Transnistria stiri: 1352
Eurovision stiri: 497

“Căpitanul Maia” sau Cum Moldova a fost ”scoasă din furtună”

26 sep. 2019,, 15:22   Analitică
8965 3

“Cel mai bun și mai onest guvern din istoria Moldovei” (definiția aparține premierului Maia Sandu) a împlinit 100 de zile

Și chiar dacă este evident că în această perioadă erau imposibile careva salturi (iată că și prim-ministrul a spus că principala reușită a echipei sale în perioada dată a fost reîntoarcerea libertății cetățenilor Moldovei, care acum ”pot respira din plin pentru că au scăpat de presiunea politică”), comunitatea experților vorbește despre insolvența a cel puțin o treime din miniștrii guvernului Sandu.

Este nu numai opinia “criticilor de pe Facebook” (încă o definiție dată de primul ministru). Acum două săptămîni, președintele Igor Dodon a declarat că are un șir de întrebări pentru mai mulți membri ai cabinetului de miniștri.“Nu voi da numele miniștrilor, dar văd că ei nu se isprăvesc”, a spus șeful statului.

100 zile ale “erei noastre”

De fapt, guvernul Sandu a fost format în aceeași zi cu coaliția PSRM - blocul ACUM – la 8 iunie, și s-ar părea că prima ”sută de metri” putea fi marcată mai înainte. Însă cabinetul de miniștri are propria cronologie.


Guvernul duce socoteala ”erei sale” nu din clipa numirii în parlament și depunerii jurămîntului, ci de la prima sa ședință. Ne amintim cu toții, cum aproape o săptămînă (8 - 14 iunie) democrații încercau spasmodic să-și reîntoarcă puterea – blocau accesul noilor miniștri în instituțiile respective, aduceau oameni la manifestații “în apărarea puterii de stat de uzurpatori”, cum fostul deputat PDM Constantin Țuțu amenința în fața camerelor video: “Nu le vom permite să preia nici o instituție din țară. Nu le vom permite nici să intre. Ei nu au dreptul și nu au ce face acolo ”.

Și numai la 14 iunie, presat de partenerii externi, PD a anunțat oficial că pleacă de la putere, iar la 15 iunie în incinta casei guvernului a avut loc prima ședință a cabinetului Sandu, asta chiar dacă intrarea în clădire s-a dovedit a fi blocată. “Ne bucură faptul că toate s-au terminat pașnic”, - a declarat atunci premierul.

Despre șobolani, furtuni și automobilul vechi. Premierii-poeți

Prim-miniștrii moldoveni se evidențiază print-o înclinație inexplicabilă spre poezie.

În aprilie 2016, Pavel Filip, șeful guvernului “nocturn”, face totalurile primelor 100 de zile. În rezumatul moștenirii primite (“guvernul a venit în condiții de criză”), el a comparat Moldova cu un automobil foarte uzat.

“Am primit o mașină foarte uzată, fără benzină. Noi o reparăm, facem plinul, o echipăm cu cele necesare pentru ca să mergem în siguranță și să atingem scopul împreună cu toți cei care doresc să-l atingă”, declara atunci P. Filip.

Maia Sandu, la totalizarea primelor 100 zile de activitate a guvernului său, a comparat moștenirea lăsată de cabinetul Filip cu o navă în derivă, care ”putea naufragia în orice clipă”.

“Cîrma era spartă, ancora pierdută, velele rupte, în timp ce echipajul chefuia, iar puținele resurse rămase pe corabie erau ascunse într-o debara, cheile căreia le furase șeful șobolanilor”, a declarat metaforic Maia Sandu.

Desigur, noua echipă guvernamentală și-ar fi dorit, din spusele ei, să moștenească “un iaht cu patru motoare în stare tehnică ideală, cu rezervorul plin”, însă căpitanul și marinarii au fost nevoiți “în plină furtună să repare cîrma, să peticească velele pentru a nu se răsturna și pentru a evita cufundarea navei”.

