X 
Transnistria stiri: 1381
Eurovision stiri: 501
Preşedintele stiri: 3991

Dumitru Pulbere: Justiția se îndepărtează tot mai mult de cetățeanul simplu. P.1

28 mar. 17:56   Interviuri
9313 0

«Deși orice modificare a legilor trebuie să se facă în interesul cetățenilor, reieșind din necesitatea de a le apăra drepturile și libertățile, în ultimul timp justiția se îndepărtează tot mai mult de oamenii simpli», - crede Dumitru Pulbere, președintele Consiliului Institutului de Justiție Constituțională (IJC), ex-președinte al Curții Constituționale. Din spusele sale, în urma reformelor efectuate în Moldova accesul la justiție s-a înrăutățit și continuă să se înrăutățească.

În interviul pentru Noi.md cunoscutul constituționalist și-a expus opinia cu privire la reforma justiției în Moldova, factorul politic în activitatea Curții Constituționale, eficiența sistemului de vetting și prevetting. Interlocutorul nostru a vorbit despre aceea, dacă s-a confruntat cu practica dreptului telefonic și de ce el nu-l invidiază pe cel care se va pomeni în fotoliul procurorului general. Dumitru Pulbere menționează, că fiecare guvernare vrea să reformeze sistemul justiției în așa fel, ca aceasta să aducă beneficii imediate și să simplifice posibilitatea de a se amesteca în înfăptuirea justiției, precum și de a influența judecătorii și procurorii.

Dle Pulbere, ce teme de interes deosebit pentru țară și puterea juridică au fost principale pe agenda Institutului de Justiție Constituțională în decursul ultimului an? Cum apreciați reforma justiției, pe care autoritățile consideră una dintre priorități?

În ultimii ani, de la autoritățile actuale tot auzim despre reforma justiției. La Consiliul Institutului de justiție constituțională ne-am pus întrebarea: în ce constă această reformă? Voi menționa, că din Consiliul IJC fac parte academicieni, profesori și lectori de drept constituțional, specialiști cunoscuți. Mulți dintre ei cu 30 de ani în urmă au lucrat asupra proiectului Constituției și, în linii mari, s-au dedicat sferei justiției, cauzei de apărare a drepturilor și libertăților cetățenilor noștri.

Dar noi nu am găsit măcar o singură sursă inițială – nici declarații ale parlamentului, nici concluzii ale specialiștilor în domeniul justiției, nici recomandări ale instituțiilor internaționale. Pomenind despre reforma justiției, cei aflați la putere probabil nici nu înțeleg în definitiv despre ce vorbesc. Aceasta este o reformă neîntemeiată, neargumentată.


Recent, am analizat Legea cu privire la sistemul judiciar, aprobată în a.1995. Ca jurist, eu înțeleg că orice lege, chiar și Constituția, nu este o dogmă. Este un organism viu, care trebuie mereu perfecționat, ajustat la realitățile timpului. În anii care s-au scurs Legea cu privire la sistemul judiciar a fost modificată de 38 de ori. Unele amendamente au fost adoptate anul trecut, altele – anțărț, un șir de alte modificări așteaptă să fie adoptate de parlament.

Studiind aceste amendamente, am văzut că fiecare dintre aceste proiecte de lege îndepărtează tot mai mult justiția de cetățean. Este general acceptat, că orice modificare a legii trebuie să fie în favoarea persoanei, reieșind din necesitatea protejării drepturilor și libertăților acesteia. Este general acceptat că orice modificare a legii trebuie să fie în favoarea persoanei, ținând cont de necesitatea protejării drepturilor și libertăților acesteia.

Este general acceptat ca orice modificare a legii trebuie sa fie in favoarea persoanei, tinand cont de necesitatea protejarii drepturilor si libertatilor acesteia. Aceasta este sarcina principală și a Constituției, dar și a oricărei legi.

În ultimul timp devenim martorii situației în care zeci de oameni demisionează din sistemul judiciar, în multe instanțe nu are cine examina dosarele. În același timp, în funcții de judecători vin oameni – juriști care nu au deloc practică judiciară. La Curtea Supremă de Justiție, materialele de caz se prăfuiesc de ani de zile pe poliță! Și doar aceasta este cea mai înaltă autoritate, după care cetățeanul are posibilitatea de a face apel la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO).

