RM riscă faliment: Vioara nr. 1 este FMI

Foto: noi.md

Dimensiunea modestă a economiei RM face ca Uniunea Europeană să fie dispusă să rişte foarte puţin în legătură cu Republica Moldova, iar modalitatea de rezolvare a situaţiei create la Banca de Economii, Banca Socială şi Unibank poate să ducă la un default. De această părere este expertul economic Petrişor Peiu, de la Fundaţia Universitară a Mării Negre.

„Situaţia sistemului bancar din RM reprezintă o vulnerabilitate majoră pentru stat, în sensul în care modalitatea de rezolvare a situaţiei creată la BEM, Banca Socială şi Unibank poate să conducă la o eventuală incapacitate de plată a statului”, a menţionat expertul economic, în cadrul emisiunii „Cabinetul din Umbră”, la Jurnal TV.

Astfel, expertul de la FUMN afirmă că naţionalizarea Băncii de Economii este „mult mai dureroasă” decât lichidarea băncii. Mai exact, dacă în cazul lichidării este vorba despre un cost sub 10% din PIB-ul ţării, atunci în cazul naţionalizării această cifră poate să fie aproape dublă.

„În RM, atât politicienii, cât şi unii economişti, fac o confuzie foarte mare. În primul rând, împrumutul către Banca de Economii a fost acordat de Banca Naţională. Naţionalizarea s-ar face prin preluarea acţiunilor BEM de către Guvern, de către stat. Nu există o echivalenţă între Banca Naţională şi Guvern. Adică acel împrumut trebuie să se întoarcă la Banca Naţională, nu la Guvern. Nu trebuie confundate cele două conturi. Iar BNM nu poate să deţină acţiuni la BEM. Astfel, în momentul naţionalizării, Guvernul trebuie să dea înapoi BNM sumele acordate Băncii de Economii, adică 3,5 miliarde, plus încă 10 miliarde. Asta ar face cam 13% din PIB-ul RM”, susţine expertul român.

În afară de aceasta, în urma naţionalizării acţionarii băncii trebuie despăgubiţi, ceea ce implică cheltuieli enorme.

„Naţionalizarea înseamnă expropriere după o justă şi prealabilă despăgubire. Despăgubirea trebuie făcută către acţionarii băncii, acestora trebuie să le fie plătită o valoare medie a preţului acţiunilor din ultimele 12 sau 24 de luni, sunt mai multe modalităţi de calcul. Însă nu putem să fim de acord cu ideea că naţionalizarea s-ar face pe gratis. Adică, statul ar prelua acţiunile privaţilor de la Banca de Economii fără a da nimic în schimb. Mulţi dintre acei privaţi nu au nicio vină, ei nu trebuie confundaţi cu administraţia, acelaşi Ilan Shor. Sunt mulţi acţionari de bună credinţă. Noi am estimat că RM poate să plătească un cost spre 17% din PIB, adică să ajungă la un deficit de 17% din PIB prin aceste costuri. Este o cifră maximă. Însă în niciun caz această cifră nu va fi mai mică de 10-12% din PIB, pentru că acţiunile trebuie plătite în caz de naţionalizare şi datoriile trebuie plătite. Or, BNM nu are cum să renunţe la suma împrumutată”, a mai declarat expertul.

În cazul lichidării însă, costurile sunt mai mici decât în cazul naţionalizării şi anume din această cauză FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială insistă pe lichidare, spune expertul.

„Un aspect ar fi costurile mai mici, iar al doilea ar fi faptul că aceste costuri nu se vor întinde pe parcursul mai multor ani, ci se vor stinge toate odată cu finalizarea procesului de lichidare. Şi lichidarea e un proces foarte dureros, şi se vor pierde bani, numai că costul total va fi sub 10 miliarde de lei, adică mai puţin de 10% din PIB. Şi poate aceste costuri ar fi compensate cu sumele pe care FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială le-ar împrumuta sau le-ar da drept granturi RM. În acest sens, lichidarea tot dureroasă este, însă mult mai puţin dureroasă decât naţionalizarea”, a explicat Petrişor Peiu.

Expertul român s-a referit şi la paralelismul între Republica Moldova şi Grecia, în situaţia în care în cazul Greciei UE este dispusă să facă mai multe eforturi. „Trebuie de înţeles că Grecia este în interiorul UE, este membru UE. Deci zona euro se uită cu alţi ochi la Grecia. Dimensiunea economiei greceşti este mult mai mare, este de 230 de miliarde de dolari, nu de 6-7 miliarde ca cea a RM. Şi atunci UE este dispusă să rişte foarte puţin în legătură cu RM. Un alt aspect de care trebuie ţinut cont este că vioara întâi este Fondul Monetar Internaţional. Dacă FMI decide să nu înceapă o negociere pentru un acord cu RM, atunci şi Banca Mondială, şi Comisia Europeană se vor retrage, pentru că aceste instituţii nu intră niciodată într-un astfel de acord fără aportul analizei tehnice şi a echipei de experţi ai FMI”, a punctat Petrişor Peiu.

Amintim că Fundaţia Universitară a Mării Negre a prezentat zilele trecute un raport amplu despre Republica Moldova, care ar putea deveni un stat eşuat, în opinia experţilor. În raport se spune că situaţia gravă a ţării, prin prisma anunţului FMI că-şi anulează vizita în RM, a Băncii Mondiale, că opreşte finanţările, la fel ca UE şi Suedia, se datorează anunţului liderilor coaliţiei că vor naţionaliza BEM, deşi finanţatorii internaţionali recomandaseră lichidarea acesteia. Or, partenerii de dezvoltare ai RM consideră că naţionalizarea Băncii de Economii nu înseamnă altceva decât continuarea jafului din banii contribuabilului, de aceea resping cu hotărâre această variantă propusă de puterea de la Chişinău. Raportul FUMN conţine prognoze extrem de sumbre, iar experţii au concluzionat că ruptura cu finanţatorii internaţionali ar putea rezerva Republicii Moldova soarta României lui Ceauşescu sau a Greciei lui Tsipras.