Sistemul de justiție are nevoie de digitalizarea la maximum a proceselor

Sistemul de justiție din Republica Moldova are nevoie de o regîndire a structurii personalului instanțelor de judecată și de digitalizarea la maximum a proceselor pentru a scoate din sarcina pusă pe umerii angajaților.

Actualmente nu există necesitatea majorării numărului de judecători sau procurori, dar trebuie completate funcțiile vacante și eficientizată munca. Acestea sînt cîteva dintre concluziile la care au ajuns experții Centrului de Resurse Juridice (CRJM), autorii analizei „Justiția Republicii Moldova în Cifre - 2022”, transmite IPN.

Președintele CRJM, Vladislav Gribincea, a declarat că, potrivit datelor studiului, ca pondere în bugetul de stat, Republica Moldova alocă mai mulți bani pentru justiție decît Lituania, Georgia, Armenia sau Azerbaidjan. „În anul 2020, Republica Moldova a alocat pentru justiție 15,7 euro pe cap de locuitor, ceea ce e mult mai puțin decît mediana Consiliului Europei. Totuși, comparîndu-ne cu Armenia, Azerbaidjan sau Georgia, putem spune că ei alocă mult mai puțini bani, cu aproape 50 la sută. Este clar că dacă ne uităm la Romînia, vom vedea că țara vecină cheltuie pentru justiție de 3,5 ori mai mult pe cap de locuitor. Justiția în Republica Moldova este finanțată cît de cît bine, dar trebuie să folosim mai eficient resursele alocate”, a declarat Vladislav Gribincea.

Studiul arată că judecătorii Curții Supreme de Justiție din Republica Moldova au cele mai mici salarii din toate cele 47 de țări analizate. Georgia plătește cu 18 la sută mai mult, Armenia cu 30 la sută mai mult, în Azerbaidjan acești judecători au salarii de două ori mai mari decît în Republica Moldova, iar Ucraina plătește de cinci ori mai mult pentru munca judecătorilor Curții Supreme de Justiție.

„Mărirea salariilor judecătorilor sau chiar dublarea acestora este justificată, doar că acest lucru nu va fi ușor de explicat în contextul crizei economice actuale. O soluție care ar putea fi în acest moment este să se mărească salariile judecătorilor, însă doar pentru cei care vor promova evaluarea externă. Acest lucru va fi mai ușor de acceptat de către public și mai ușor de justificat din punct de vedere bugetar deoarece nu va pune o presiune mare bugetară pentru anul 2023, dar totuși va permite să adaptăm cheltuielile bugetare în anii vitori”, spune Vladislav Gribincea.

Studiul a evidențiat că, spre deosebire de judecătorii începători, procurorii începători din Republica Moldova sînt remunerați mai bine decît în Armenia, în Azerbaidjan sau Georgia, dar mai rău decît în Romînia sau Ucraina. Totodată același studiu arată că procurorii de la Procuratura Generală a Republicii Moldova sînt plătiți mai prost decît în majoritatea țărilor menționate mai sus.

„Numărul avocaților activi în funcție s-a redus la sfîrșitul anului 2021 și acest lucru poate fi explicat prin faptul că nu s-au organizat examene în avocatură o perioadă lungă de timp și de faptul că au crescut taxele pentru avocați, ceea ce i-a făcut pe mulți avocați să-și suspende activitatea. Actualmente avem mai puțin de 2100 de avocați activi în Republica Moldova. Numărul avocaților nu poate fi determinat de stat, el este condiționat de cît poate plăti populația pentru serviciile acestora”, menționează Vladislav Gribincea.

Analiza „Justiția Republicii Moldova în Cifre - 2022” a fost elaborată în baza Raportului Comisiei Europene pentru Eficiența Justiției a Consiliului Europei (CEPEJ) din anul 2022 și a datelor oficiale din Republica Moldova pentru anul 2022.