Acest straniu cuvînt ”reintegrare”

Foto: lenta.ru

Xenia Florea

Recent şeful Biroului pentru reintegrare al Cancelariei de Stat, Gheorghe Bălan, a trecut prin unele localităţi situate de-a lungul rîului Nistru (raioanele din dreapta Nistrului – Anenii Noi, Rezina, Dubăsari, Criuleni, Căuşeni şi Şoldăneşti) și le-a spus primarilor că suma de finanţare a proiectelor de reintegrare a ţării a fost majorată în 2013 cu 15 milioane de lei.
În principiu, această sumă a fost prevăzută încă în bugetul de stat pentru anul trecut: în art. 3 al Legii cu privire la Bugetul de Stat pentru 2013, publicată pe 2 noiembrie 2012, este scris că alocaţiile din buget pentru activitatea de reintegrare se aprobă în valoare de 15 milioane de lei. Cu mult mai interesant este cum anume guvernul utilizează acest mijloace.

Reintegrare de la guvern

În fiecare an guvernul aprobă un document intitulat „Programul de acţiuni pentru reintegrarea ţării”. Ar fi logic să presupunem că acesta trebuie să conţină o listă de acţiuni pentru acordarea sprijinului financiar locuitorilor sau localităţilor din regiunea transnistreană sau pentru proiecte comune menite să unească cele două maluri ale Nistrului şi să contribuie la revenirea Transnistriei în spaţiul politic, economic şi cultural comun al Republicii Moldova.

Însă documentul nu are nimic în comun cu scopurile declarate. Citim din Programul de măsuri pentru reintegrarea ţării în prima jumătate a anului 2013 (valoarea totală este de 10,56 milioane de lei). Capitolul „Reparaţii capitale şi reconstrucţia apeductelor”: înlocuirea ferestrelor în grădiniţa din s. Lopatna, raionul Orhei – 78 de mii de lei; schimbarea uşilor, ferestrelor şi acoperişului grădiniţei din s. Oniţcani, raionul Criuleni – 700 de mii de lei; modernizarea sistemelor de aprovizionare cu apă prin instalarea turnului de apă în s. Cocieri, raionul Dubăsari – 50 de mii de lei; reparaţia clădirii primăriei din s. Calfa, raionul Anenii Noi – 550 de mii de lei; înlocuirea ferestrelor şi adaptarea blocului sanitar din Liceul Teoretic „Vlad Ioviţă” din s. Cocieri, raionul Dubăsari – 300 de mii de lei. În total – 10 poziţii. Toate localităţile sînt sau din partea dreaptă a Nistrului, sau din stînga, care se află sub jurisdicţia Republicii Moldova şi nu au nicio atribuţie faţă de Transnistria.

O situaţie similară este şi la capitolul iluminatul stradal: construcţia sistemului de iluminat în s. Grădiniţa, raionul Căuşeni – 250 de mii de lei, în or. Rezina – 350 de mii de lei, în s. Şerpeni, raionul Anenii Noi – 109 mii de lei, în s. Doroţcaia, raionul Dubăsari – 154,7 mii de lei etc. În total, pe cele două capitole – peste 8,5 milioane de lei şi lista de măsuri care nu-şi au locul în programul de reintegrare a ţării, dar în anexa nr.6 din Legea cu privire la Bugetul de Stat „Alocaţiile bugetare pentru organele administraţiei publice locale pentru finanţarea cheltuielilor capitale”.

Citim mai departe „Programul de acţiuni pentru reintegrarea ţării”: construcţia gazoductului subteran, cu lungimea de 332 m în s. Vasilievca, raionul Dubăsari (acesta face parte din comuna Cocieri) – 100 de mii de lei; reparaţie curentă şi amenajarea complexului memorial ”Capul de pod Şerpeni” – 360 de mii de lei; pregătirea şi editarea volumelor ”Conflictul transnistrean. Culegere de documente şi materiale. Volumul 2 (1994-2002)” şi ”Conflictul transnistrean. Culegere de documente şi materiale. Volumul 3 (2003-2012)” – 80 de mii de lei. Precum şi obligaţii financiare pentru activitatea Comisiei Unificate de Control, în valoare de 100 de mii de lei.

