X 
Transnistria stiri: 1392
Eurovision stiri: 502

“Deoligarhizarea” în teritoriu: mesajele electorale ale triumviratului aflat la guvernare

24 sep. 2019,, 19:01   Analitică
8040 5

Joi, 19 septembrie, a expirat termenul de prezentare a actelor pentru înregistrarea candidaților care vor participa la alegerile locale din 20 octombrie. Acum consiliile electorale de circumscripție au la dispoziție șapte zile pentru a examina cererile depuse și a decide cu privire la înregistrarea sau respingerea cererii de înregistrare a candidaților.

În total, în cadrul alegerilor locale vor fi aleși 898 primari și 11 580 consilieri locali, dintre care 1108 - raionali și municipali și 10 472 – sătești sau orășenești.

“Pactul de neagresiune”

Și partidele aflate la guvernare s-au pregătit pentru alegerile locale. Săptămîna trecută – chiar în ziua marcării celor 100 de zile de la crearea coaliției de guvernare – PSRM , PAS și Platforma DA au semnat un nou acord de colaborare. Și chiar dacă semnatarii declară că documentul de15 pagini stabilește sarcini și scopuri pentru o perioadă de trecere și conține lista reformelor prioritare, experții menționează mesajul electoral al acestui document.

“Eu cred că în pofida aspectului voluminos al acordului și includerii în el a obligațiunilor privind un șir de sfere – economia, justiția, sfera socială, educația, politica internă și cea externă, logica acțiunii politice demonstrează că acordul semnat are un caracter electoral pronunțat. Să luăm structura lui: alegerile locale și obligațiunile pe marginea lor au fost plasate pe locul doi, imediat după reforma justiției.


Evident, părțile semnatare nu au putut evita justiția – la moment, aceasta este problema primordială care necesită rezolvare. Însă faptul că alegerile locale merg imediat după reforma justiției, este foarte grăitor. Adică, este o garanție a faptului, că cele două componente ale coaliției - blocul ACUM și PSRM vor participa în alegerile locale de o manieră relativ neconflictuală”, - consideră politologul Cornel Ciurea.

În comunitatea experților, “Înțelegerea politică a scopurilor tranzitorii ale guvernului, administrației președintelui și parlamentului, inclusiv fracțiunile parlamentare ale Partidului socialiștilor, partidului “Acțiune și solidaritate” și Platformei “Demnitate și Adevăr” (anume aceasta este denumirea oficială a acordului de coaliție) a fost denumită “pactul de neagresiune”.

În compartimentul “Alegerile generale locale din 20 octombrie, 2019 – libere și corecte” partenerii de coaliție guvernamentală se obligă să organizeze și să desfășoare alegerile “la cele mai înalte standarde democratice ”, să urmărească minuțios ca finanțarea campaniilor electorale ale tuturor concurenților electorali “să fie legală și transparentă” (dacă reieșim din textul acordului, încercările de mituire a alegătorilor și “proveniența dubioasă” a mijloacelor din fondurile electorale vor fi fixate și sancționate minuțios), și să nu fie admisă utilizarea resurselor administrative de către candidații la funcțiile de primari și consilieri.

Plus la toate, Partidul socialiștilor și blocul ACUM au jurat solemn să “se abțină de la atacuri”, iar “pentru a elimina elementele sistemului oligarhic din sistemul administrației publice locale” au promis să nu-i susțină pe acei candidați la funcțiile de primari (în cazul ieșirii lor în turul doi), care au fost “afiliați fostului regim oligarhic și partidelor compromise”.

Experții spun că noul acord de coaliție, semnat la 16 septembrie, transmite minim două mesaje electorale. Unu – alegătorilor li se semnalează că, în pofida contradicțiilor ideologice, geopolitice, de personal etc., existente între socialiști pe stînga și PAS cu PPDA pe dreapta, părțile se arată disponibile să muncească în continuare în cadrul acestei coaliții. Este altceva – pe ce durată.

Corneliu Ciurea, spre exemplu, consideră că acordul semnat garantează existența coaliției, deci –stabilitate și lipsă de conflicte – doar înainte de alegerile locale. Mai departe totul va depinde de rezultatele obținute. E posibilă prelungirea relațiilor contractuale, dar și un șir de conflicte, care s-ar putea solda cu alegeri anticipate.

Potrivit analistului politic Victor Ciobanu, PSRM și blocul ACUM “vor coexista” pe parcursul anului viitor.

