maxim 10 pretendenți la fotoliul de președinte.


“Să aduni 15 mii de semnături în nu mai puțin de jumătate dintre unitățile teritorial-administrative ale țării nu este o sarcină pe puterile oricui. Nu toți dintre cei care au dorit să candideze o vor îndeplini. În lista grupurilor de inițiativă înregistrate de CEC există candidați din primul (liderii) și al doilea (pretendenți mai mult sau mai puțin reali) eșalon – cam 6 persoane. Cu siguranță, li se vor mai adăuga încă doi. Deci, cel puțin 8 candidați în aceste alegeri cu siguranță vom avea. Poate10”, - spune expertul.

Din cele 12 persoane, care au participat la cursa preelectorală în a.2016, în actualele alegeri și-au înaintat candidaturile doar trei. Este Igor Dodon, care de această dată candidează independent, Maia Sandu (PAS) și Andrei Năstase (PPDA).

Deși campania electorală va începe peste două săptămîni, în lista electorală a anului 2020 deja s-a conturat poziționarea pretendenților la funcția de președinte. Avem un ”Președinte al poporului” – Igor Dodon, care pretinde la al doilea mandat de șef al statului. ”Președintele oamenilor cumsecade” – candidata partidului ”Acțiune și Solidaritate” Maia Sandu. ”Luptătorul contra regimului”- candidatul “ProMoldova” Andrian Candu. “Președintele nr.1” – liderul “Partidului Nostru” Renato Usatîi. “Președintele unionist” – președintele Partidului Unității Naționale Octavian Țîcu. “Președintele - kamikaze” – ministrul Apărării în perioada tristelor evenimente din 1992, generalul Ion Costaș. Precum și “Ridicătorul din genunchi ” – consilierul primului președinte Mircea Snegur, ex-deputatul și fostul vicepremier (1990-1992) Constantin Oboroc.

Flancul stîng: lui Dodon îi va fi mai greu ca acum patru ani

În a.2016 pe flancul stîng erau trei candidați la funcția de președinte: președintele Partidului socialiștilor Igor Dodon – liderul tuturor ratingurilor prealabile, jurnalistul Dmitrii Ciubașenco din partea ”Partidului nostru” și activista civică Maia Laguta, care candida independent. Cel de-al patrulea pretendent – medicul Inna Popenco din partea mișcării “Равноправие” – prin decizia instanței a fost exclusă din cursă pentru coruperea alegătorilor.

S-ar părea, că acum tabloul este similar: Igor Dodon, care pretinde la al doilea mandat, candidații “Partidului nostru ” și ai partidului “Șor”. Plus Alexandr Calinin – președintele Partidului regiunilor, care se poziționează drept candidat independent și, poate, Serghei Toma de la Partidul oamenilor muncii. Dar chiar dacă Calinin și Toma vor depăși procedurile de înregistrare la CEC, e puțin probabil ca ei să poată pretinde la ceva serios. Anul trecut, la alegerile primarului general de Chișinău, pentru Serghei Toma au votat doar 306 alegători, sau 0,14%.

În condiții de pornire similare (un număr mic de candidați pe flancul stîng), favoritul acestui segment politic are acum un adversar neplăcut în persoana lui Renato Usatîi, popularitatea căruia este mult mai mare ca cea a candidatului de acum patru ani a ”Partidului Nostru” Dmitrii Ciubașenco.

Pentru Usatîi actualele alegeri înseamnă o încercare de a se revanșa. Pentru faptul, că în a.2016 i s-a interzis, în mod brutal, să participe la cursa electorală, după ce Curtea Constituțională pe neașteptate a ridicat limita de vîrstă pentru persoanele care doreau să candideze de la 35 la 40 de ani. Și pentru că (cum cred cei din ”Partidul nostru”), ”Dodon ne-a trădat și a încălcat promisiunile din campanie după ce ”PN” l-a susținut în turul doi al prezidențialelor-2016”.

Iată de ce de această dată președintele ”Partidului Nostru” va munci activ (în principiu, el deja muncește) împotriva lui Igor Dodon. Și probabil deja, dacă în turul doi vor trece din nou actualul președinte și lidera ”PAS” Maia Sandu, ”Partidul Nostru” nu-l va susține pe Igor Dodon, ca acum patru ani, ci pe Maia Sandu. Dacă în a.2016 Renato Usatîi o numea de Sandu ”proiectul obcomului de la Washington”, care îl protejează pe Plahotniuc, spunea că nu o simpatizează și că valorile pentru care pledează ea ”nu-s prea acceptabile” pentru el, acum ”Maia este o persoană onestă, chiar dacă are viziuni ceva mai diferite ca ale mele, despre cum trebuie să combatem corupția în Moldova”.

