Ion Ștefăniță: ”Nu fac parte din diverse scheme, nu mă vînd și nu mă cumpăr”

Ion Ștefăniță: ”Nu fac parte din diverse scheme, nu mă vînd și nu mă cumpăr”

În ultimul timp, activitatea Agenției de inspectare și restaurare a monumentelor este criticată dur – și de specialiștii din diverse sfere de activitate, și de societatea civilă.

Noi am decis să ascultăm și cealaltă parte și să oferim tribuna persoanei care conduce această autoritate și care este ținta numeroaselor săgeți critice. Despre patrimoniul cultural al Moldovei, finanțarea lucrărilor de reabilitare a monumentelor istorice, grădina publică Ștefan Cel Mare, Cimitirul evreiesc, cafeneaua ”Guguță” și alte chestiuni care interesează societatea, vorbește în interviul pentru Noi.md Ion Ștefăniță, director general al Agenției de inspectare și restaurare a monumentelor.  

- Domnule Ștefăniță, Vă aflați de ceva timp în fruntea Agenției de inspectare și restaurare a monumentelor. Rezultatele activității Dvs. vă satisfac? Ați reușit să opriți distrugerea monumentelor istorice în Moldova?   

-Dat fiind că eu am studiat patrimoniul cultural al țării noastre, în noiembrie 2009 mi s-a propus să preiau conducerea Agenției de inspectare și restaurare a monumentelor. Înainte de venirea mea, conducerea Agenției își ridica salariul și nu făcea nimic altceva. Raportul de activitate al predecesorului meu, pe o jumătate de pagină, pomenea doar de niște vizite de serviciu la mănăstiri. Spre deosebire de predecesorii mei, mi-am pus scopul să declanșez mecanismul de protejare, conservare, restaurare a moștenirii culturale. Am început să îndeplinim, pas cu pas, planul de acțiuni pe care l-am elaborat. La începutul anului 2010 am făcut o inventariere a monumentelor din Chișinău, iar la 20 martie, într-o conferință de presă, am făcut publice datele statistice privind clădirile istorice distruse, am numit adresele, la care, în preajma monumentelor, au fost edificate construcții ilegale. Am clarificat atunci că în zona istorică a Chișinăului, lunar, se distrugea cîte un monument. Toată această informație a fost elucidată în ”Cartea neagră a moștenirii culturale a municipiului Chișinău”.

După ce am încheiat inventarierea, am mers în republică, pentru a confrunta monumentele istorice existente cu lista celor incluse în registru în 1993. A fost prima monitorizare efectuată de o structură a statului. În total, registrul conținea 5862 monumente ocrotite de stat. În toamna lui 2010 am prezentat primul raport despre starea monumentelor în RM. 

Peste zece ani, pot spune cu certitudine că procesul masiv de distrugere a monumentelor istorice ocrotite de stat este redus la zero. Dacă în perioada anilor 2006 - 2010 au fost distruse peste 40 de monumente, între anii 2010 și 2013 – 16, apoi în anul 2019 ritmul distrugerilor a fost stopat.  

Mă bucură faptul că societatea noastră a devenit mai atentă. Anterior, puțini oameni observau un buldozer care distrugea un monument, iar acum oamenii atrag atenție lucrărilor din preajma tuturor clădirilor din zona istorică a Chișinăului.  

- Ce efectiv are Agenția? 

- Împreună cu contabilul și juristul – opt persoane. Pînă acum doi ani, mica noastră echipă muncea, practic, pe entuziasm, pentru salarii mici.  Însă cu forțe mici am încercat să schimbăm spre bine situația privind protecția monumentelor istorice. Am înțeles din start că țara noastră are o problemă de mentalitate. Pentru a începe să schimbăm mentalitatea oamenilor, am început să realizăm un șir de proiecte, căci cu toții, de la cetățean la demnitar, purtăm responsabilitatea păstrării patrimoniului cultural al țării. Cele văzute de mine în Franța, Germania, Italia, trebuie să existe și în Moldova. Francezul nu-și va distruge pentru nimic în lume castelul, nu va acoperi cu tencuială stratul istoric, el va păstra autenticitatea. De aceea în anul 2013 am pornit un șir de proiecte de reabilitare și restaurare a monumentelor culturale care s-au păstrat la Soroca, Orhei, Chișinău, Bălți, pentru a educa și a spori nivelul de cultură al cetățenilor RM. În fiecare an, editam broșuri, organizam expoziții. Pentru a trezi simțul responsabilității cetățenilor simpli, dar și a demnitarilor care formează bugetele, am filmat un spot video. Întreaga campanie a avut deviza ”Salvăm mărturiile trecutului pentru a construi viitorul”.

