Telescopul Hubble a surprins un superb roi stelar strălucitor

Telescopul Hubble, bijuteria observatoarelor spațiale, continuă să ofere rezultate uimitoare chiar și după trei decenii.

Cea mai recentă imagine publicată de Hubble este o amintire uimitoare a cît de incredibil este acest observator, la zeci de ani după ce a fost trimis în spațiu și fără nicio renovare încă din anul 2009.

Fotografia se concentrează asupra nucleului roiului globular de stele NGC 6540, care strălucește într-un mod fascinant.

Acest grup de stele strîns legate se află la 17.000 de ani-lumină de Pămînt, iar ochiul ager al lui Hubble ni-l arată în detalii spectaculoase.

O amintire uimitoare despre cît de incredibil este acest observator

Roiurile globulare ca acesta au între zeci de mii și un milion de stele și sînt foarte utile pentru astronomi.

Ele tind să se formeze împreună, astfel încît este mai ușor să le estimăm vîrsta.

În special, studierea lui NGC 6540 îi ajută pe astronomi să înțeleagă roiurile globulare care înconjoară centrul Căii Lactee, oferind informații despre formarea și evoluția timpurie a galaxiei noastre.

James Webb stă pe umerii lui Hubble

Efectele de strălucire ale unora dintre cele mai strălucitoare stele din sistem creează un efect superb, dar este un artefact al difracției luminii în jurul structurii telescopului.

Telescopul Spațial James Webb creează, de asemenea, un astfel de efect, dar geometria sa hexagonală duce la șase vîrfuri mari în aceste imagini.

Acesta este un momemt oportun în care să ne amintim ca epoca lui Hubble nu s-a terminat încă și că încă desfășoară activități științifice fantastice.

În plus, și misiunea lui James Webb stă pe umerii lui Hubble și pentru asta îi sîntem recunoscători.

O erupție masivă, nemaivăzută pînă acum, a supergigantei Betelgeuse

Recent, cu ajutorul lui Hubble, astronomii au ajuns la concluzia că steaua supergigantă roșie strălucitoare Betelgeuse a explodat la propriu în 2019, pierzînd o parte substanțială din suprafața sa vizibilă și producînd o gigantică ejecție de masă la suprafață (SME). Este ceva ce nu s-a mai văzut niciodată în comportamentul unei stele normale.

Soarele nostru aruncă în mod obișnuit în aer părți din atmosfera sa exterioară subțire, coroana, într-un eveniment cunoscut sub numele de Ejecție de masă coronală (CME). Dar SME Betelgeuse a aruncat în aer o masă de 400 de miliarde de ori mai mare decît o CME obișnuită.

Steaua monstruoasă își revine încet după acest eveniment.

Aceste noi observații oferă indicii cu privire la modul în care stelele roșii își pierd masa la sfîrșitul vieții lor, pe măsură ce cuptoarele lor de fuziune nucleară se consumă, înainte de a exploda sub formă de supernove.