De altfel, Renato Usatîi crede că el personal va trece în turul doi al prezidențialelor, unde speră să-l ”spargă” pe Igor Dodon. Aceste speranțe ale sale le alimentează unii comentatori politici. Astfel, Alexei Tulbure, fost reprezentant permanent al Moldovei la CE și ONU, l-a numit pe liderul ”Partidului Nostru” ”un factor foarte serios”, care acumulează popularitate și ”în anumite circumstanțe poate pretinde să treacă în turul doi”.

“Renato Usatîi chiar este unicul candidat care se poate confrunta cu Igor Dodon pe flancul stîng. Însă doar atît, - spune analistul politic Corneliu Ciurea. - Usatîi nu este un candidat ideologic. Alegătorul nostru percepe un candidat de stînga ca pe un politician pro-rus, iar liderul “Partidului nostru”, se știe, a fost alungat din Rusia, mai mult – acolo pe numele lui este deschis un dosar penal, Federația Rusă l-a dat în urmărire internațională. Toate acestea îi creează niște complicații electorale, așa că nu face să credem că Usatîi poate concura de la egal la egal cu Dodon. Poziția lui este prea incomodă și incertă pentru alegătorul de stînga, care știe exact că poziționarea geopolitică în favoarea Rusiei este necesară. De aceea e puțin probabil ca el să-și depășească ratingul de 8-10%.

Dacă e să vorbim despre presupunerile cum că Usatîi poate trece în turul doi – cred că politicienii și comentatorii de dreapta vor să creeze, în ajunul campaniei electorale, chipul președintelui slab Igor Dodon. Pe dreapta noi vedem tradiționalele divergențe și numeroși candidați, iar nouă se încearcă a ni se insufla că și pe stînga e la fel. Însă mie mi se pare că toate acestea au mai degrabă un sens politic ascuns, și nu corespund realității ”, - crede Corneliu Ciurea.

Despre candidata partidului ”Șor” Violeta Ivanov, în opinia unor comentatori ea este doar un pretendent nominal, înaintat de dragul participării, nu și a victoriei.

“Candidatura Violetei Ivanov nu este convingătoare. Alegătorul care nu prea urmărește peripețiile politice, nu poate înțelege de unde vine ea – de la ”Șor” sau de la Partidul democrat. Probabil, partidul ”Șor” nu s-a prea complicat cu alegerea candidatei și nu a abordat serios această chestiune în actualul sezon electoral. Despre aceasta vorbește alegerea în folosul Violetei Ivanov”, - menționează Ciurea.

Dar alți comentatori cred că Violeta Ivanov poate lua locul trei în primul tur de scrutin. “Candidata partidului “Șor” va lua locul trei, poate îl va împărți cu Usatîi, aici pot exista variante. Însă rezultatul nu va fi unul notoriu”, - a declarat într-un interviu pentru agenția Sputnik Vladimir Bruter, expert al Institutului internațional de cercetări umanitar-politice (Moscova).

Cu privire la poziționarea pretendenților la președinție de pe flancul stîng, Renato Usatîi cere să fie numit ”Candidatul nr.1”, iar tragerea la sorți l-a ajutat în mod evident. În buletinul de vot liderul ”Partidului nostru” va figura anume cu nr.1, iar cifra 1 va deveni simbolul lui preelectoral.

Igor Dodon, ca și acum 4 ani, se poziționează drept ”Candidat al poporului”. Dar această poziționare are azi o însemnătate mai practică : dacă în a.2016 el a candidat din partea Partidului socialiștilor, în actualele alegeri candidează ca independent.

Șeful statului a explicat, că în conformitate cu legislația în vigoare președintele nu poate fi membru de partid. În plus, există decizia Curții Constituționale, conform căreia președintele nu se poate implica în activitatea partidelor politice, și viceversa. “Noi am studiat minuțios aceste chestiuni timp de 2-3 luni. Eu înțeleg că oponenții noștri și-au dorit mult ca eu să candidez din partea Partidului socialiștilor, pentru ca ulterior ei să-mi poată contesta victoria electorală și să obțină invalidarea alegerilor. Nu le vom oferi această posibilitate. Eu voi fi un candidat independent ”, - a declarat el recent în emisia platformei video ”Președintele răspunde”.