Anterior, în legislația procesuală apăruse noțiunea de «termen rezonabil». Din punctul meu de vedere, acesta a devenit un fel de sabotaj împotriva sistemului judiciar al Republicii Moldova! În funcție de complexitatea cazului, examinarea lui poate dura un an. Recent, am comunicat cu un fost coleg de la Curtea Constituțională, care în prezent este avocat. El se ducea la Consiliul suprem al magistraturii pentru a reclama faptul, că examinarea unui dosar penal nu numai că este tergiversată din a.2013, dar nici măcar nu a fost programată pentru audiere. Timp de 10 ani, dosarul se află în seiful judecătorului.

Anterior, existau termeni clari pentru examinarea dosarelor. Era stabilit, că doar dosarele deosebit de complexe pot fi examinate un an întreg. Și punct. Dacă un dosar era examinat timp de o jumătate de an, asta devenea o situație excepțională pentru instanța de judecată.

Multă lume cunoaște că este foarte complicat să inviți în instanță martorii în cauze civile. Actuala guvernare a decis că, dacă un cetățean merge în instanță pentru a-și proteja drepturile și dorește să invite martori, el trebuie să plătească pentru aceasta o taxă judiciară. Această taxă a început să fie percepută nu numai cu această ocazie, dar și într-un șir de alte cazuri.

Putem aduce numeroase exemple de acest fel. În rezultatul unor asemenea reforme, justiția devine tot mai îndepărtată de cetățenii RM. Accesul la justiție nu numai că s-a înrăutățit, el continuă să se înrăutățească. Noi la IJC am ajuns la concluzia, că fiecare guvernare vrea să reformeze sistemul justiției în așa fel, ca aceasta să aducă beneficii imediate și să simplifice posibilitatea de a se amesteca în înfăptuirea justiției, precum și de a influența judecătorii și procurorii .

Dacă primul ministru în ședință de guvern enumeră nominal judecătorii care, în opinia sa, iau decizii «incorecte», este cel puțin încălcarea principiului separării puterilor în stat și a independenței puterii judiciare. Art.6 al Constituției stipulează clar separarea puterilor legislativă, executivă și judiciară în Moldova.

În continuare, eu aș pune la îndoială imparțialitatea acestor judecători, ca și unor colegii ai lor, s-ar putea să le fie frică să ia o decizie legală și întemeiată, deoarece cuiva aceasta poate să nu placă. Sincer vorbind, se pare că actuala guvernare și-a propus să distrugă justiția în Republica Moldova.

Recent, președinta Maia Sandu a refuzat să prelungească mandatul unui șir de judecători, printre care și Alexei Paniș, care anterior anulase decretul șefei statului împotriva judecătorului Vladislav Clima și-l restabilise în funcția de președinte a Curții de Apel. Președinta face trimitere la îndoielile privind legalitatea deciziilor luate, iar judecătorul spune că nu există norme care interzic anularea unor asemenea documente. Cum apreciați această situație?

Este încă un exemplu că decizia puterii judiciare nu este pe placul puterii executive. O încălcare revoltătoare a drepturilor unui judecător concret, care după cinci ani de activitate în această funcție are dreptul să ceară numirea sa pînă la atingerea limitei de vârstă. Orice document, adoptat de parlament, guvern sau președinte, poate deveni subiectul examinării în instanță. În funcție de un șir de criterii, aceasta ar putea să fie Curtea Constituțională sau, ca în cazul dat, instanța de jurisdicție generală.

Care credeți că va fi efectul introducerii sistemului de vetting și pre-vetting în Moldova, care vizează, așa cum se presupune, asigurarea independenței și integrității sectorului justiției? Au dreptate cei care vorbesc despre părtinirea politică și intenția guvernării de a ține sub control sistemul judiciar cu ajutorul acestei reforme?

Va exista un efect, dar unul distrugător. Poate, aceste mecanisme funcționează undeva, însă pentru sistemul juridic moldovenesc aceste noțiuni sunt străine. Este vorba despre verificarea faptului în ce măsură cetățeanul «Х» este devotat acestei guvernări, nimic mai mult. Dacă cei care azi conduc țara vor trece prin acest filtru, se va dovedi că ei nici nu trebuie să se apropie de fotoliile lor.

Nu vreau să spun că în sistemul juridic totul e perfect, dar în corpul judecătoresc există oameni care activează decenii și încă nu au atins limita de vîrstă. De ce să-i înjosim cu aceste verificări? Moldova este o țară cu democrație tînără, dar nu trebuie să fim tratați așa, de parcă abia ne-am dat jos din copac. Noi am aplaudat primirea de către Moldova a statutului de candidată la aderare, însă cumva nu putem face ordine în propria țară.

