De ce avem nevoie de Halloween

Locuitorii Moldovei sînt uimitor de „omnivori”: ei marchează cu același entuziasm Crăciunul pe stil nou și pe stil vechi, Revelionul pe nou și pe vechi, sărbătorile naționale, sărbătorile din perioada sovietică și așa-zisele sărbători ale globalizării – Ziua Sfîntului Valentin și Halloween.

Iată și în acest an cluburile de noapte, restaurantele și centrele pentru copii au pregătit un program consistent de „Halloween-2016”. Din 29 pînă pe 31 octombrie maturii și copiii sînt invitați la „disco-șabaș”, „șabaș сu dovleac”, confecționarea „amuletelor fermecate împotriva necuratului”, în „laboratorul lui Frankenstein”, la „experiențe strașnice” și chiar o cursă de noapte cu ocazia sărbătorii Halloween. Prețurile – de la 50 pînă la 600 de lei. 
 
Creștini, felicitări cu ocazia Halloweenului!

Haloweenul a ajuns în spațiul postsovietic în anii 1990, cînd după destrămarea URSS am fost invadați cu producție de peste hotare. Această sărbătoare a fost promovată prin desenele animate de la Disney, producția cinematografică de la Hollywood și chiar jocurile video. Dar sărbătorirea în masă a Halloweenului în Moldova a început relativ nu demult, în special pe timpul puterii „democratice”.

„Occidentalii” spun că Halloweenul și-a pierdut semnificația sacră, că este doar un carnaval vesel, o serată tematică, la care atît maturii, cît și copiii se pot masca în eroi negativi și pot petrece vesel timpul.

„Eu am văzut cum este marcată această sărbătoare în alte țări – oamenii se veselesc, se felicită reciproc, copiii în costume merg pe la case, cîntă cîntece, cer dulciuri. Eu sînt pentru diversitate, aceasta îi ajută pe oameni să depășească frica. Interpătrunderea culturilor este ceva ce nu poate fi oprit”, consideră politologul, ex-reprezentantul RM la Consiliul Europei și ONU Alexei Tulbure.

La rîndul lor, „tradiționaliștii” sînt convinși că în asemenea sărbători ca Halloweenul, nu corespund culturii noastre naționale și tradițiilor spirituale. Toată simbolica acestei sărbători nu este acceptabilă pentru un creștin ortodox, deoarece reprezintă o substituire a valorilor creștine cu cele anticreștine: cultul morții și spiritelor răului, vrăjitoria, ghicitul, atributele satanismului.

„Față de sărbătoarea Halloween, eu, ca și orice creștin ortodox, am o atitudine extrem de negativă. Eu cred că este o manifestare a satanismului, cu aceasta nu se joacă, e periculos. Uneori poate fi pericol de  moarte. Anul trecut, în clubul de noapte „Colectiv” din București au murit 27 de persoane, 155 au fost rănite. Și acesta nu este singurul caz de acest fel. În aceeași noapte s-a aprins clubul din Soci, unde vizitatorii la fel au „sărbătorit” împreună cu dracii. Din fericire, acolo nimeni nu a avut de suferit. În 2014, la o „sărbătoare” similară, în orașul rus Vladimir a ars clubul de noapte „Monica Belucci”. Aceste exemple sînt suficiente pentru ca și cei care nu cred în Dumnezeu să conștientizeze că cu Halloweenul nu e de joacă”, consideră politologul Victor Josu.

Biserica Ortodoxă și cea Catolică întotdeauna au blamat sărbătoarea Haloweenului. În 2009, Vaticanul a criticat tradițiile acestei sărbători: Sfîntul Scaun a declarat că ele poartă „teroare”, frică și „moarte”, iar Halloweenul a fost numit „ocult și anticreștin”.

