Membrii clubului amatorilor de istorie a Chișinăului (КЛИК) se opun construirii unei clădiri de birouri cu mai multe etaje în parcul Ștefan Cel Mare pe teritoriul cafenelei "Guguta" care nu mai funcționează și propun utilizarea acestei clădiri ca centru de divertisment pentru copii, lîngă care există deja un teren de joacă.
Arhitectul Alla Colesnicenco, autoare amultor proiecte importante, printre care clădirea Circului din Chișinău, a povestit că membrii КЛИК, neliniștiți de soarta acestei cafenele, au adresat o scrisoare tuturor structurilor puterii republicane și municipale, transmite Noi.md.
În scrisoare se spune că construcția pe teritoriul cafenelei ”Guguță” a unei clădiri supraetajate pentru oficii contravine tuturor cerințelor normative și a celor social-profesionale de construire în centrul istoric al Chișinăului.
Autorii scrisorii amintesc că acest teritoriu face parte din ansamblul centrului istoric al orașului, care este un monument de arhitectură și, în conformitate cu normele în vigoare, integritatea lui compozițională nu poate fi distrusă.
În document se menționează că pentru o asemenea clădire este nevoie de o infrastructură extinsă, care include parcări auto. Șantierul va necesita defrișarea arborilor care cresc în parc, ceea ce nu ar trebui să permită direcția Spații Verzi.
În opinia membrilor КЛИК, defrișarea haotică a arborilor se face fără restabilirea corespunzătoare a echilibrului general al spațiilor verzi, iar pe parcursul ultimilor 30 de ani, în parcul central din Chișinău nu au mai avut loc înnoiri sau plantări suplimentare.
Autorii adresării mai propun reconstruirea cafenelei ”Guguță” pentru a amplasa în ea un centru de distracții pentru copii. ”Noi credem că acest teritoriu necesită o abordare mai responsabilă și mai profesională”, se spune în scrisoare. Membrii КЛИК propun tuturor cetățenilor care nu sînt indiferenți să susțină aceste cerințe.
În ceea ce privește audierile publice consacrate reconstrucției parcului Ștefan cel Mare, Alla Colesnicenco a amintit că în perioada sovietică, proiectarea se făcea, în fond, la instituții mari și fiecare clădire care urma să fie construită în locuri oarecum importante, întotdeauna era supusă mai multor dezbateri.
”Exista consiliul urbanistic de la executivul orășenesc, era consiliul institutului de proiectări, era consiliul Uniunii arhitecților. Specialiștii își spuneau opinia cu orice ocazie. La proiectarea clădirii Consiliului colhozurilor – dacă ați ști ce număr de schițe am desenat, cîte discuții de tot felul și consilii urbanistice am avut înainte ca acea clădire să-și găsească locul! Adică, plasarea fiecărei clădiri necesita o planificare detaliată a sectorului. Nu știu cum să renaștem această practică. Nu e suficientă o dezbatere publică, trebuie să se expună specialiștii!”, a menționat ea.
Adăuga comentariu