Rusia nu este doar statul cu cea mai mare suprafață. Deține și cea mai mare groapă săpată în adîncul Pămîntului.
Într-un sit abandonat de pe teritoriul rusesc, se găsește un disc ciudat de dimensiuni mari așezat pe suprafața pămîntului. Bizareria constă însă în faptul că nu este un simplu disc, ci un capac sudat care acoperă forajul de mai mult de 12 km adîncime, scrie playtech.ro.
Ce înseamnă 12 km? Mai adînc decît cel mai adînc punct al oceanului. Groapa Marianelor mai are doar puțin pînă să numere 11 km adîncime. Astfel, discul rusesc ascunde cea mai adîncă gaură săpată vreodată în interiorul planetei noastre. Se numește “Kola Superdeep Borehole” și nu, nu are legătură cu extracțiile petroliere. Gaura există doar spre uimirea oamenilor de știință. De fapt, acesta este singurul motiv pentru care a fost săpată.
Cînd oamenii de știință sovietici au început să foreze suprafața Pămîntului în anii ’70, au făcut acest lucru pentru a afla mai multe despre conținutul scoarței planetei. „Deoarece adevărul este că știm mai puțin despre ce este sub picioarele noastre decît ce se află de cealaltă parte a sistemului solar”, explică Hank Green, pentru Science Alert.
În decursul următorilor 24 ani de la începerea săpăturilor, oamenii de știință au întrerupt lucrările, iar în 1994 au reușit să ajungă la 12 kilometri, deși încă nu coborîseră cît de mult ar fi vrut. Ceea ce, cu siguranță, nu este nimic de blamat, deoarece se întîmplă să fie un foraj record chiar și pînă în zilele de astăzi.
Tehnologia de exercițiu pe care au trebuit să o dezvolte pentru a ajunge la o așa adîncime este destul de fascinantă.
Ce au descoperit oamenii de știință?
Primul lucru surprinzător pe atunci l-au aflat săpînd: există apă la 12 de kilometri în scoarța Pămîntului. Oamenii de știință nu ar fi crezut dacă nu ar fi văzut cu ochii lor.
Iar la aproximativ 7 de kilometri au găsit fosile microscopice a 24 de specii de organisme unicelulare moarte. Au ajuns să aibă acces și la pietre vechi de 2.7 miliarde de ani, lucru impresionant, dar aceste pietre au devenit provocarea pe care oamenii de știință pur și simplu nu au putut să o depășească.
Rocile găsite aveau o temperatură de aproximativ 180 grade Celsius, cu 80 de grade mai fierbinte decît cea prevăzută de oamenii de știință, care nu au putut învinge acel val de căldură.
Din această cauză, în 1994 lucrările au fost oprite, iar groapa a fost sigilată cu bizarul disc metalic. Dar a trecut mult timp de atunci, iar tehnologia ne ia cu asalt. Cine știe ce informații mai pot fi găsite în adîncurile Pămîntului , dacă ne reamintim de situl părăsit.
Adăuga comentariu