Telescopul spațial James Webb va studia două „Super-Pămînturi” ciudate

Telescopul Spațial James Webb plănuiește să exploreze noi și ciudate lumi stîncoase în detalii fără precedent.

Echipa telescopului are o agendă ambițioasă pentru a analiza geologia acestor planete mici de la „50 de ani-lumină distanță”, a declarat aceasta într-un comunicat. Munca va fi o mare provocare pentru noul observator.

Planetele stîncoase sînt mai greu de observat decît giganții gazoși cu ajutorul tehnologiei actuale a telescoapelor, din cauza luminozității relative a planetelor mai mici în apropierea unei stele și a dimensiunilor lor relativ mici.

Însă oglinda puternică a lui Webb și amplasarea în spațiul îndepărtat ar trebui să-i permită să examineze două planete puțin mai mari decît Pămîntul, cunoscute sub numele de „super-Pămînturi”.

O mare provocare pentru noul observator

Cele două planete pe care oficialii Webb le-au evidențiat includ planeta 55 Cancri e, super fierbinte și acoperită de lavă, și LHS 3844 b, care nu are o atmosferă substanțială.

55 Cancri e orbitează în jurul stelei sale mamă la o distanță strînsă de 2,4 milioane de km, aproximativ patru procente din distanța relativă dintre Mercur și Soare.

Învîrtindu-se în jurul stelei sale doar o dată la fiecare 18 ore, planeta are temperaturi de suprafață peste punctul de topire al majorității tipurilor de roci. Oamenii de știință au presupus, de asemenea, că planeta este blocată față de stea, ceea ce înseamnă că o parte se află întotdeauna cu fața spre soarele arzător, deși observațiile Telescopului Spațial Spitzer al NASA sugerează că zona cea mai fierbinte ar putea fi ușor decalată.

Oamenii de știință spun că, de fapt, căldura decalată s-ar putea datora unei atmosfere groase care poate deplasa căldura în jurul planetei sau pentru că noaptea plouă cu lavă, într-un proces care elimină căldura din atmosferă.

Noi perspective asupra planetelor asemănătoare cu Pămîntul

Două echipe vor testa aceste ipoteze: una condusă de cercetătorul Renyu Hu de la Jet Propulsion Laboratory al NASA va examina emisia termică a planetei pentru a găsi semne ale unei atmosfere, în timp ce o a doua echipă condusă de Alexis Brandeker, profesor asociat la Universitatea din Stockholm, va măsura emisia de căldură de pe partea luminată a lui 55 Cancri e, scrie Space.

LHS 3844 b este, de asemenea, un orbitator apropiat, mișcîndu-se în jurul stelei sale doar o dată la fiecare 11 ore. Cu toate acestea, steaua este mai mică și mai rece decît cea a lui 55 Cancri e. Astfel, suprafața planetei este mult mai rece, iar observațiile Spitzer au arătat că probabil nu există o atmosferă substanțială prezentă pe planetă.

O echipă condusă de astronomul Laura Kreidberg de la Institutul Max Planck pentru Astronomie speră să surprindă un semnal al suprafeței cu ajutorul spectroscopiei, în care diferite lungimi de undă ale luminii sugerează diferite elemente.

Cum arăta Pămîntul timpuriu pe vremea cînd era fierbinte?

Spectrele de emisie termică ale laturii de zi a planetei vor fi comparate cu roci cunoscute, precum bazaltul și granitul, pentru a vedea dacă se poate deduce compoziția suprafeței.

Cele două investigații „ne vor oferi noi perspective fantastice asupra planetelor asemănătoare cu Pămîntul în general, ajutîndu-ne să aflăm cum ar fi putut fi Pămîntul timpuriu cînd era fierbinte, așa cum sînt aceste planete astăzi”, a declarat Kreidberg în același comunicat.

Webb lucrează acum la procedurile de punere în funcțiune din ultima etapă, cum ar fi urmărirea țintelor din Sistemul Solar și trecerea de la atitudini mai calde la cele mai reci pentru a testa rezistența oglinzii sale și alinierea instrumentelor.

Observatorul în valoare de 10 miliarde de dolari ar trebui să își încheie punerea în funcțiune în jurul lunii iunie și să treacă la ciclul 1 de observații la scurt timp după aceea.