Eugen Сarpov şi Nina Ştanski nu au putut soluţiona „problema funciară”

Foto: nr2.ru

Reprezentanţii politici ai Transnistriei şi Moldovei, Nina Ştanski şi Eugen Carpov, în cadrul şedinţei ordinare de lucru, desfăşurate luni, pentru prima dată după reluarea negocierilor cu 2,5 ani în urmă, au răspuns separat la întrebările jurnaliştilor.

Potrivit agenţiei „Infotag”, primul a vorbit cu presa Carpov, explicînd că principala temă a discuţiilor de două ore a devenit acordarea posibilităţii fermierilor moldoveni de a-şi prelucra fără obstacole terenurile din raionul Dubăsari.

Potrivit opiniei lui, principala problemă în această situaţie este interpretarea diferită a conceptului „dreptul la proprietate”.

„Autorităţile Transnistriei propun ţăranilor să folosească aceste terenuri încheind preventiv acorduri de arendă. Totodată, în acest document de arendă nu se vorbeşte despre dreptul la proprietate a ţăranilor asupra terenurilor prelucrate. Moldova însă insistă că dreptul la proprietate este stipulat în certificatele pe care le au ţăranii. Acesta (dreptul – „I”) era recunoscut în cadrul programului de privatizare a pămînturilor, desfăşurat în ţară. Acest drept la proprietate a fost confirmat, la timpul lui, de şeful administraţiei raionului, Vladislav Finalghin, în formă scrisă”, a spus Carpov.

Vorbind despre decizia de anulare a accizelor pentru agenţii economici din Transnistria, care a fost luată vineri de Parlamentul Moldovei, Carpov a comunicat că „tergiversarea adoptării acestei decizii a fost una pur tehnică şi nu cum şi-a imaginat-o partea transnistreană”.

Reprezentantul politic al Transnistriei, Nina Ştanski, a spus că rugămintea de a desfăşura „un briefing comun, după încheierea întrevederii, a fost respinsă de colegul Carpov din motive neînţelese”.

„Cînd răspund ambii negociatori există posibilitatea de a preciza poziţiile părţilor, de a corecta cele spuse. Am insistat asupra dialogului în limba rusă, dar nu am întîlnit înţelegere. Româna mea nu este atît de bună pentru a vă relata destul de bine conţinutul discuţiilor noastre şi poziţia Transnistriei, de aceea s-a decis să vorbim separat cu presa”, a spus diplomata.

Potrivit opiniei ei, soarta terenurilor din raionul Dubăsari „deja este decisă, reieşind din deciziile Guvernului RMN, luate săptămîna trecută”.

„Acei fermieri, care au semănat terenurile, le pot prelucra după ce vor încheia acordurile de arendare cu administraţia raionului”, a spus Ştanski, menţionînd că ţăranii nu se grăbesc să facă acest lucru, indiferent de faptul că deja a venit timpul recoltei, deoarece „li se interzice de la Chişinău”.

„Aceşti oameni sînt ostatici ai situaţiei. Discuţia de astăzi nu a dat rezultate. Din cele 12 subiecte de pe ordinea de zi am putut coordona doar şapte, dar nu subiectele-cheie. Moldova încearcă să aplice pe teritoriul Transnistriei conceptul de „dreptul la proprietate” asupra pămînturilor. Dar în Transnistria nu există proprietate funciară. Pămîntul este comun”, a spus Ştanski, subliniind totuşi că nici într-un acord între Chişinău şi Tiraspol nu este stipulat dreptul de proprietate asupra pămînturilor”.

„Ceea ce le propunem fermierilor este un mecanism temporar, adoptat pentru un an. Dar ei pot munci liniştiţi. La categoria de fermieri conştiincioşi atribuim doar 17 dintre aceştia. Iar în total, în apropiere de acest traseu pămînturile sînt prelucrate de 86 fermieri. O parte dintre aceştia şi-au vîndut terenurile, au încălcat graniţele, nu le prelucrau deloc. Acestor 17 oameni sîntem dispuşi să le propunem un contract de arendă cu un termen maxim posibil în Transnistria – 99 ani”, a spus Ştanski.

Ea a comunicat că vineri, 18 aprilie, va avea loc întrevederea experţilor economici, care urmează să finiseze toate momentele necoordonate, iar sîmbătă, 19 aprilie, la Tiraspol va avea loc întrevederea reprezentanţilor politici.


Locuitorii satelor moldoveneşti Doroţcaia, Coşniţa, Pohrebea, Pîrîta, Cocieri, Vasilievca, Molovata Nouă, din stînga Nistrului deţin 6,3 mii ha de teren în raionul Dubăsari din Transnistria. Mecanismul temporar de utilizare a acestora a expirat în decembrie 2013. Prin urmare, lipsa unor acorduri noi în privinţa acestui subiect a dus la escaladarea tensiunii şi agravarea situaţiei. Formal, aceste terenuri se află sub jurisdicţia autoproclamatei RMN. De aceea administraţia locală nu recunoaşte certificatele fermierilor de proprietate asupra terenurilor, emise de autorităţile moldoveneşti.