Nunta moldovenească! Care moldovean nu a participat măcar o dată în viaţă la acest miraculos spectacol teatralizat?
În fiecare sat numaidecît este cîte un om talentat, care cunoaşte rînduiala tradiţională a nunţii şi spune pe de rost „Conocăria", „Pocloanele", „Iertăciunea"; are o mătuşă Ruţa, ca aceea din drama „Păsările tinereţii noastre" de Ion Druţă, care e un fel de regizor al întregii nunţi, care ştie întregul repertoriu nupţial. Doar şi nunta este o specie sincretică, care îmbină etnografia, muzica, coregrafia şi folclorul literar în formă baladescă. Caracterul multiaspectual al obiceiului familial e plurivalent şi pluriaspectual. Dacă specialiştii găsesc în el diverse elemente, care coboară spre perioada de pînă la apariţia claselor, apoi nu este nimic de mirare. Doar familia moldovenească în deplin centrul Europei nu se putea constitui altefel, decît la popoarele slave sau la cele vecine.
Prin mulţimea de genuri şi specii ale poeziei moldoveneşti a obiceiurilor de familie pe primul loc trebuie plasate oraţiile, care însoţesc întregul spectacol teatralizat al nunţii. Acestea sînt ramurile unui arbore, care se numeşte nuntă. Şi „Cîntecul miresei" şi „Jalea miresei" nu pot fi divizate de cîntecele de pahar, de cele umoristice, de „Strigături", de formulele-invocaţii de transmitere a miresei (în unele sate fiind prezentă cumpărarea/vînzarea umoristică).
Adăuga comentariu