- Autoritățile publice locale alocă bani pentru restaurarea monumentelor istorice?

- Această sferă practic nu era finanțată. Asta chiar dacă art.42 al Legii privind protecția monumentelor reglementează că ”consiliile locale din unitățile teritorial-administrative de nivelul unu și doi prevăd în bugetele lor anuale anumite sume în scopul lucrărilor de depistare, studiere, valorificare, salvare, protejare, conservare și restaurare a monumentelor”, de facto însă în vreo șapte raioane erau alocate mijloace pentru întreținerea monumentelor de însemnătate națională, iar conacele, bisericile și alte obiecte erau în afara oricărei finanțări. Anume din această cauză în anii de independență, Republica Moldova a rămas fără 26 de biserici din lemn. Spre exemplu, în s. Petrușeni din raionul Rîșcani pe locul bisericii din lemn ocrotite de stat, acum se înalță una din piatră. Nimic nu s-a ales nici din biserica s. Hiliuți, r-nul Rîșcani. La Hirișeni (Telenești), biserica din lemn s-a păstrat numai datorită faptului că în ea se află muzeul satului. De aceea noi informăm în permanență cetățenii despre importanța păstrării monumentelor, reieșind din lozinca ”Informarea presupune progresul”.

-  Agenția dispune de un buget propriu pentru restaurarea monumentelor? 

- Agenția nu dispune de un asemenea buget. Împuternicirile noastre se reduc la monitorizarea respectării și îndeplinirii legislației în domeniul păstrării moștenirii culturale. Noi nu avem obligația să elaborăm schițele pentru restaurarea obiectelor, dar încercăm să o facem. Din cauza deficitului de mijloace bugetare, atragem în activitatea de proiectare studenții-voluntari de la facultatea de arhitectură. Spre exemplu, schițele pentru iluminarea muzeului Pușkin au fost făcute de studenții Universității Tehnice. Este un proiect simpatic. Am avut o convorbire cu șeful de la Centrul rus de știință și cultură din Chișinău, care a acceptat să-l finanțeze. Vrem să-l realizăm pînă la 6 iunie.  

- Reabilitarea grădinii publice Ștefan cel Mare este unul dintre proiectele inițiate de Dvs., criticat de multă lume. Vi se impută și schițele slabe, și atragerea unor arhitecți neexperimentați dintre studenți, și că ați început proiectarea fără a avea surse de finanțare. Ce puteți răspunde acestor învinuiri?   

- Mereu se găsesc oameni nemulțumiți de ceva, dar trebuie să ne respectăm reciproc și să așteptăm cu răbdare rezultatul final. Trebuie să depășim aceste standarde, dacă dorim să schimbăm ceva. Grădina publică Ștefan cel Mare este cartea de vizită a capitalei, iată de ce ea trebuie să arate corespunzător. Dvs. vă place cum arată azi acest parc, cu tencuiala căzută de pe coloanele gardului, cu patru tipuri de pavaj, cu numeroase alei inutile, cu felinarele lipsă? Toate trebuie făcute gospodărește. Eu mereu compar Chișinăul cu alte orașe. Și Dvs. călătoriți și vedeți, că lucrurile nu-s tocmai strălucite. În toate trebuie să existe o ordine, aceasta se referă și la obiectele ocrotite de stat. Noi trebuie să reabilităm grădina publică, că acolo nu pot exista mai multe tipuri de pavaj, unde mai pui – într-o stare deplorabilă. Gardul trebuie restabilit în conformitate cu proiectul lui Bernardazzi. Noi propunem și reabilitarea aleilor în baza hărților istorice. Nu vor fi defrișați copacii, nu este prevăzută o modernizare, vor dispărea aleile de prisos, iar din contul lor se vor extinde spațiile verzi. Plănuim și restaurarea havuzului central al parcului, construit în anul 1960. În continuarea proiectului de iluminare ”Chișinăul de seară – orașul luminilor”, vreau ca și havuzurile să fie iluminate, iar pe timp de noapte să joace luminile, să fie frumos. Ne-am dori să iluminăm și Alea clasicilor, pentru ca în timpul plimbărilor, oamenii să se simtă confortabil.  