Igor Dodon este sigur că va învinge și crede că în turul doi diferența dintre el și Maia Sandu va fi de cca 10% sau 100 mii de voturi. Patru ani în urmă acest indice a fost de 4,2% sau 67,4 mii voturi.

Centrul politic: luptătorii contra regimului nu-s la fel …

În actualele alegeri centrul politic va fi reprezentat de candidatul partidului Pro Moldova Andrian Candu. El a și transmis CEC listele de prescripție și își așteaptă înregistrarea.

În alegerile din a. 2016 la ”centrul politic” pretindeau independenta Silvia Radu și Marian Lupu de la Partidul democrat, cu sloganul unificator ”Împreună suntem mai puternici”. Acum centriștii vor fi reprezentați doar de ciobul ”oligarhic” al PDM. Însuși PD a renunțat la ideea de a înainta propriul candidat la președinție. Liderul lui, Pavel Filip, a declarat că ”în aceste alegeri există doar doi candidați. Ceilalți – doar un fondal zgomotos. Toți înțeleg asta”.

În cei patru ani pe acest segment politic s-a produs o transformare hazlie. În a.2016 candidații la președinție erau împărțiți în ”luptători” și ”oligarhi”. Iar tendința ”la modă” în acele alegeri a fost lupta cu puterea oligarhică, care temporar a dat la o parte tradiționala divizare geopolitică a electoratului moldovenesc.

Cu patru ani în urmă drept “candidat oligarhic”, evident, era perceput Marian Lupu, candidatul partidului aflat la guvernare (pe atunci PDM, în spatele căruia stătea afaceristul Vladimir Plahotniuc). Iar ”luptători contra regimului” – majoritatea adversarilor săi.

Dar iată că în actualele alegeri ”luptător contra regimului” se auto-întitulează candidatul partidului Pro Moldova, în spatele căruia stă același Vladimir Plahotniuc. Încă în vară, Pro Moldova a declarat că lansează campania națională de demitere a președintelui în acțiune, cu sloganul “Dodon pleacă!”. Atunci Andrian Candu l-a numit pe Igor Dodon ”dictatorul vinovat de minciuni și corupție în fața întregii țări ”. Pro Moldova a lansat chiar și un site special pleaca.md, care la moment nu mai funcționează.

Lupta contra actualului președinte, care candidează pentru al doilea mandat, va fi piatra de temelie a campaniei electorale a lui Andrian Candu, care candidează și el la funcția de președinte. În ce măsură Candu – persoana apropiată ”oligarhului Plahotniuc” – este convingător în postura de ”luptător contra regimului”?

“În politică nu arareori au loc asemenea încurcături și schimbări de poziții. Dar e puțin probabil ca actualul apel la luptă al domnului Candu să fie luat în serios de electorat și să adune mulți adepți. Politica este un lucru ciudat, totuși în ea este prețuită sinceritatea și fidelitatea față de propriile convingeri. Dacă acestea lipsesc din mesajul politic, el nu mai insuflă încredere și nu trezește simpatii. Problema sincerității mesajului nu-i oferă candidatului la președinție Andrian Candu posibilitatea să vorbească”, - menționează analistul politic Corneliu Ciurea.

Flancul drept: tradiția este respectată

În prezidențialele-2020 flancul politic de dreapta a rămas la fel: tradițional, aici domnește confuzia și oscilarea. Din cei 13 candidați potențiali la președinție, 7 reprezintă partidele și grupurile de inițiativă de dreapta.

Favorita acestui segment politic este în continuare Maia Sandu, deși potrivit expertului politic român Cristian Hrițuc în ultimii ani lidera partidului ”Acțiune și solidaritate” a dezamăgit electoratul de dreapta, ceea ce a lăsat o amprentă pe popularitatea și imaginea sa.

În alegerile din a.2016 Maia Sandu a mers ca ”Luptător contra regimului oligarhic” și ”Candidata unei șanse în plus”. În aceste alegeri ea merge ca ”Candidata oamenilor cumsecade”.

Deși Maia Sandu este considerată favorita segmentului politic dat, lupta ei va fi mai dificilă ca acum patru ani, la fel ca în cazul lui Igor Dodon. Unu – pentru că autoritatea liderei PAS într-adevăr s-a diminuat în ochii electoratului de dreapta. Acest lucru se datorează în mare parte "renunțării la guvernul său", fapt absolut neînțeles de majoritate. Doi – pentru că actualele alegeri prezidențiale au loc în ajunul parlamentarelor anticipate, de aceea victoria Maiei Sandu nu este foarte favorabilă altor politicieni de dreapta, căci se poate solda cu un exod masiv al electoratului, sau chiar a membrilor partidelor lor.