Totodată, 600 de mii de lei din cele 15 milioane prevăzute în buget, totuşi vor ajunge în localităţile transnistrene. Ce-i drept, aceste mijloace nu pot fi numite „de reintegrare”: guvernul a dispus alocarea unui ajutor material unic în valoare de 75 de mii de lei liceelor de la Tiraspol, Tighina, Grigoriopol, Dubăsari, Rîbniţa, şcolii-internat de la Tighina şi gimnaziilor din s. Roghi şi Corjova – toate cu predare în limba română.

Precum a declarat la adoptarea primei părţi a programului vicepremierul pentru reintegrare Eugen Carpov, mijloacele rămase din suma alocată din buget vor fi redistribuite în cea de-a doua jumătate a anului, „în funcţie de evoluţia procesului de reglementare şi soluţionare a principalelor sarcini din zona de securitate”.

Însă în a doua jumătate a anului, „evoluţia procesului de reglementare şi soluţionarea principalelor sarcini din zona de securitate” a necesitat reparaţia obiectelor sociale şi instalarea iluminatului stradal în satele din dreapta Nistrului.

Totodată, potrivit ”Programului de acţiuni pentru reintegrarea ţării în a doua jumătate a anului 2013” (costul lui este de 4,4 milioane de lei), guvernul consideră că la reintegrarea ţării va contribui reparaţia acoperişului clădirii Inspectoratului de Poliţie din Tighina (350 de mii de lei), procurarea obiectelor de primă necesitate pentru contingentele militare, dislocate în zona de securitate (150 de mii de lei) şi turnarea unui film informativ (163,5 mii de lei).

Reintegrarea de la donatori

Programele privind sporirea încrederii între cele două maluri ale Nistrului, finanţate de către donatorii străini, conţin cu mult mai multe componente de reintegrare decît acţiunile Chişinăului.

În ultimii doi ani Uniunea Europeană a alocat 42 milioane de euro pentru sporirea măsurilor de încredere. Anul trecut, din sursele UE şi PNUD, în Transnistria au fost reparate cinci obiecte de menire socială. Inclusiv, grădiniţele din s. Ţîbuliovca, s. Ternovca şi nr.44 din or. Tiraspol pentru copii cu deficienţe de văz. Bugetul proiectului de la Tiraspol a constituit 117,6 mii de euro, dintre care 10 mii au fost acordate de partea transnistreană. Restul mijloacelor au fost oferite în cadrul programului de renovare a infrastructurii sociale, realizat de Programul de dezvoltare al ONU şi Uniunea Europeană în Moldova şi Transnistria.

În cadrul proiectului de renovare a infrastructurii medicale, de asemenea finanţat de UE şi PNUD, în autoproclamata republică va fi reconstruită staţia de asistenţă medicală urgentă de la Tighina şi vor fi utilate cu tehnică nouă sala de primire şi Secţia terapie intensivă pentru copii, precum şi Maternitatea Spitalului Raional Rîbniţa. Pentru reparaţia capitală a clădirii sînt preconizate $340 de mii, dintre care $155 de mii vor fi folosite la procurarea utilajului pentru spitalul din Rîbniţa.

În prezent este implementat deja al treilea Program de susţinere a măsurilor de sporire a încrederii. El a fost lansat în anul trecut şi va dura pînă în anul 2015. Bugetul acestuia este de 10,6 milioane de euro, dintre care 9,5 milioane vor fi oferite de Uniunea Europeană, iar 1,1 milioane – de PNUD. Programul are cinci direcţii principale: dezvoltarea afacerilor, dezvoltarea societăţii civile, renovarea principalelor obiecte de infrastructură socială prin dezvoltarea comunităţilor locale, dezvoltarea obiectelor medicale şi de mediu. Din contul acestui program se preconizează deschiderea unui centrul european la Universitatea din Tiraspol.