Am fost învinuit de organizarea formală a audierilor publice, dar nu este așa. Nici mie nu-mi plac schițele elaborate de studenții-voluntari, dar asta nu înseamnă că va fi realizat anume acest proiect. Vom organiza un număr suficient de dezbateri publice. Eu accept critica constructivă, colaborarea cu specialiștii, cu ONG-urile, cu diverse organizații. Avem o înțelegere prealabilă și cu privire la finanțarea lucrărilor de reabilitare a parcului. Cel puțin trei agenți economici s-au arătat dispuși să investească bani în aceste lucrări, dar nu-i voi numi deocamdată.     

Despre faptul că parcul nostru necesită o revitalizare, vorbesc și oaspeții din străinătate. La 7 ianuarie, Moldova a fost vizitată de cunoscutul actor francez Francois Berleans, strămoșii căruia au emigrat, în anul 1924, din Basarabia în Franța. A venit să-și caute rădăcinile, să meargă prin locurile unde au trăit părinții și strămoșii lui. I-am făcut o excursie prin parcul Ștefan cel Mare. A avut niște obiecții la aspectul acestuia, dar cel mai mult l-a șocat aspectul coșurilor verzi pentru gunoi, instalate în grădina publică.

- Mulți dintre cei care vă critică cred că proiectul de reabilitare a parcului ține de faptul, că ați votat totuși pentru edificarea unui centru de business în locul cafeneleiGuguță”, deși inițial erați categoric împotrivă. De ce v-ați schimbat opinia?  

- Știu că am fost învinuit de multe, deoarece trebuie cineva să fie învinuit. Dar timp de 20 de ani în parc nu s-a făcut nimic. De aceea, dacă la 18 iulie 2018 am votat pentru ca în locul cafenelei ”Guguță” să fie edificat un centru multifuncțional, am făcut-o pentru ca odată și odată ceva să se schimbe spre bine.  

Toată lumea își amintește că în 2014 eu am fost categoric împotriva hotelului cu 14 etaje și la examinarea acelui proiect de două ori nu l-am susținut. Nici instanțele judecătorești nu i-au fost de folos dezvoltatorului. Atunci el a propus un alt proiect – complexul multifuncțional cu 7 etaje, care include două restaurante, o sală de conferințe, o galerie de artă. 

Am făcut o analiză retrospectivă a obiectelor construite în grădina publică: Clubul verde, cinematograful de zi, cafenelele ”Noroc” și ”Guguță”, altele, și a cele ce s-au produs în ultimii 20 de ani – mai exact, ce nu s-a produs în genere. Am mers la Iași să văd cum a fost acolo utilizată zona istorică din jurul Palatului de Cultură de la 2007 încoace. Acolo au fost ridicate clădiri înalte. Acum Palatul de Cultură este cartea de vizită a orașului. În jurul lui a fost creată o infrastructură turistică, cu o zonă social-distractivă foarte atrăgătoare pentru oaspeții Iașului. Pentru mine a fost un proiect-exemplu. Mi-am zis că nu-i nimic rău dacă în locul cafenelei ”Guguță” va apare un obiect multifuncțional, care prevede și unități de alimentație publică. Mai ales că dezvoltatorul m-a asigurat că va construi în strictă conformitate cu proiectul. Apropo, după aprobarea celei de-a doua variante a proiectului complexului multifuncțional, ne-a fost prezentată și varianta a treia, care prevede că viitoarea clădire va fi cu încă un etaj mai joasă.  

Eu vreau ca agenții economici să fie grijulii cu moștenirea culturală. Voi menționa, că în ultimul timp, multe companii, înainte de începerea proiectării, consultă Agenția de inspectare și restaurare a monumentelor: ce anume pot edifica pe terenul aflat în proprietatea lor. Cu regret, noi nu avem un plan urbanistic zonal. Anume el ar trebui să reglementeze numărul de etaje ale clădirilor și nu Ștefăniță de la Agenția de inspectare și restaurare a monumentelor sau Postică de la Ministerul culturii. După ce în 2007 Consiliul municipal Chișinău a adoptat planul urbanistic general al Chișinăului, trebuiau aprobate planul urbanistic zonal și cel detaliat, lucru care nu a fost făcut.  

- Vi se incriminează și distrugerea mormintelor din Cimitirul evreiesc. Multă lume nu crede că această necropolă va mai exista. Ce credeți despre aceasta ?

