Misterul „cercurilor de zîne” din deșertul Namib, fenomen unic în lume,a fost dezlegat

De mai bine de 50 de ani, ecologiștii încearcă să deslușească misterul „cercurilor de zîne” din deșertul Namib. Acum, ei au găsit o explicație pentru acest fenomen unic în lume, transmite sinteza.

Ecologiștii au studiat și dezbătut misterul „cercurilor de zîne” din deșertul Namib, pete circulare, în mare parte lipsite de iarbă, care s-au întins pe o distanță de 1.100 de mile în pajiștile aride din Africa de Sud, de mai bine de 50 de ani, dar fără rezultat. De data aceasta, ei au găsit o explicație.

Specialiștii au găsit multe teorii, dar două au avut cel mai mult succes. Una dintre teorii a încercat să dea vina pe termite pentru aceste pete uscate, în timp ce cealaltă ia în considerare evoluția ierburilor. Cu toate astea, un nou studiu a demontat tot ce au descoperit ei pînă acum.

Stephan Getzin, ecologist la Universitatea din Göttingen, Germania, și autorul principal al studiului, și-a început cercetările asupra cercurilor de zîne în anul 2000. Cercurile de zîne au apărut în cel mai uscat loc din lume, iar specialistul consideră că ele au evoluat pentru a maximiza apa limitată din deșert.

În timpul sezonului de secetă din 2020, Getzin și echipa sa de cercetători au instalat senzori care puteau înregistra umiditatea solului la o adîncime de aproximativ 20 de centimetri (7,9 inci) – și monitoriza absorbția de apă de către ierburi. Aceștia au precizat că nu au mai fost așa norocoși pînă acum.

„Am fost foarte norocoși, pentru că în 2020 nu era prea multă vegetație sau, de fapt, aproape deloc vegetație ierboasă în zona cercului de zîne”, a spus Getzin. „Dar în 2021, și în acest an, în 2022, a existat un sezon de precipitații foarte bun, așa că am putut urmări cu adevărat modul în care creșterea noilor ierburi redistribuia apa din sol.”

O nouă teorie pentru misterul „cercurilor de zîne”

Specialistul a descoperit că apa din interiorul cercurilor se epuiza rapid, în ciuda faptului că nu exista iarbă care să o folosească. Ele nu au fost afectate de căldura insuportabilă din deșert. „Avem un exemplu în care a plouat o singură dată, iarba a răsărit, iar după opt sau nouă zile, iarba doar în interiorul cercurilor de zîne a început să moară”, a spus Getzin. „Cînd am (excavat) aceste ierburi cu atenție și ne-am uitat la rădăcini, niciuna dintre aceste ierburi nu avea rădăcinile deteriorate de termite – dar, cu toate acestea, au murit. Rezultatele noastre afirmă clar că nu, aceste ierburi mor fără termite”.

Expertul a mai aflat:„În cazul cercurilor de zîne din Namibia, precum și a celor observate în Australia, plantele modifică distribuția umidității solului și astfel își sporesc șansele de supraviețuire, iar noi putem numi acest lucru un fel de „inteligență a roiului”, a spus Getzin. „Plantele realizează într-adevăr modele inteligente și formațiuni geometrice, iar eu voi continua să lucrez în această direcție”, potrivit CNN.