Partea transnistreană a acuzat donatorii străini de discriminarea ONG-urilor din stînga Nistrului la implementarea proiectelor comune. Tiraspolul spune că de regulă, beneficiarii de bază, inclusiv în cadrul Programului de susţinere a măsurilor de sporire a încrederii, sînt organizaţiile de pe malul drept al Nistrului, iar ONG-urile din Transnistria sînt finanţate după principiul ”ce rămîne”.

Nu este un secret că granturile tehnice alocate ţărilor în curs de dezvoltare constituie o afacere. De aceea, rîndul pentru obţinerea granturilor e mare, iar concurenţa este destul de dură. Acum o săptămînă, Uniunea Europeană şi PNUD au anunţat finanţarea a încă opt iniţiative ale societăţii civile de pe ambele maluri ale Nistrului, în cadrul programului ”Susţinerea măsurilor de sporire a încrederii”. Iar în total, la concurs au participat 75 de iniţiative comune.

Numeroasele ONG-uri ce există din contul mijloacelor donatoare, preferă, în special, „să reintegreze” grupurile-ţintă – jurnaliştii, oamenii de afaceri, ecologiştii şi alţi locuitori de pe ambele maluri. Pentru aceasta este selectat un loc pitoresc – de exemplu o bază de odihnă de la Vadul lui Vodă. Acolo sînt organizate diverse mese rotunde, seminare şi traininguri pe tema reintegrării, participanţii cărora discută aprins, citesc rapoarte, demonstrînd că puterea constă în unitate şi că reunificarea este necesară. Apoi toţi se împrăştie pe la case, uitînd pînă la următorul seminar despre scopurile declarate. Iar organizatorii evenimentului pun bifa şi raportează în faţa donatorilor – banii nu au fost cheltuiţi în zadar.

Astfel de reintegrare e posibilă pe orice temă. Anul trecut, de exemplu, în cadrul programului ”Susţinerea măsurilor de încredere” „s-au reintegrat” cluburile auto din Republica Moldova şi Transnistria. În cadrul proiectului ”Dezvoltarea parteneriatului pentru reducerea numărului de accidente rutiere”, din banii donatorilor, automobiliştii au convenit să „promoveze măsuri pentru securitatea circulaţiei rutiere, fapt ce în consecinţă va contribui la reducerea numărului de accidente rutiere şi la salvarea de vieţi omeneşti”. Pentru aceasta vor fi elaborate culegeri analitice şi rapoarte privind securitatea circulaţiei rutiere, vor fi elaborate strategii” pentru crearea parteneriatului la Tiraspol şi Chişinău”, vor fi desfăşurate evenimente practice privind securitatea rutieră, campanii informaţionale şi vor fi tipărite pliante.

Iar în anul curent se vor reintegra jucătorii de şah. În cadrul aceluiaşi Program de măsuri pentru sporirea încrederii a fost lansat proiectul ”Şahul uneşte”: a fost desfăşurată o pregătire de trei săptămîni a profesorilor de şah, a fost procurat inventar, materiale didactice şi din noul an şcolar, în 20 de şcoli de pe ambele maluri a început studierea şahului.

”Reintegrare” cu menţiunea „secret”

În vara aceasta blogosera a discutat activ încă un document „de reintegrare”: o pretinsă scrisoare confidenţială a ministrului afacerilor interne Dorin Recean către vicepremierul pentru reintegrare Eugen Carpov. Cît de veridică este această epistolă şi nu a fost ea oare ticluită în cabinetele KGB-ului transnistrean – este greu de spus. Or, serviciile secrete de la Chişinău şi Tiraspol organizează periodic „scurgeri de informaţie” pentru a tensiona situaţia.

