COVID-19 în MOLDOVA VACCINAȚI 847 840 INFECTAȚI 325 526(+2056)   TRATAȚI 303 659     DECESE 7424(+38 )  Mai multe detalii
Preşedintele stiri: 2954
Puterea stiri: 6782
Coronavirus stiri: 7599

Justiția în Republica Moldova continuă să fie selectivă

24 sep. 17:45   Societate
1133 3

Justiția în Republica Moldova continuă să fie selectivă. Selectivitatea justiției poate fi influențată nu doar de interesele din sfera politică, ci și de interesele unor grupuri de influență din business sau chiar din lumea criminală.

Se poate constata indulgența procurorilor și judecătorilor în cadrul unor dosare, iar în cazul altor dosare este o abordare diametral opusă și acest lucru nu poate fi numit ca justiție dreaptă. Declarații în acest sens au fost făcute la o masă rotundă, avînd la bază studiul: „Provocările justiției selective în Republica Moldova: constatări, idei și soluții”, transmite Noi.md cu referire la Știri.md.

Evenimentul a fost organizat de Freedom House în Moldova și Asociația Juriștii pentru Drepturile Omului.

Jurnalista Mariana Rață, coautoare a studiului, spune că fenomenul de justiție selectivă trebuie văzut ca un produs al colaborării nefirești dintre justiție, pe de o parte, și grupuri de influență de orice gen (politică, business sau chiar din lumea criminală), pe de altă parte.

În cadrul monitorizării, au fost selectate mai multe dosare penale. Analiza a arătat că, față de precedentul studiu, s-a îmbunătățit situația la etapa de comunicare a instanțelor de judecată. Din cele 43 de cazuri analizate, în 16 s-a constatat context politic sau afilierea politică a inculpatului sau bănuitului. Dintre acestea, în patru cazuri e vorba de exponenți ai Partidului Socialiștilor, iar în trei cazuri aceștia fac parte din Partidul politic Șor. Totodată, din 43 de dosare, în 22 de cazuri s-a constatat afilierea subiecților față de „grupul de interese Platon”, iar în alte șapte cazuri – suspecții dosarelor penale se aflau în relații ostile cu „grupul Platon”.


Jurista Cristina Țărnă, coautoare a studiului, a precizat că în 9 din 43 de cazuri, dar și în 6 cazuri neincluse în procesul de monitorizare, s-a observat practica neuniformă a procuraturii referitoare la îmbogățirea ilicită a judecătorilor și procurorilor prin prisma constatărilor ANI, renunțarea la învinuire – în cazul lui Veaceslav Platon și menținerea acesteia – în cazul lui Vlad Filat, achitarea judecătorului Bîrnaz, acuzat de implicare în Laundromat, sau implicarea Procurorului General pe dosarul Platon. În 4 din 43 de dosare s-a stabilit existența a cel puțin 60 de martori, din care o parte ar fi putut fi tratată mai degrabă ca făptuitori. 26 din cele 43 de cauze se aflau la faza judiciară, 25 erau publice, iar un proces era închis, la cererea acuzatorului. Printre cele 43 de cazuri monitorizate s-au constatat două cazuri de intimidare a judecătorilor și două cazuri de intimidare a judecătorilor pe cazuri dinafara eșantionului. În trei cazuri, sursa intimidării erau procurorii. Autoarea studiului recomandă organelor de drept, procuraturii și instanțelor de judecată să evite abordările diferențiate, în special dacă persoanele afiliate grupului de interese sau guvernării au parte de cele mai benefice abordări comparativ cu persoane văzute ca și concurenți ai acestora.

Ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco, a căzut de acord că sistemul de justiție din Moldova este în continuare selectiv. Între primul raport asupra selectivității justiției, din 2019, și în cel de-al doilea, din 2021, sînt anumite diferențe de nuanță, dar în fond, situația rămîne la fel de proastă. În opinia sa, există indulgența procurorilor și judecătorilor în cadrul unor dosare, iar în cazul altor dosare este o abordare diametral opusă și acest lucru nu poate fi numit ca justiție dreaptă. În viziunea ministrului, justiția corectă e atunci cînd aceasta privește lucrurile la fel, indiferent de subiecții actelor ilegale. „Concluzia de bază e că avem multe lucruri de făcut, de construit un sistem de justiție care să nu mai fie catalogat ca justiție selectivă, ci ca una care are semne serioase de îmbunătățire. Planurile de reformă în domeniu derivă cumva din concluziile raportului”, a adăugat ministrul.

Laura Hruby, însărcinat cu afaceri al ambasadei SUA la Chișinău, menționează că, la fel ca și alte țări, SUA au învățat printr-o experiență lungă și uneori dificilă că justiția funcționează numai dacă toată lumea este egală în fața legii. Acest principiu este piatră de temelie a oricărei democrații. În discursul adresat Organizației Națiunilor Unite în această săptămînă, președintele SUA, Joe Biden, a recunoscut determinarea cetățenilor Republicii Moldova pentru consolidarea instituțiilor democratice. „sînteți aici pentru că faceți parte din acea luptă pentru democrație, lucrînd pentru a asigura în practică justiția pentru toți cetățenii Moldovei. SUA vor rămîne un partener de încredere în acest proces important”, a declarat Laura Hruby.

Directorul de programe pentru Europa și Eurasia în cadrul Freedom House, Mark Behrendt, spune că, în 2019, cînd a fost începută prima etapă de monitorizare, erau conștienți de faptul că se implică într-o dezbatere foarte sensibilă și polarizată cu privire la amploarea și impactul politicului asupra sectorului justiției. Freedom House și Juriștii pentru Drepturile Omului menționează importanța unei analize obiective a problemei. Primul raport de monitorizare a evidențiat manifestări specifice ale justiției selective în Moldova, confirmate și de cel de-al doilea raport.

0
Recomandă:

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter


Adăuga comentariu

Care, după părerea dvs., ar fi acțiunile necesare pentru ca Republica Moldova să depășească cît mai repede criza energetică?
🔽🔽