Rezoluția PE: Rusia a lansat în zona Mării Negre un proces de militarizare pe termen lung

Foto: wikipedia.org

Parlamentul European a aprobat, joi, o rezoluţie redactată de europarlamentarul romîn Ioan Mircea Paşcu, în care se arată că e nevoie de o gestionare responsabilă din partea UE a realităţii strategice din zona Mării Negre, unde Rusia a lansat un proces de militarizare pe termen lung, potrivit unui comunicat oficial.

"Parlamentul subliniază situaţia complexă strategică şi militară la Marea Neagră şi susţine că sancţiunile UE împotriva Rusiei ar trebui să fie în continuare legate de implementarea acordurilor de la Minsk. Realitatea strategică din zona Mării Negre, unde Rusia a lansat un proces de militarizare pe termen lung, necesită o gestionare responsabilă din partea UE, se mai arată în text, care cere şi continuarea politicii de descurajare ca parte a reasigurării strategice necesare pentru membrii estici ai NATO şi UE", se arată în comunicat.
Potrivit rezoluţiei, PE "sprijină categoric nerecunoaşterea anexării Crimeii de către Rusia" şi îşi reiterează angajamentul faţă de independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei, în conformitate cu Carta Naţiunilor Unite".

"UE nu va recunoaşte anexarea ilegală a Crimeii şi a Sevastopolului", anexarea încălcînd Tratatul de prietenie, cooperare şi parteneriat dintre Ucraina şi Federaţia Rusă din 1997, se arată în text.

Eurodeputaţii "remarcă cu îngrijorare că anexarea ilegală a Crimeii a determinat o schimbare semnificativă a peisajului strategic din bazinul Mării Negre şi din zona adiacentă" şi "consideră că acţiunile agresive ale Rusiei reprezintă revenirea acesteia la abordarea ostilă bazată pe contrapunerea celor «două blocuri»", atrăgînd atenţia că, "prin ocuparea întregii peninsule, Rusia a cîştigat o platformă de lansare foarte importantă atît către vest (Balcanii, Transnistria şi gurile Dunării), cît şi către sud (regiunea estică a Mediteranei), unde Rusia şi-a stabilit un grup operativ naval permanent, precum şi că anexarea ilegală a Crimeii oferă Rusiei un «Kaliningrad de sud», un alt avanpost în vecinătatea imediată a NATO".

Totodată, rezoluţia exprimă preocuparea faţă de "intensificarea presiunii Rusiei asupra frontierelor estice ale UE, inclusiv asupra Romîniei, Poloniei şi statelor baltice, ceea ce reprezintă un risc major".

Parlamentul European este "profund îngrijorat de actuala consolidare a capacităţilor militare defensive, dar şi ofensive, ale Rusiei în Marea Neagră şi de extinderea şi modernizarea planificată a flotei Rusiei din Marea Neagră, ce presupune achiziţionarea a şase noi submarine diesel moderne de tip Rostov pe Don şi a şase noi fregate de tip Amiralul Grigorovici, reamintind că poziţionarea unor capabilităţi aeriene ofensive, precum şi modernizarea infrastructurilor militare din Crimeea vor consolida poziţia militară ofensivă a Rusiei şi capacitatea sa de a proiecta putere în afara teritoriului său".

De asemenea, PE constată cu îngrijorare că Rusia "şi-a mărit semnificativ capacităţile de apărare aeriană şi navală în bazinul Mării Negre, desfăşurînd noi rachete de apărare navală (anti-nave, cu o rază de acţiune de 600 km, ce pot ajunge la Strîmtoarea Bosfor) şi asigurîndu-se că avioanele de luptă ruse controlează aproximativ trei sferturi din spaţiul aerian al bazinului Mării Negre (triplîndu-şi practic numărul de aeroporturi în Crimeea)". În acest context, Franţa este îndemnată să abandoneze "fără echivoc şi definitiv vînzarea de nave de asalt amfibie către Rusia".

Documentul mai notează faptul că Rusia şi-a consolidat capacităţile atît la nivel strategic, cît şi tactic. "Bombardierele cu rază lungă de acţiune capabile să poarte rachete de croazieră şi avioanele de recunoaştere care operează aproape de ţărmurile vestice ale Mării Negre pot pătrunde adînc în Europa Centrală", se arată în rezoluţie.

De asemenea, se remarcă faptul că desfăşurarea sistemelor ruse de armament cu capacitate duală în Crimeea ridică "semne de întrebare asupra bunelor intenţii ale Rusiei în ceea ce priveşte realizarea de progrese în privinţa Agendei multilaterale de dezarmare nucleară în cadrul viitoarei revizuiri a Tratatului de neproliferare, subminînd eforturile depuse deja în această direcţie".

Potrivit rezoluţiei, recentele survolări la mică altitudine ale aeronavelor ruse de luptă deasupra unor nave de război ale NATO şi a unor platforme de explorare din Marea Neagră, "indică clar o poziţie mai agresivă a Rusiei în bazinul Mării Negre şi reprezintă un avertisment asupra unui risc crescut de escaladare".

Autorii raportului propun condamnarea faptului că Rusia furnizează sprijin direct şi indirect pentru separatişti, facilitînd astfel continuarea războiului, şi-şi exprimă îngrijorarea cu privire la relatările privind crimele de război comise în regiunea controlată de separatiştii susţinuţi de Moscova.

Totodată, se exprimă regretul cu privire la faptul că iniţiativele de cooperare în domeniul securităţii BLACKSEAFOR şi Armonia Mării Negre"s-au dovedit a fi prea slabe şi sînt în prezent paralizate".