Cum apreciați lipsa de reacție din partea Consiliului Superior al Procurorilor (CSP) și a altor organe abilitate la decizia CEDO în dosarul „Stoianoglo vs Moldova”, care a constatat o încălcare a drepturilor lui Alexandr Stoianoglo la demiterea sa din funcția de procuror general în 2021?

Indiferent cum privim situația în cazul lui Alexandr Stoianoglo, este evident că de om pur și simplu și-au bătut joc. Nu pot spune altfel.

Institutul de justiție constituțională a adresat o scrisoare deschisă Consiliului superior al procurorilor cu rugămintea de a-l restabili pe Stoianoglo în funcția de procuror general după ce CEDO i-a dat dreptate. Conform p.1 art. 125 din Constituție, CSP este garantul independenței și nepărtinirii procurorilor. Și el nu și-a îndeplinit atribuțiile constituționale, dacă a aprobat decizia comisiei de evaluare a activității procurorului general, care era în afara legii.

Demiterea lui Stioianoglo a devenit posibilă după decizia greșită a CSP, care nu a examinat detaliat și multilateral acest caz pe fondul problemei, așa cum cere legea, și i-a încălcat grav dreptul la un proces echitabil. Consiliul nu a cerut dovezi suplimentare, nu și-a propus să verifice situația reală și a emis o decizie, care permitea șefei statului să decreteze demiterea lui Stoianoglo din funcție. Și CEDO a luat decizia respectivă, dar nu CSP este responsabil, ci statul Republica Moldova, condamnat pentru încălcarea dreptului la un proces echitabil.

Această greșeală a CSP trebuia corectată. Adică, trebuia să fie anulate deciziile luate anterior și să se solicite președintei anularea decretului privind demiterea lui Alexandr Stoianoglo și emiterea unui decret nou – cu privire la restabilirea acestuia în funcția de procuror general. CSP a luat act de adresarea noastră, nimic mai mult. Nu au armat careva pași după aceasta.

Să nu uităm, că încă înainte de decizia CEDO a apărut și decizia CC din Moldova , în care era indicat că la demiterea lui Stoianoglo a fost încălcată Constituția. Asta în timp ce autoritățile vorbesc despre caracterul consultativ, de recomandare al concluziilor sonorizate, care se referă la zilele trecute. Dar orice decizie judecătorească evaluează situații apărute în trecut, însă acest lucru nu ne permite să spunem că litigiul a fost soluționat.

În opinia Dvs. Alexandr Stoianoglo și azi este procuror general?

Am spus de multe ori și pot să repet, că din punctul meu de vedere, ca jurist și procuror de carieră, el este în continuare procurorul general al Republicii Moldova.

Înseamnă asta că, dacă este numit un nou șef al Procuraturii Generale, există riscul ca acesta să fie demis după aceeași schemă?

Întocmai. Eu am mai spus, că nu-l invidiez pe procurorul care se va pomeni în acest fotoliu. Dacă va avea loc concursul, pe care încearcă să-l organizeze CSP, candidatul selectat va fi prezentat președintei, care va emite decretul de numire a lui în funcția de procuror general al RM. Dacă această guvernare își va menține pozițiile, procurorul general numit va avea noroc. Dacă vine o altă guvernare, el va fi demis a doua zi. Printr-un decret similar celui, prin care fost demis Stoianoglo. Dar dacă decretul în privința lui Stoianoglo a fost neconstituțional, cel de demitere a noului procuror general va fi constituțional, căci numirea lui va fi ilegală. Motivul acestei situații are este evident: guvernarea nu dorește să țină cont de deciziile CC și CEDO.

Curtea Constituțională cu regularitate ia decizii de rezonanță, care influențează echilibrul politic de putere și situația din țară. Curtea Constituțională ia în mod regulat decizii importante care influențează echilibrul politic de putere și situația din țară. În ce măsură este prezent factorul politic în activitatea acestei instanțe?

Curtea Constituțională este un organism politic și juridic. Practic, în fiecare decizie a ei este prezentă politica. Însă eu nu vreau să spun că factorul politic influențează semnificativ activitatea Curții. Dacă membrii CC, juriști foarte calificați, în urma examinării cauzei ajung la anumite concluzii, înseamnă că aceasta este poziția lor. Este altă întrebare în ce măsură clasa politică respectă legea și deciziile luate de Curtea Constituțională.

