Cele mai bune fotografii ale anului 2021. Ce povești stau în spatele acestora

Iată la sfîrșit de an, un top al celor mai impresionante fotografii care au surprins cele mai izbitoare momente ale anului! Acestea transmit totul, de la puterea terifiantă a naturii la costul uman al războiului și covidului. Haideți împreună să le aflăm povestea!

O echipăindoneziană de înmormîntare în Yogyakarta, Java Ulet Ifansasti / Getty Images

Fotojurnalist: În iulie și august, Indonezia se lupta cu adevărat să-și limiteze epidemia de Covid. Am avut ideea de a fotografia o echipă de înmormîntare pentru a arăta cum protocoalele Covid afectează fiecare aspect al vieții din Indonezia. Yogyakarta a fost deosebit de grav lovită de varianta Delta; auzeai sirene de ambulanță peste tot unde mergeai și echipele de înmormîntare erau în prima linie. Ei sînt cei care trebuie să facă față situației. Eram la spital cînd, pe la ora 23, am primit apelul să-mi pun costumul și să mă îndrept spre cimitir. Protocoalele Covid au însemnat că oamenii au trebuit să fie îndepărtați de familie în ultimele momente. A fost atît de trist văzînd familiile rugîndu-se în afara cimitirelor, știind că înmormîntarea persoanei iubite a fost lăsată la o echipă de străini în costume anti covid, transmite Noi.md cu referire la realitatea.md.

Tom Daley tricoteazăînainte de finala masculină de 10 m la Jocurile Olimpice, Tokyo Clive Rose/Getty Images

Fotojurnalist: Asta se întîmplă chiar înainte de finala olimpică de 10 m. Cu protocoalele Covid, nu a fost suficient timp să se întoarcă și să se răcească în satul olimpic, așa că a găsit doar un colț liniștit al piscinei, practic sub placa de scufundări, și și-a scos kitul de tricotat. Mi s-a părut un moment frumos. A fost o olimpiadă destul de ciudată, din cauza Covid, dar pentru un sportiv să înceapă să tricoteze în mijlocul unei competiții olimpice a fost cu adevărat unică. Este foarte mult în conformitate cu cine este el, ceea ce este cool.

O gloată încearcă să încalce Capitoliul SUA, Washington DC Victor J Blue/Bloomberg

Fotojurnalist: Am avut de acoperit o serie de mitinguri mari în DC în jurul lui Trump Stop the Steal campanie. Pînă pe 6 ianuarie, eram cu toții pregătiți pentru violențele din oraș, în principal din partea grupurilor de extremă dreapta sau fasciste, dar oricine spune că știa ce se va întîmpla este un mincinos. Trump a venit pe scenă, dar după 10 sau 15 minute oamenii au început să se desprindă și să mărșăluiască pe Pennsylvania Avenue. Poate că tocmai auziseră totul înainte, dar simțeam destul de puternic că trebuie să fiu în fața acelui grup. Această imagine a fost făcută spre sfîrșitul revoltei, imediat după ce au încălcat Congresul. Fusesem deja înăuntru cu protestatarii și eram foarte aproape de uciderea lui Ashli Babbitt de către un ofițer de poliție al Capitoliului. Congresul SUA este o clădire imensă și au fost poate 2 mii de protestatari care au încercat să spargă un set de uși din lemn și să reintre în clădire. Unitățile de poliție din interiorul clădirii au rămas fără iritantul chimic pe care îl folosesc pentru controlul mulțimii și au recurs la pulverizarea stingătoarelor de incendiu pe uși. Atunci un protestatar a stat la intrare, răspîndindu-și brațele în triumf, aproape ca și cum ar fi sărbătorit victoria lui Trump în acel moment.

Poliția reține o femeie în timp ce oamenii se adună după răpirea și uciderea lui Sarah Everard, Clapham Common, Londra Hannah McKay/Reuters

Fotojurnalis: A existat un mic grup de protestatari care s-a adresat sutelor de oameni din tribună. Așa cum era încă în timpul restricțiilor Covid, poliția a ajuns în cele din urmă să pună capăt adunării, dar mulți au fost hotărîți să continue să-și plătească respectul. A trecut de la o scenă reflexivă, emoțională la una furioasă. Atunci poliția și protestatarii s-au ciocnit. Eram în centrul tribunei cînd poliția a început să aresteze protestatarii. A fost o agitație și habar n-am cum Patsy Stevenson a ajuns să fie forțată la pămînt, dar am poze cu ea pe podea, cu fața în jos, cu mîinile în spate. Oamenii au spus că arată ca un tablou, ea arăta atat de izbitoare cu pielea ei palidă și părul roșu – dar a fost pitch negru și nu am putut folosi blitz-ul. Cred că imaginea unei femei singuratice protestatare fiind reținută de către ofițeri de poliție fără chip de sex masculin a ajutat pentru a propulsa povestea într-un punct de discuție; a devenit un simbol al furiei.

Un pescar hrănește rechinii balenă în Tan-Awan, FilipineHannah Reyes Morales / The New York Times / Eyevine

Fotojurnalist: Condițiile de viață în Filipine, de multe ori asistăm la tensiunea dintre conservarea faunei sălbatice și comunitățile locale. Hrănirea rechinilor balenă are un impact asupra modelelor lor de nutriție și migrație, în timp ce rechinii au abraziuni de la înot prea aproape de bărci. Dar șansa de a înota cu cel mai mare pește din lume atrage turiștii în oraș. Acești pescari nu ar face acest lucru dacă ar avea oportunități economice mai promițătoare, așa că nu cred în a face răufăcători ai comunității pentru această practică. Înotam cu aparatul de fotografiat, poziționîndu-l deasupra și dedesubtul apei și fotografiam cît de mult am putut. Pentru a obține întregul rechin, trebuie să fii destul de departe, dar nu atît de departe încît să sacrifici vizibilitatea. Mi se pare fotografie subacvatică provocatoare – lumea este atît de diferit sub suprafață. A fost important pentru mine să am rechinul și gardianul de mare în același cadru, deoarece această fotografie este într-adevăr despre o interdependență complexă.