Spre exemplu, Vladimir Filat, revenit recent în politică, a și declarat că va participa ”la orice alegeri parlamentare anticipate”, și chiar dacă deocamdată el nu i-a declarat război fostei sale protejate și aliate, în discursul său se face simțită o anumită iritare.

Recent, în emisia unui post TV, Filat a vorbit public despre aceea că reprezentanții partidului Maiei Sandu vin la primarii Partidului liberal-democrat și le propun să treacă la PAS. “Dacă aceasta nu va înceta (să nu o primească drept amenințare sau atac, doar ca un mesaj amical), și eu voi începe să comunic cu primarii PAS, dintre care 80% au fost primari PLDM. Voi comunica, le voi explica anumite lucruri și – de ce nu? – îi voi invita să revină acasă ”, - a prevenit liderul Partidului liberal-democrat.

Și alți politicieni de dreapta au dat de înțeles că nu vor activa în favoarea Maiei Sandu. Chiar dacă liderul Platformei DA Andrei Năstase a declarat că, dacă Maia Sandu va accede în turul doi, Platforma o va susține, unii comentatori presupun că este vorba în special de o susținere morală pentru public, nu de apeluri reale către propriii adepți să meargă și să voteze pentru candidata PAS.

“Da ce mai putea el răspunde la întrebarea pusă în emisie directă – evident, că DA o va sprijini pe Maia Sandu. Dar pe de altă parte, domnul Năstase trebuie să se îngrijească de perspectivele de viitor ale partidului său, și din acest punct de vedere în ajunul alegerilor parlamentare anticipate victoria Maiei Sandu în prezidențiale nu-i este avantajoasă nici lui, nici altor lideri de pe dreapta. Una e să meargă în anticipate în condiții de egalitate, fiind ambii învinși de Dodon, și alta dacă electoratul de dreapta va avea ”propriul” președinte. Cu ce mesaj să mergi la alegători, cum să-i atragi?” – așa vede situația unul dintre experți.

Acum patru ani partenerii occidentali au depus mult efort pentru ca Andrei Năstase, candidatul care nu le era comod, să renunțe în favoarea Maiei Sandu. Nu doar Năstase, în favoarea președintei PAS a renunțat atunci la cursa prezidențială și Marian Lupu, un candidat destul de puternic, înaintat de PDM.

“Și acum din cursă ar putea pleca niște candidați, care vor declara că o susțin pe lidera PAS. Dar aceasta nu va fi la fel de important și eficient, ca în a.2016. Pentru că principalii concurenți ai Maiei Sandu pe dreapta – Andrei Năstase și Tudor Deliu – la sigur nu vor părăsi cursa electorală. Pe dreapta, însuși spiritul actualei campanii electorale diferă de cel al campaniei de acum patru ani – azi aici este foarte puternică concurența. De aceea Maiei Sandu îi va fi mult mai dificil ca în 2016”, - crede analistul politic Corneliu Ciurea.

În afară de Maia Sandu și Andrei Năstase, pe dreapta la funcția de președinte au mai fost înaintați Tudor Deliu (PLDM), care a și prezentat CEC listele de subscriere cu semnăturile de susținere, și își așteaptă înregistrarea; Octavian Țîcu (PUN), Dorin Chirtoacă (blocul electoral ”Unirea”) , precum și fostul șef al MAI și ministru al apărării în perioada conflictului de pe Nistru Ion Costaș și ex-deputatul și fostul vicepremier în guvernul Druc (anii 1990-1992), Constantin Oboroc.

Ion Costaș a declarat în momentul înaintării sale, că a fost rugat să fie de acord să candideze la această ”poziție-kamikaze” și că a acceptat să se ” sacrifice”, că doar cineva trebuie să ”curețe societatea de orice murdărie”. Iar Constantin Oboroc a spus, că este gata, ca președinte, să inițieze acțiuni concrete ”pentru a ne ridica din genunchi și a ne simți oameni, și nu miei care pot fi cumpărați, vînduți, trădați și mințiți”. Pe rețelele sociale înaintarea acestor doi candidați a și fost numită ”salut din anii 90”.

Xenia Florea

0
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Ce părere aveți despre inițiativa președintelui Franței, Emmanuel Macron, de a deschide în următoarele luni o misiune permanentă de apărare la Chișinău?