După care, a continuat Maia Sandu, a fost nevoie să ne debarasăm de șobolani, aceștia făcuseră găuri prin care intra apa și se epuizau proviziile”. “Următorul pas a fost căutarea unor marinari onești, cu care poți conduce nava, chiar dacă anterior unii dintre membrii echipei nu ieșiseră în mare. Uneori s-au comis greșeli, dar echipa a muncit zi și noapte pentru a asigura înaintarea navei spre un port sigur”, a declarat prim-ministrul.

Ce-i drept, în privința “marinarilor onești”, deocamdată există dificultăți. Este evidentă lipsa de funcționari onești și profesioniști. Este una dintre cauzele, care nu permit ca reformele să se miște așa de rapid, cum ne-o dorim. Plus numărul mare de ”sabotori” și ”șobolani”, care dețin în continuare anumite funcții. “Șobolanii” fură în continuare și “distrug structura navei”. Iar “sabotorii” se împotrivesc schimbărilor și “încearcă să găsească alți stăpîni pentru a evita schimbările”.

“Ne-am dori să înaintăm mai rapid în reformarea justiției. Ne-am dori ca toate legile să fie adoptate. Am dori să vorbim despre proiecte de dezvoltare, nu să irosim timpul, puterile și banii pentru a lichida consecințele activității guvernului precedent. Dar e de menționat că există un nivel înalt de sabotare, pe care noi nu-l vom accepta. Întreaga echipă trebuie să muncească”, a declarat șefa guvernului și a promis solemn că lupta cu corupția nu va conteni, iar “curățarea” structurilor de stat va continua, deși Andrei Năstase, șef MAI și copreședinte al blocului ACUM, promitea să încheie”curățarea” pînă la alegerile locale.

Dar chiar dacă deocamdată nu toate ne reușesc, spune Maia Sandu, “principalul e că în aceste 100 de zile noi am ieșit din furtună, avem un curs clar și putem merge mai departe”.

Va reuși oare guvernul să atragă 1 mlrd. de lei?

În versiunea doamnei prim-ministru, lista reușitelor guvernului în primele 100 zile începe cu redarea libertății cetățenilor și cu faptul că ”Plahotniuc, Șor și alți hoți nu se mai află la putere”.

“Nimeni nu mai cere bir de la întreprinzători, nici cedarea afacerilor în folosul partidului aflat la putere. Am stopat arestările la comanda politicienilor, oamenii nu mai sînt interceptați sau filmați pe ascuns. Statul nu mai este un instrument de presiune asupra celor care critică puterea”, a declarat Maia Sandu .

Ea și-a mai înscris în activ și deschiderea puterii executive față de cetățeni, reforma ambițioasă a justiției, care deocamdată a fost doar elaborată, dar implementată fiind, va “curăța sistemul de judecătorii și procurorii vulnerabili, de oamenii care au servit politicienilor și mafiei”; dar și majorarea salariilor unor categorii de lucrători medicali în conformitate cu prevederile legislației în vigoare, asta în pofida problemelor bugetare și descoperirii unui șir de scheme de corupție la întreprinderile de stat. Printre altele – la Aeroportul internațional Chișinău, compania Air Moldova, Metalferos S.A., proiectul ”Arena Chișinău”.

“Materialele pe unele cazuri majore au fost deja trimise în judecată, altele - la procuratură. Noi am stopat tranzacțiile ilegale de privatizare și achizițiile de stat dubioase, am disponibilizat sute de demnitari care au comis abuzuri. Dar mai avem sute de întreprinderi și instituții, așa că procesul de curățare va continua”, a promis prim-ministra.

Un alt plus mare, pe care Maia Sandu l-a numit în activitatea de 100 zile a guvernului, este îmbunătățirea relațiilor cu partenerii externi, fapt care a permis deblocarea finanțării externe și evitarea unor probleme serioase cu bugetul.

Potrivit M. Sandu, mobilizarea resurselor externe a permis evitarea reducerii bugetului cu o treime, primirea sumei de 46 mil. dolari de la FMI, 14,5 mil. euro ca sprijin bugetar de la UE, pînă la finele anului mai așteptăm alte 60 mil. În total, s-a reușit deblocarea granturilor în sumă de 1,4 mlrd. lei și a creditelor în sumă de 2 mlrd. lei. Acești bani vor acoperi gaura de 4,5 mlrd. lei, lăsată în buget de guvernul Filip.