În opinia lui Stanislav Lalan, reprezentantul Asociației Franceze a Episcopilor Catolici, Halloweenul „denaturează percepțiile de viață și moarte”, iar episcopul de la Nisa Jean Bonfils a declarat că această sărbătoare și tradițiile legate de ea „sînt străine culturii mediterane și tradițiilor creștine” și i-a preîntîmpinat pe catolici despre pericolul ”principalei sărbători sataniste din toată lumea”.

În Rusia, dezbaterile privind oportunitatea preluării acestei tradiții occidentale au loc demult. Reprezentanții religiilor tradiționale, în primul rînd ai Bisericii Ortodoxe Ruse și ai celei islamice, sînt categoric împotrivă.

Una dintre primele declarații publice ale reprezentanților Bisericii pe tema Halloweenului se consideră replica reprezentantului oficial al BOR, protoiereul Vsevolod Ceaplin, care în 2003 a declarat: „Cînd oamenii apelează în glumă această forță rea, o preamăresc, se joacă cu ea, atunci aceasta se reflectă asupra sorții omului, pentru că îl învață să admită răul, că păcatul e o normalitate, că necuratul este ceva plăcut, vesel sau, cel puțin, inofensiv”.

Mitropolia Moldovei, de asemenea, periodic (dar nu cu glas tare) pledează împotriva sărbătorii Halloween. De exemplu, în 2014, pe site-ul Mitropoliei a fost plasat un comunicat de presă care îi condamna pe toți cei care participă la această sărbătoare: „Atitudinea oamenilor față de această zi este demnă de regret. Ei nu vin la biserică în ziua de pomenire a morților, iar seratele de Halloween nu le ignoră. Decît să mergeți și să vă costumați toată familia în stafii și vampiri, e mai bine să înțelegeți că scopul vieții noastre este să fim după asemănarea lui Hristos”.
 
Halloweenul merge pe planetă

Halloweenul are rădăcini în cultura celtică a Irlandei și Scoției. Se sărbătorește în noaptea de 31 octombrie spre 1 noiembrie, în ajunul Zilei tuturor sfinților celții antici considerau că în această noapte se deschid porțile spre lumea cealaltă, iar locuitorii iadului veneau pe pămînt. Slăvindu-l pe zeul păgîn Samhain (Samain), domnitorul morții, celții antici îi aduceau ofrande, sperînd că astfel Samhain va permite sufletelor celor morți să le viziteze casele. De aici provine și obiceiul de a merge în noaptea de Halloween mascați în stafii, vrăjitoare și spirite ce simbolizează comunicarea cu lumea cealaltă și spiritele necurate.

Cînd creștinismul s-a răspîndit pe teritoriul Marii Britanii, aceste tradiții păgîne s-au amestecat cu sărbătoarea creștină Ziua tuturor sfinților catolici. Biserica Catolică a luptat mult timp cu obiceiurile păgîne de a îmbuna spiritele rele, de aceea a transferat Ziua tuturor sfinților din luna mai pe 1 noiembrie. Ideea a venit de la Papa Grigorie al III-lea, care spera să creștinizeze astfel sărbătoarea și să dezrădăcineze păgînismul. Dar din creștinizarea lui Samhain nu a ieșit nimic. Peste cîteva veacuri, în Anglia medievală ea a fost numită „Ajunul Zilei tuturor sfinților” (All Hallows Even), iar ulterior s-a transformat în Halloween.

După așa-zisa Marea foamete a cartofului e la mijlocul secolului XIX, mulți irlandezi s-au mutat în America, iar cu ei a „migrat” și Halloween-ul cu obiceiurile lui. Iar deja din SUA în cadrul procesul de americanizare și globalizare, Halloween-ul s-a răspîndit în toată lumea.

„În prezent, în Occident are loc așa-zisa fază post-modernistă a societății, cînd se distrug toate bazele societății tradiționale – familia, credința, morala, spune politologul Bogdan Țîrdea. Pentru că valorile culturii tradiționale, principala fiind morala religioasă, stau în calea construcției noii orînduiri „post-moderniste”, în care Occidentul domină politicul și economia.