“Dacă e să vorbim despre acordul de coaliție la general, este un act care nu obligă părțile semnatare la nimic. El nu indică un termen, un scop sau careva parametri – nici privind creșterea economică, nici privind bugetul, doar fraze generale despre depolitizare, deoligarhizare, reformare eficientă etc. Amintiți-vă acordul politic de formare și funcționare a Alianței pentru integrare europeană nr.3, semnat de PDM, PLDM și PL în vara anului 2015. Acolo părțile se obligau să asigure guvernarea eficientă a Moldovei “pînă la următoarele alegeri parlamentare ordinare”. În acest acord nu este indicat vre-un termen. Partidele de la guvernare nu înclină spre un parteneriat de durată? Să nu uităm că în 2020 vom avea alegeri prezidențiale și nu există garanții că în ajunul lor actualii parteneri de guvernare nu se vor certa”, consideră Victor Ciobanu.

Și Victor Șelin, liderul partidului social-democrat, crede că partidele date vor colabora în cadrul coaliției pînă în toamna anului 2020. În opinia sa, de această perioadă are nevoie Maia Sandu pentru a crea în teritoriu organizații de partid și a forma în conștiința publică ideea că ea este liderul național.

Cei din coaliție, vorbind despre acordul de colaborare semnat, preferă să opereze cu termenul “perioadă de tranziție”, fără a specifica intervalul de timp al acesteia. Înainte de semnarea documentului, Mihai Popșoi,vice-spicher din partea fracțiunii PAS, menționa că după negocieri îndelungate părțile au ajuns la un compromis – înțelegeri politice privind scopurile pentru perioada de tranziție. “Noi avem un program întreg de reforme coordonate cu cele trei fracțiuni parlamentare pentru a încredința cetățenii că în lunile imediat următoare guvernul și parlamentul vor colabora activ în vederea reformării justiției, stabilității financiare, creării locurilor de muncă”, a declarat el.

Cel de-al doilea mesaj electoral al acordului de coaliție semnat recent – nici un fel de PR negru pe perioada campaniei electorale locale. Cel puțin, din partea triumviratului aflat la putere.

Ar fi posibile niște alegeri fără PR negru – este o temă actuală discutată activ nu numai în Moldova. Dar dacă părțile semnatare ale noului acord politic își vor respecta angajamentul “să se abțină de la atacuri la persoană în scopul eliminării elementelor sistemului oligarhic din administrația publică locală”, alegerile locale din 2019 ar putea fi dintre cele mai “curate” și relativ liniștite în istoria electorală a Republicii Moldova.

Mesajul electoral nr.3

De altfel, în cele 15 pagini ale “Înțelegerii politice a scopurilor tranzitorii ale guvernului, administrației președintelui și parlamentului, inclusiv fracțiunile parlamentare ale Partidului Socialiștilor, partidului “Acțiune și Solidaritate” și Platformei “Demnitate și Adevăr” poate fi găsit încă un semnal electoral.

Lista proiectelor legislative, a reformelor și altor angajamente asumate la 16 septembrie de către partidele aflate la guvernare, conține un capitol întreg consacrat autonomiei locale și decentralizării. În acest sens, Republica Moldova nu este foarte bine văzută de partenerii europeni. Iar unii experți chiar o numesc outsiderul regiunii la un șir întreg de indicatori.

Republica Moldova a ratificat Carta europeană a administrațiilor locale – documentul fundamental care stabilește principiul autonomiei administrației locale - încă în anul 1997. După care autoritățile au avut nevoie de cincisprezece (!) ani pentru a lansa respectiva reformă. Drept rezultat, în anul 2012 au fost aprobate Strategia națională de descentralizare și Planul de acțiuni pentru implementarea ei, care prevedea finalizarea reformei către anul 2015. Însă, în iulie 2015, în rezultatul monitorizării efectuate de misiunea Congresului autorităților locale și regionale a Consiliului Europei a devenit clar că în Moldova reforma administrației publice locale a fost implementată în volum de doar 50%. Iar un an mai devreme, SUA și Suedia renunțau să finanțeze reforma decentralizării în RM, pe motiv că Chișinăul oficial le-a dezamăgit (atunci parlamentul moldovenesc a decis să amîne punerea în aplicare a unui șir de prevederi ale Legii privind finanțele publice locale, fapt care a nemulțumit donatorii ).