Comunitatea experților apreciază diferit reluarea dialogului dintre guvern și partenerii externi. Mai exact, disponibilitatea guvernului de a face orice de dragul obținerii finanțării externe. Analistul politic Victor Ciobanu, care recunoaște că autoritățile au nevoie ca de aer să deblocheze relațiile cu donatorii, crede că guvernul a acceptat prea ușor toate condițiile FMI – trebuia să negocieze, barem, de dragul decenței și din mîndrie națională.

Spre exemplu, cu privire la anularea unui șir de înlesniri și de majorare a unui șir de impozite. E suficient să ne amintim istoria revenirii la cota de 20% TVA pentru HoReCa, care în octombrie 2018 a fost redusă la 10%. Faptul a provocat un val de reacții negative din partea proprietarilor de restaurante, cafenele și hoteluri, care au declarat că dublarea impozitului va lovi dur ramura și va duce sectorul alimentației publice în zona economiei tenebre. Ministerul Finanțelor a argumentat măsura prin restanțele fiscale, deși cu ceva timp în urmă în România vecină impozitul pentru HoReCa a fost redus anume pentru a atrage mijloace suplimentare în bugetul țării grație dezvoltării turismului.

Expertul economic Veaceslav Ioniță crede că în cazul impozitării HoReCa și a unui șir de alte chestiuni guvernul a fost nevoit să accepte ”varianta zero”.

“Guvernul precedent avea cu FMI un memorandum, dar a adoptat un șir de decizii cu caracter evident electoral fără a le coordona cu Fondul, ceea ce nu putea să nu influențeze bugetul. Clar că programul FMI a fost stopat și finanțarea a încetat. Fondul monetar i-a spus Chișinăului: putem începe negocierile, însă doar după revenirea la punctul ”zero”. De aceea guvernul a fost nevoit să accepte un șir de măsuri nepopulare și să anuleze mai multe decizii ale autorităților precedente, ceea ce a fost dureros pentru societate. Dar în rezultat Moldova a reluat relațiile cu partenerii financiari”, a menționat V. Ioniță.

Și Galina Șelari, directoarea Centrului de cercetări strategice și reforme, crede că la acel moment noul guvern nu avea timp pentru manevre .

“Guvernul avea sarcina să reînceapă finanțarea externă. Probabil, prin aceasta se explică de ce negocierile cu FMI au fost anume așa cum au fost. Să construiască o poziție clară într-un complex întreg de probleme în doar două săptămîni era ireal, iar să transfere negocierile cu FMI, pentru a elabora o poziție proprie, ar fi însemnat că negocierile vor avea loc numai la toamnă. Probabil, guvernul a considerat acest lucru inacceptabil în situația creată și a făcut alegerea respectivă”, spune G. Șelari.

Din spusele lui Veaceslav Ioniță, suspendarea programului FMI s-a soldat cu aceea, că anul trecut RM a primit în formă de granturi cel mai mic ajutor financiar din istoria sa – 0,2% din PIB. Anterior, indicele minim (0,3% PIB) a fost fixat în 2003, pe timpul guvernării comuniste, însă atunci a fost o decizie asumată a autorităților, care au renunțat la susținerea partenerilor externi.

“Anul trecut au fost primite granturi în sumă de doar 365 mil. lei – cam 21 mil. dolari. În șapte luni ale anului curent – 476 mil. lei, dintre care jumătate (cca 240 mil.) au venit în țară în luna iulie, adică în timpul noii guvernări. Deci, în 7 luni ale anului curent a fost depășit pragul minim de anul trecut. Sper că în acest an guvernul va obține granturi de 1 mlrd. lei. Cred că e ceva real.

În general, pentru ca să ne dezvoltăm, acest indice ar trebui să fie de 5-6% din PIB. La noi ajutorul maxim în formă de granturi a fost în 2014 - 3% PIB. Dacă pornim de la acest indice maxim, în cinci ani RM a fost lipsită de granturi în sumă de 21 mlrd. lei – este mai mult ca suma furată din bănci. Acești bani ar fi putut folosi la dezvoltarea infrastructurii, așa că pierderile au fost enorme”, spune V. Ioniță.