- În prezent, toți discută și plasează pe internet fotografii făcute de la etajele superioare ale clădirii construite în această parte a cimitirului. De parcă această clădire a fost ridicată pe timpul lui Ștefăniță. Cimitirul a fost distrus în 1958, atunci prin el a trecut un buldozer, după care a fost construit complexul sportiv, parcul Alunelul, blocuri de locuit. Iar în anul 2011, la inspectarea Cimitirului evreiesc, am descoperit un tablou îngrozitor: desișuri de netrecut, în care narcomanii își injectau droguri, vandalii desenau pe morminte svastica, iar unii orășeni chiar făceau frigărui acolo. Întrebare: oare oamenilor le plăcea mai mult acea junglă și acea speluncă de narcomani și diverse elemente asociale? 

La 24 noiembrie au început lucrările de reabilitare a Cimitirului evreiesc și cineva a lansat zvonul, cum că acolo va fi edificată o nouă construcție. Atunci eu am mers la cimitir împreună cu rabinul și am comentat în mass-media, că nu este vorba despre o construcție nouă, au început lucrările de reabilitare a necropolei în conformitate cu planul elaborat de guvern. Inițial, am monitorizat acel spațiu și am înțeles că este imposibilă utilizarea tehnicii. În această situație, s-a decis să fie tăiați manual copacii, cu alocarea de mijloace pentru restabilirea pietrelor funerare deteriorate. Din păcate, nu au putut fi evitate asemenea deteriorări. Acele mijloace vor merge la restaurarea celor 80 de morminte afectate. Vor fi amenajate aleile, instalată rețeaua de iluminare. Dacă arhitecții vor decide, vom restabili și îngrădirea. Anume arhitecții poartă răspunderea pentru realizarea proiectului, noi doar monitorizăm situația pentru a nu se pierde autenticitatea obiectului ocrotit de stat, ca pietrele funerare să fie restaurate, restabilite, iar sinagoga rituală – conservată și fortificată. Cimitirul evreiesc este o filială a muzeului moștenirii culturale evreiești. Sper că după încheierea lucrărilor de reabilitare a lui, el va fi un exemplu cum trebuie amenajate celelalte cimitire din țară.  

Țin să menționez că necropola este vizitată adesea de străinii care își au rădăcinile pe plaiul nostru și încercă să-și găsească strămoșii. Avem numeroase adresări de la locuitorii Franței, Belgiei. Cimitirele-s muzee sub cerul liber. Și cel Armenesc, și cel Catolic, și Cimitirul eroilor de pe bd. Decebal, 16 – toate au o mare importanță pentru Chișinău, toate au nevoie de atenția statului. Prin ele noi citim istoria localității și a țării .  

Primul ministru a vizitat personal cimitirul la finele anului 2018 și aceasta a demonstrat atitudinea statului față de problema în cauză. Pe parcursul multor ani eu am tot spus: pentru ca să păstrăm moștenirea, avem nevoie de atitudinea respectivă a autorităților (premierul, președintele, parlamentul). La timpul său, ex-președintele Poloniei, Alexander Kwasniewski, a creat Fondul moștenirii culturale, de unde erau finanțate toate proiectele de restaurare a monumentelor istorice. Și în Franța se vede atitudinea responsabilă a autorităților față de păstrarea patrimoniului cultural. Nu putem trece cu vederea meritul lui Mihail Saakașvili care, fiind președinte al Georgiei, a contribuit la majorarea de nouă ori a veniturilor din turism. În agenda lui era planificată vizitarea regulată a obiectelor istorice restabilite sau reabilitate în cadrul proiectelor inițiate în această țară, fie la Kutaisi, Akhaltsikh sau alte orașe din Georgia. El înțelegea că statul trebuie să susțină financiar patrimoniul național. De aici începe dezvoltarea țării.  

- Și la noi, ce mijloace se alocă pentru păstrarea patrimoniului cultural  ?

- Vă spun. În 2009 au fost alocate 3 mln. lei, acum aceste cheltuieli au ajuns la 20 mln. În prezent, Ministerul educației, culturii și cercetării participă la cofinanțarea lucrărilor de reabilitare a celor mai importante obiecte, cum ar fi Muzeul Național de arte, Muzeul Național de etnografie și istorie naturală, conacul din s. Piatra. Este vorba despre proiecte unice. La nivel local, cum am mai spus, nu se prea alocă mijloace pentru întreținerea monumentelor. Noi în municipiu nu putem obține bani pentru reabilitarea conacului urban de pe str. Columna, 130, ni se tot spune că există cheltuieli mai importante, spre exemplu – drumurile desfundate. Însă eu am reușit să obțin finanțarea proiectului de reabilitare a cartierului în care se află Muzeul Național de etnografie, cel mai vizitat din Moldova. Noi am pregătit o notă istorică. Vrem să schimbăm trotuarul din jurul Muzeului, să instalăm mobilier urban de parc, bănci, să apelăm la arhitectura peisagistică, să instalăm un panou informativ, felinare stradale. Deja am reparat gardul, am instalat rețeaua de iluminare. 