În 2016 deputații au prelungit termenul de implementare a Strategiei naționale de descentralizare pînă în 2018. Însă partenerii externi așa și nu au înregistrat vre-un progres deosebit în domeniul dat, în ciuda sprijinului financiar regulat. Mai mult, în aprilie curent, în cadrul sesiunii 36 a Congresului autorităților locale și regionale a Consiliului Europei, desfășurată la Strasbourg, a fost prezentat un raport privind Republica Moldova. Observatorii europeni constatau că Moldova a făcut un pas înapoi în problema dată, tendința spre recentralizare (procesul invers descentralizării), lipsa dialogului politic și instituțional între guvernul central și autoritățile locale, și își exprimau îngrijorarea privind presiunea activă exercitată asupra reprezentanților autorităților publice locale și aplicarea practicii de tragere a lor la răspundere penală. În ratingul descentralizării puterii în țările regiunii, alcătuit de Asociația autorităților locale din sud-estul Europei, RM a ocupat ”onorabilul” loc trei de la coadă.

Și iată că noile autorități moldovenești au decis să recupereze cele pierdute și în noul acord politic au proclamat descentralizarea ca una dintre cele mai importante reforme pe termen mediu.

“Înțelegerea politica a scopurilor tranzitorii ale guvernului, administrației președintelui și parlamentului…” conține angajamentul PSRM, PAS și PPDA să depolitizeze sistemul transferurilor interguvernamentale pentru ca acestea să nu se mai bazeze pe criterii de partid, să revadă sistemul actual se repartizare a mijloacelor bugetare pentru finanțarea proiectelor investiționale, inclusiv a Fondului rutier, Fondului Ecologic, Fondului pentru dezvoltarea regională, Fondului pentru eficiența energetică; să revadă sistemul de redistribuire a veniturilor provenite din încasările bugetare în așa fel încît bugetele locale de nivelul unu să beneficieze de mai multe mijloace și să ia un șir de alte măsuri.

“Aceste intenții ale autorităților nu pot să nu ne bucure. Ridicați sondajele și ratingurile. Cine se bucură de cea mai mare încredere a cetățenilor Moldovei? Biserica și primarii localităților”, spune expertul economic Veaceslav Ioniță. - “Dacă luăm, spre exemplu, sondajul Asociației sociologilor și demografilor, efectuat în luna mai, vedem că primarii localităților se bucură de încrederea a 42% de cetățeni, armata – de cca 38%, mass-media – 36%, guvernul – 33,4%, parlamentul – 24,6%, justiția – 20,7%, partidele – 17,4%. E și de înțeles: autoritățile locale cunosc mai bine starea lucrurilor din localitățile lor.

Oamenii nu simt ce se face la nivel central – ce li-i lor de PIB, indicatorii macroeconomici sau fluxul de investiții? Oamenii văd activitatea reală a autorităților dacă străzile au fost iluminate, în apartamente au căldură și apă, iar spre casele lor duc drumuri bune. Centrul nici nu are cum să cunoască mai bine situația din teritoriu. De aceea, autoritățile centrale trebuie să împartă puterea și atribuțiile cu cele locale, inclusiv în sfera finanțelor”, a spus V. Ioniță.

În opinia analistului politic Corneliu Ciurea, capitolul privind descentralizarea din noul acord de coaliție semnat de PSRM, PAS și PPDA, nu este doar o declarare a unei noi priorități de reformare, dar și un mesaj electoral pentru primării, în ajun de 20 octombrie.

“Descentralizarea este un fel de mantră a autorităților, ca și reforma justiției. Însă aici este și un mesaj electoral pentru primării, în ajun de alegeri locale. Autoritățile publice locale demult luptă pentru a obține o sporire a atribuțiilor și o extindere a autonomiei lor. Deocamdată, însă, la noi descentralizarea se făcea doar formal.

Orice partid, ajuns la putere, încearcă să mențină controlul asupra autorităților publice locale și nu dorește să împartă cu cineva puterea și atribuțiile, mai ales în domeniul finanțelor. Așa a fost și în timpul comuniștilor, și în timpul diverselor ramificații AIE, și în timpul democraților. Și iată că în ajun de alegeri locale vine promisiunea – noi vă vom oferi noi atribuții. Pe de o parte, este dorința de a fi pe placul partenerilor externi, dat fiind că situația privind descentralizarea de mai mulți ani îi decepționează pe donatori și pe partenerii de dezvoltare. Unde mai pui că relansarea reformei de descentralizare va permite obținerea unor finanțări suplimentare a țării. Pe de altă parte, este și un mesaj electoral clar al partidelor aflate la guvernare, pentru a spori șansele candidaților lor în apropiatele alegeri”, consideră Corneliu Ciurea.

Oricum ar fi, dacă în rezultat autoritățile publice locale se vor consolida și populația va fi atrasă mai intens în procesul decizional, va beneficia toată lumea.

Xenia Florea

0
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Ce părere aveți despre inițiativa președintelui Franței, Emmanuel Macron, de a deschide în următoarele luni o misiune permanentă de apărare la Chișinău?