Președintele DAAC Hermes, Vasile Chirtoca, are o opinie contradictorie cu privire la această problemă. El consideră că țara noastră nu a obținut nici un folos din cooperarea cu FMI.

„Eu de 27 de ani urmăresc cu mare atenție activitatea acestei organizații în Republica Moldova. Începînd cu sfaturile experților FMI cu privire la introducerea monedei naționale, practic liber-convertibile (după care întreaga industrie s-a prăbușit), după principiile creării ratelor dobînzilor în economie, pînă la recomandările privind modificările în sistemul fiscal și formarea rezervelor valutare.

Drept urmare, eu am ajuns la următoarea concluzie: fie experții acestei organizații nu înțeleg ceea ce fac, fie noi am nimerit pe lista țărilor a căror dezvoltare trebuie blocată. Iar dezvoltarea noastră este blocată cu ajutorul unor teorii economice, dezvoltate special pentru astfel de țări, prin intermediul cărora sînt impuse dogme după principiile organizării sistemului bancar, finanțării businessului și familiilor, formării bugetelor și rezervelor, a sistemului fiscal etc.

Ca rezultat al acestui ajutor - noi nu ne dezvoltăm, țara își pierde cetățenii, viața oamenilor rămași se înrăutățește și scade infrastructura socială, de la noi se iau mai mulți bani, sub pretexte înșelătoare, decît ni se dau.

Noi cu toții credem că sîntem ajutați, dar, de fapt, o asemenea conlucrare cu „partenerii de dezvoltare” aduce daune semnificative țării. Acest lucru nu-l înțeleg nu numai oamenii obișnuiți, dar nici conducătorii noștri care se plimbă prin Europa și America cu mîna întinsă, unde li se arată imediat spre FMI, cu care trebuie de restabilit cooperarea. Și iată ei o stabilesc de dragul unui ajutor de cîteva zeci de milioane de dolari, pe care Occidentul le ia imediat înapoi (ca rezerve), fără a se gîndi că această organizație nu a adus beneficii nici unei țări.

Dar poate conducătorii noștri înțeleg totul și duc această politică în scop electoral doar pentru a primi sprijin politic din partea Occidentului? Să aduci intenționat daune țării în interese mercantile? Nu aș vrea să cred asta…

Probabil, cu o abordare atentă și independentă față de negocieri, există opțiuni de a direcționa această cooperare în folosul țării, dar dacă nu există astfel de opțiuni, atunci ar trebui cel puțin să nu ne facem rău și să refuzăm serviciile acestei organizații. Dacă nu am dreptate, arătați-mi avantajele acestui „ajutor”, dar noi cu toții ținem minte că Republica Moldova s-a dezvoltat cel mai dinamic în perioada 2001 - 2005, cînd președintele Vladimir Voronin a refuzat orice cooperare cu FMI", este de părere Vasile Chirtoca.

De la poezie la fapte concrete sau Cînd guvernul își va prezenta planul?

În linii mari, raportul M. Sandu privind primele 100 zile de activitate a guvernului a fost unul liric. Dar, spun experții, se cereau deja lucruri concrete .

“Mă neliniștește faptul că nu văd tabloul”, spune G. Șelari. “Da, au existat mari speranțe pentru noua putere, noul guvern, pentru eliminarea structurilor odioase de care depindea tot ce se petrecea în țară. Nu doar noi, au sperat și partenerii externi, ceea ce a dus la injecții financiare suplimentare. Dar fiindcă nu există un tablou clar cu privire la intențiile guvernului, nu există senzația de stabilitate. Și dacă noi nu înțelegem, nu putem aștepta să înțeleagă partenerii externi. Mai exact, partenerii instituționali, cu care se negociază, poate că vor înțelege ceva, însă cei privați – puțin probabil, iar noi vorbim despre necesitatea atragerii investițiilor pentru dezvoltarea economiei.

De aceea e nevoie de un program de acțiuni ale guvernului pentru o perioadă medie. Pe puncte – ce plănuim să facem pînă în 2020, spre exemplu. În Găgăuzia – au trecut alegerile bașcanului, Irina Vlah și-a început al doilea mandat, și chiar pe rețelele de socializare se poate vedea ce au în plan autoritățile autonomiei. Programul electoral al bașcanului imediat a devenit programul puterii executive. Sper că guvernul în scurt timp va ieși totuși cu un document similar – măcar înainte de Revelion”, spune G. Șelari.