Tot ce împiedică această expansiune (credința, tradițiile, obiceiurile) trebuie distrus. Valorile occidentale sînt impuse lumii, fiind prezentate drept universale. Adică are loc unificarea globală, iar societatea se transformă într-o masă uniformă, care cere pîine și distracții. Și asemenea sărbători ca Ziua Sfîntului Valentin sau Halloween-nul nu în zadar au fost numite sărbătorile globalizării. Pe de o parte, are loc suprimarea și distrugerea culturilor naționale. Iar pe de alta – asemenea sărbători ca Halloween-ul, în esență, sînt fenomene păgîne, în care este elogiat nu cultul celor vii, ci a celor morți, lovesc în bazele credinței creștine”.

Totodată, precum afirmă comentatorii internaționali, popularizarea activă, impunerea „sărbătorilor globalizării”, naște în societate cultul de consum, impunîndu-i pe oameni să-și golească buzunarele. Este un truc de marketing, necesar unui grup de persoane pentru obținerea cîștigurilor enorme din vînzarea mărfurilor și distracțiilor. Nu în zadar, după Crăciun, Halloween-ul este a doua sărbătoare în SUA după volumul vînzărilor (americanii cheltuiesc anual pe costume, dulciuri și bijuterii circa $6 miliarde) și a treia în Marea Britanie.

No, Hellowen

Pe rețelele de socializare au apărut postări împotriva marcării Halloween-ului. „Vă felicit! Cu ce? Ce putem dori în această zi: îți doresc frică, îți doresc moarte? Ridicol pînă la absurd. Ce e asta – un tribut modei sau problema monetizării, dar de ce totul e atît de prot găndit? Lumea își iese din minți?!”, se arată în unul dintre comentarii.
Adversarii interdicțiilor spun că nu e nimic strașnic în noaptea lui Samhain. Este doar un Joc, show cu măști, mascaradă – fără vreun subtext religios sau de alt gen. Însă precum a scris presa rusă anul trecut, Halloween nu poate fi neutru, deja reieșind din data desfășurării: este sărbătorit în ajunul zilei tuturor sfinților la catolici (1 noiembrie). „După logica acestor oameni, baterea tobelor și cîntatul în noaptea Învierii după gardul bisericii la fel poate fi doar „vesel” și „neutru”. Or, este doar eliberarea aburului, doar atît!”

Împotriva marcării Halloween-ului pledează și un șir de psihologi. Ei spun că mascarea în schelete, zombi sau vampiri nu e atît de nevinovată cum se pare, mai ales pentru psihicul copiilor. Halloween, orice nu s-ar spune, este propaganda cultului morții, la aceste „serate tematice” copiii, practic, nu au vreun erou pozitiv. În final, copiii sensibili și emotivi se pot alege cu frica de întuneric, nevroze, vize de coșmar, iar pentru copiii excitați, trăirea emoțională a scenelor de violență, sînge ar putea deveni necontrolabil.

Precum a menționat scriitorul francez Francois Tailanda, Halloween-ul este continuarea tendinței de distrugere a culturii europene, de rînd cu asemenea fenomene ca închinarea rap-ului, localurilor McDonalds, filmelor de la Hollywood: „Acum America, se pare, începe să ne schimbe viața noastră cotidiană. Și observați că ei special s-au focusat pe copiii noștri”.

Iar numeroasele oferte pentru marcarea Halloween-ului în Moldova face parte tocmai din acel program, pe care îl execută, fără a se gîndi, majoritatea dintre antreprenorii, în ale căror localuri au loc aceste „sărbători”. E straniu că Ministerul Culturii nu atrage atenția asupra acestor forme de distracții, nu văd context ideologic și nu consideră necesar (nu să interzică) să promoveze în calitate de alternativă sărbătorile naționale, care există pe acest meleag de veacuri. Mulți spun că oamenii de azi nu sînt patrioți. Dar de unde să fie, dacă copiii cresc într-un mediu cultural, ce ne este străin?

Vladislav Bordeianu