- Mandatul de consilier municipal Vă ajută cumva în activitatea de păstrare a monumentelor istorice? 

- În anul 2018, CMC a alocat 300 mii lei pentru elaborarea documentelor de proiect și efectuarea lucrărilor de amenajare a scuarului din jurul muzeului Pușkin. 400 mii lei au fost alocate pentru confecționarea bustului lui Dumitru Matcovschi, care va fi instalat pe Alea Clasicilor. Cu regret, nu s-a reușit obținerea mijloacelor pentru proiectul meu de restaurare a primăriei Chișinău. În 2016 au fost alocate 2 mln. lei pentru elaborarea documentelor de proiect, dar proiectul în sine, deocamdată, nu estre realizat, deoarece pentru întregul volum de lucrări este necesară suma de cca 60 mln. euro, care pur și simplu nu există în buget. Suma este mare, este necesară consolidarea clădirii, restaurarea tuturor detaliilor, a elementelor constructive, reparația acoperișului, este necesară instalarea unui ascensor pentru ca persoanele cu dezabilități să poată intra în clădire. 

Am cerut cîte 3 mln. lei/an pentru restabilirea mozaicelor, măcar cîte 10 panouri de-am putea restabili, însă nu am fost susținut.  

- Apropo, care este soarta mozaicului de pe peretele lateral al Palatului sindicatelor?  El va reveni la locul vechi?  

- Încă înainte de demolarea Palatului au venit la mine reprezentanții Kaufland, ca să afle dacă această clădire este un monument istoric ocrotit de stat. Le-am spus că edificiul în sine – nu, dar mozaicul – da. Li s-a propus să integreze mozaicul în noul edificiu sau să găsească o altă soluție pentru a-l păstra. A fost elaborată documentația de proiect pentru transferarea acestui mozaic pe peretele Teatrului Național de operă și balet, vizavi de liceul ”Spiru Haret”, însă autenticitatea lui, cam 30% din ea, a fost pierdută.

- Domnule Ștefăniță, dar Dvs. ce părere aveți despre valul de critici care uneori vă acoperă? 

- Critica constructivă o accept și aplec urechea la ea, cea neîntemeiată încerc să nu o iau în seamă. Noi trebuie să fim mai toleranți, mai înțelegători și să ne respectăm reciproc. Să nu piardă încrederea în această țară cei care au decis să trăiască în Moldova și să o facă mai bună. După studiile făcute în Franța, eu puteam sta acolo, cum au făcut alți 10 studenți, dar am decis să revin acasă. Merg zilnic la muncă pentru a schimba spre bine lucrurile în țară. Am spus deja într-un interviu, că dimineața eu sînt optimist, la amiază – realist, iar seara mă duc la culcare ca să nu devin pesimist. Dar nu trebuie să disperăm. Moldova este o țară frumoasă. Dumnezeu ne-a dat tot ce putea să dea unui popor. Avem zidul nostru chinezesc – vinăriile. Este un potențial, o valoare economică. Vinăriile noastre au fost incluse în registrul monumentelor ocrotite de stat. Ele pot contribui la dezvoltarea țării. Mă bucur că Moldova a adus 31 medalii, dintre care 26 – de aur.

M-am convins de multe ori că proiectele-pilot pot schimba spre bine lucrurile în Moldova. Țineți minte, palatul lui Manuc Bei era în ruine, acum este inclus în rutele turistice. La Cetatea Sorocii uneori stau cozi din autocare. În perioada 16 mai - 1 octombrie 2015, acest monument a adus venituri din comercializarea biletelor în sumă de 160 mii de lei. Mă bucură și faptul că cetățenii noștri nu-s indiferenți, dacă o oarecare clădire istorică riscă să fie demolată, bat alarma, ne consultă – este ea inclusă în registrul monumentelor ocrotite de stat sau nu. Îi asigur pe toți că nu fac parte din careva scheme, nu mă vînd și nu mă cumpăr. Ceea ce vine ușor, pleacă la fel de ușor. Pentru mine, banii contează ca mijloc de realizare a diverselor proiecte, pentru mine ca cetățean, ei nu contează. Pentru mine, mult mai importante sînt relațiile umane.  

Lidia Ceban

Citește-ne pe Telegram, dacă vrei să afli mai multe

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Mai multe

Sondaj Toate

load