Voi exemplifica. În a.2001, după ce Partidul comuniștilor a obținut în parlamentare 71 de mandate, a fost luată decizia de a înceta anticipat atribuțiile autorităților publice locale. În scurt timp, parlamentul a anunțat alegeri generale locale anticipate. Această decizie a fost contestată la CC, care a concluzionat unanim, că ea este neconstituțională. Dacă în rezultatul alegerilor o persoană primește un mandat de patru ani, trebuie să fie așteptată expirarea acestei perioade. Când, în urma alegerilor, o persoană primește un mandat de patru ani, trebuie să aștepte expirarea acestei perioade. Legea prevede clar cazurile, în care este posibilă încetarea anticipată a competențelor autorităților respective.

După această decizie, timp de trei zile a lipsit orice reacție a guvernării. Tăcere. Apoi iese președintele Voronin și spune: «Noi trebuie să ne supunem deciziei CC». Poate, a ajuns personal la aceasta, poate a fost consultat, că în conformitate cu Constituția decizia CC este obligatorie pentru executare pe întregul teritoriu al țării. Principalul e că el a procedat ca un lider al națiunii, și ca șef de stat a oferit un exemplu demn de cum trebuie să ne raportăm față de lege și deciziile CC. În această privință, actualii guvernanți au ce învăța de la el.

În calitate de procuror și membru al Curții Constituționale, V-ați confruntat vreodată cu „legea telefonică” sau alte încercări de a influența deciziile luate?

Eu am activat la procuratură cca 20 de ani. Mi-am început cariera la Strășeni, pe atunci încă RSSM, unde am parcurs calea de la stagiar la procuror adjunct. Apoi am fost numit procuror la Comrat, apoi la Călărași. În a. 1998 am devenit deputat pe listele blocului electoral «Pentru Moldova democratică și prosperă». După trei ani de activitate în parlament, am fost înaintat pentru funcția de judecător la Curtea Constituțională, pe care am ocupat-o pînă în a.2013.

Țin să subliniez, că în cei 20 de ani de activitate la procuratură nimeni niciodată nu m-a telefonat cu careva rugăminți într-un dosar sau altul. Din contra, dacă cineva se adresa la comitetul raional cu o plîngere, că la solicitarea sa nu au fost luate măsuri, că nu i s-a răspuns în decurs de o lună, imediat urma examinarea situației pentru a afla dacă cetățeanul are dreptate sau a greșit. au început imediat să înțeleagă situația și să afle dacă cetățeanul are dreptate sau greșit.În prezent, cu așa-numitele „termene rezonabile”, o persoană poate aștepta răspunsul ani de zile.

La Curtea Constituțională eu am activat ca judecător timp de 12 ani, dintre care 5 – pe post de președinte CC. Nici președintele, nici primul ministru, nici președintele parlamentului sau un deputat nu a încercat să mi se adreseze sau să influențeze direct sau indirect deciziile luate.

În a.2009, părăsind funcția de președinte al țării, Vladimir Voronin a oferit tuturor membrilor Curții Constituționale cadouri scumpe - ceasuri elvețiene. Cu trimitere la estimările experților, se scria atunci că ele costau cca 3 mii de euro, unii numeau chiar și sume mai mari – 30 mii de euro. Pentru că au răsunat acuzații de tentativă de mituire, unii judecători au refuzat cadoul. Care este soarta ceasului care V-a fost dăruit?

În a.2009 Vladimir Voronin a plecat benevol, deși conform Constituției trebuia să se afle în funcție pînă la alegerea unui nou președinte. Chiar dacă această procedură este tergiversată ani de zile, așa cum a fost în Moldova. Părăsind funcția de președinte, el a dăruit ceasuri tuturor membrilor CC. Cadouri de așa gen au primit oficiali de nivel diferit – membri ai guvernului, ai aparatului prezidențial, funcționari și reprezentanți ai sectorului justiției.

Unii judecători, colegi de-ai mei, au refuzat ceasul. În spațiul informațional a fost desfășurată o campanie cum că aceasta ar fi o tentativă de a mitui membrii Curții Constituționale. Însă eu nu văd logica: despre ce fel de mită poate fi vorba, dacă președintele pleacă din funcție?

Apropo, s-a dovedit că acele ceasuri costă 150 sau 200 de euro, cifra exactă nu mi-o amintesc acum. Afirmațiile despre ceasurile de aur care costau 30 mii de euro nu au un temei. Peste o vreme, eu l-am întrebat pe unul dintre cunoscuții apropiați, care difuza această informație, pentru ce a făcut-o. El a recunoscut că nu a avut dreptate. Eu și astăzi port uneori acest ceas, cu un sentiment de mîndrie și apreciez acest cadou drept un semn de respect și recunoștință pentru activitatea îndelungată.

Alexei Istrati

(va urma 29.03.2024)

31
1
0
1
4

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Veți participa la recensămîntul în desfășurare, în Moldova?