Potrivit expertului, în afară de planul de acțiuni sau de depistarea schemelor de corupție, guvernul nu trebuie să uite despre două chestiuni foarte importante la moment. Prima - despre aceea că vine iarna și trebuie să ne pregătim pentru ea, să rezolvăm de pe acum toate problemele livrării gazelor naturale, inclusiv de către partenerii ucraineni.

A doua - “Trebuie să judecăm rapid și să evaluăm situația provocată în țară de anul agricol nu prea favorabil. Să evaluăm pagubele provocate de grindină în vii și livezi, volumul fructelor care nu vor putea fi comercializate, să vedem cum stăm cu cerealele și alte culturi agricole. Țineți minte, în primăvară a fost o perioadă în care cartofii mai că deveniseră un lux. Acum deja avem semnale alarmante, că din țară pleacă cerealele. Deci, trebuie să luăm niște decizii. Să vedem cum stăm cu nutrețurile, cu rezervele, cum s-au pregătit de iarnă combinatele de panificație, dacă ținem cont de scumpirea electricității. Este mult de muncă. Ne ține mai ieftin să rezolvăm aceste probleme acum, nu pe urmă, după ce ele vor deveni acute”, menționează G. Șelari.

Miniștrii care nu fac față. Să ne așteptăm la demisii?

Maia Sandu și-a numit odată echipa ”cel mai profesionist guvern din istoria Moldovei”.

Dar unii experți menționează că în cele 100 de zile circa o treime din miniștrii guvernului Sandu și-au demonstrat neputința și că aceștia ar trebui schimbați.

Și președintele a avut pretenții față de membrii cabinetului de miniștri. Igor Dodon declara că are întrebări față de mai mulți miniștri. “Nu voi da nume, dar văd că nu se isprăvesc”, a spus șeful statului. Iar politologul Andrei Popov a declarat recent, că guvernul Sandu e dator să împartă puterea cu socialiștii: totuși, majoritatea actualilor miniștri au fost numiți de blocul ACUM, la fel și secretarii de stat, șefii de agenții și secții. Iar lipsa reprezentanților PSRM în ministere, în opinia lui Popov, le permite socialiștilor să se eschiveze de responsabilități și să facă anumite declarații critice în adresa guvernului.

Așadar, să ne așteptăm la careva demisii sau la o reformatare a executivului în viitorul apropiat? În opinia analistului Victor Ciobanu, e puțin probabil – coaliția nu are acum nevoie de demisii.

“Noi vedem doar partea de sus a aisbergului în activitatea executivului, de aceea se creează impresia că nu se face mai nimic”, spune expertul. – “Dar din raportul premierului privind cele 100 de zile noi am aflat, spre exemplu, că la ”Moldtelecom” a fost efectuat un audit. Dacă se va merge la fel și în cazul celorlalte întreprinderi de stat – aceasta va fi o realizare foarte importantă…”.

Clar lucru, în primele 100 de zile nimeni nu a așteptat de la guvern minuni economice, totuși am așteptat măcar o luptă rapidă cu corupția și diversele scheme. Reieșind din raportul prezentat, s-ar părea că procesul începe. Deși nu exclud că guvernul a dosit informațiile despre această activitate intenționat, pentru ca înainte de alegeri să iasă cu niște dosare răsunătoare. Există scheme serioase în economie, în justiție. Posibil că în ajun de alegeri să auzim de dosare și condamnări de rezonanță.

Iar cu privire la demiterea unor miniștri, nu cred că e posibil în timpul apropiat: de aceasta nu are nevoie nici coaliția, căci s-ar putea tensiona relațiile din interiorul ei. Iar declarațiile președintelui privind pretențiile față de anumiți miniștri fac parte dintr-un Joc, un ritual anume. Cred că pînă la alegeri nu vor exista demisii, ce va fi după – depinde de rezultate”, menționează Victor Ciobanu.

Xenia Florea

0
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Ce părere aveți despre inițiativa președintelui Franței, Emmanuel Macron, de a deschide în următoarele luni o misiune permanentă de apărare la Chișinău?