O ultimă provocare de acest fel, denunţată de partea transnistreană, a fost scandalul apărut la sfîrşitul lunii octombrie în jurul documentului ce ar fi fost expediat de ministrul de externe al autoproclamatei rmn Nina Ştanscki către şeful KGB-ului din Transnistria.

În acest mesaj Nina Ştanski i-ar fi cerut preşedintelui Comitetului Securităţii de Stat al rmn, Nikolai Zemţov, „ţinînd cont de relaţiile de prietenie şi acordurile convenite” cu conducerea Găgăuziei, „să elaboreze un plan şi să acorde sprijin pentru grupul de iniţiativă din Găgăuzia pentru organizarea referendumului privind aderarea la Uniunea Vamală”.

În contextul pregătirii de Summitul Parteneriatului Estic de la Vilnius, se arată în document, este necesar de „a asigura informarea personală a ministrului afacerilor externe a RMN despre mersul negocierilor şi dinamica procesului de semnare a Acordului de asociere dintre RM şi UE”; asigurarea MAE al RMN cu informaţie suficientă despre activitatea diplomaţilor ucraineni, acreditaţi în RM şi cea a copreşedintelui OSCE pentru Transnistria, „în contextul semnării Acordului de asociere dintre Ucraina şi UE”; precum şi „efectuarea unui monitoring permanent şi influenţarea asupra situaţiei sociale şi a creşterii susţinătorilor ideii de aderare la RMN printre locuitorii raionului Anenii Noi”.

Ceva similar se conţine şi în mesajul confidenţial al ministrului de interne Dorin Recean, care ar fi fost expediat vicepremierului pentru reintegrare Eugen Carpov. În document, şeful MAI ar fi comunicat că „în scopul implementării Strategiei de reintegrare a ţării pentru 2012-2014”, începînd cu ianuarie 2013, Direcţia generală analiză, monitorizare şi apreciere a MAI, împreună cu MAEIE, să efectueze un şir de măsuri cu caracter de reintegrare.

De exemplu, au fost elaborate „un şir de măsuri pentru difuzarea informaţiei negative privind autorităţile separatiste şi structurile regiunii transnistrene” privind intenţiile lor de a introduce tarife speciale pentru angajaţii MAI ai R. Moldova. În noaptea de 26 spre 27 aprilie, în s. Varniţa au fost testate nişte tehnologii informaţionale „asupra populaţiei din stînga Nistrului”.

De asemenea, în documentul care ar fi fost semnat de ministrul de externe se menţionează necesitatea susţinerii unor persoane concrete, în cadrul alegerilor locale pe teritoriul autoproclamatei republici (pe 6 octombrie, în rmn au avut loc alegeri în unele consilii locale). În acest scop, împreună cu SIS, au fost perfectate listele persoanelor recomandate pentru participarea la alegeri în calitate de candidaţi”. Împreună cu SIS se iau „măsuri necesare” şi „pentru blocarea unor iniţiative legislative ale liderului separatist în aşa-numitul organ legislativ”.

Totodată, ministrul ar fi recomandat în mesajul său „impulsionarea eforturilor de implementare a Strategiei de reintegrare pînă în anul 2014, ţinînd cont de confruntarea dintre liderul separatist Evgheni Şevciuk şi aşa-zisul parlament local”.

Nu este exclus că ambele documente – şi scrisoarea Ninei Ştanski, şi mesajul lui Dorin Recean – nu sînt altceva decît o scurgere intenţionată de informaţii ale serviciilor speciale. Dar acest fapt demonstrează o dată în plus că ambele părţi ale conflictului duc activ nişte jocuri ascunse, tensionînd situaţia, în momentul potrivit pentru ele. Or, dacă aceste provocări au loc, înseamnă că cineva are nevoie de ele, în anumite scopuri.

****
Pretinsa scrisoare a Ninei Ştanski
Pretinsa scrisoare a lui Dorin Recean