Ambasadoarea Bulgariei în Moldova: Aderarea la UE nu este garanția prosperării, dar asigură toate condițiile pentru aceasta. Guvernarea bună – iată cheia succesului. P.2

(Continuare. Începutul - la 27.02.2024)

Prezentăm în continuare cititorilor noștri interviul oferit site-ului nostru de Maia Dobreva, Ambasadoare Extraordinară și Plenipotențiară a Bulgariei la Chișinău.

Bulgaria este membră UE din a. 2007, Moldova a devenit recent candidată la aderare. Ce experiență ne-ați punea împărtăși? Despre ce greșeli ați vrea să ne avertizați?

Începerea negocierilor privind aderarea Moldovei este un mare succes, în mare parte datorat eforturilor țării în implementarea reformelor. Desigur, Moldova mai are de făcut mulți pași înainte de a deveni membră cu drepturi depline, însă decizia de a iniția negocierile ne arată, că țara este pe calea cea bună. Ca reprezentantă a țării care deja a făcut această cale, vă por da asigurări că, deși poate părea dificil, efortul se merită. Mai ales în actualul context geopolitic, această decizie contează mult pentru sporirea stabilității pe termen lung. Sperăm că societatea va susține aceste eforturi de dragul unui viitor mai bun. Reformele pe care le așteaptă Uniunea Europeană țin de combaterea corupției, dezoligarhizare, în cazul Bulgariei era vorba despre combaterea crimei organizate, transparența administrării statului, etc., ele-s în folosul țării care aderă și a populației acesteia, nu a Bruxellesului. Rezultatele acestor reforme se văd și țin de creșterea economică mai mare, administrarea mai bună, predictibilitate și stabilitate la nivel instituțional.

Pentru orice țară-candidată din blocul de Est, o sarcină deosebită este adoptarea și implementarea practică a legislației europene, care cu anii continuă să crească și să se dezvolte. Asta necesită restructurarea unor ramuri întregi ale economiei, efectuarea unor reforme complexe, deseori dureroase pentru populație. Unul dintre criteriile de aderare este capacitatea țării-candidate să facă față forțelor competitive ale pieței UE. De rapiditatea și calitatea efectuării respectivelor reforme depinde reușita procesului de integrare europeană. Bulgaria încă se mai confruntă cu decizii economice și sociale dificile, cum ar fi închiderea centralelor electrice pe cărbune, ca urmare a legislației europene privind emanațiile de carbon, adoptate în anii din urmă. Implementarea legislației europene mai necesită și un potențial administrativ mare – adică, personal calificat, administrare modernă și eficientă, care se adaptează mereu noilor cerințe. Noi confirmăm disponibilitatea de a acorda ajutorul necesar la diferite etape ale procesului de negocieri.

Euroscepticismul este un fenomen destul de comun printre cetățenii simpli, precum și reprezentanții micului business din Bulgaria, România și alte state membre UE. Scepticismul se face simțit în discuțiile private cu cetățenii țării noastre, care aspiră la UE. Deseori ei invocă exemplul țărilor lor pentru a arăta că Moldova riscă să piardă mai mult ca ceea, ce va obține, și că deocamdată mai există posibilitatea ca ea să-și păstreze unicitatea și identitatea, fără a repeta greșelile vecinilor în drumul spre UE. Cum credeți, de unde vine acest scepticism?

Eu cred că existența euroscepticismului este condiționată de cunoașterea insuficientă a Uniunii Europene și a avantajelor și beneficiilor, pe care ea le aduce societăților respective și cetățenilor. Calitatea de membru al unei comunități democratice dezvoltate susține nu doar dezvoltarea statului dat, ea este o garanție a ireversibilității reformelor și a investițiilor în bunăstarea poporului.

Fenomenul euroscepticismului se observă în multe țări în perioada integrării lor. Avantajul calității de membru e lesne de demonstrat, în special din punct de vedere al economiei. Spre exemplu, în 2006, anul de dinaintea aderării, PIB-ul Bulgariei era de cca 34 miliarde de dolari, iar salariul mediu – cca 200 de dolari. În prezent PIB depășește cifra de 91 de miliarde de dolari, iar salariul mediu a ajuns la 1200 de dolari. Această creștere semnificativă este condiționată de factori, rezultați din integrarea noastră europeană – accesul liber la piața europeană comună, sporirea interesului investițional și a încrederii în economia bulgară, sporirea calității produselor bulgărești în conformitate cu standardele europene, reformele efectuate în așa sfere ca legislația fiscală și digitalizarea, oportunitatea de a valorifica mijloacele fondurilor europene, cu ajutorul cărora poți construi infrastructura rutieră și energetică pentru orice afacere, oportunități educaționale, călătorii gratuite și multe altele.

Aici nu trebuie să excludem existența unor cercuri interesate, care alimentează anumit dispozițiile eurosceptice, folosindu-se de faptul că oamenii nu au suficiente informații. Îmi voi permite să aduc încă odată exemplul Bulgariei, unde în ultimii ani se discută activ subiectul adoptării monedei oficiale a UE – euro. Conform sondajelor sociologice, doar 33% din populație sprijină aderarea noastră la zona euro, în timp ce printre reprezentanții cercurilor de afaceri - 65%. Partea mai puțin informată a societății manifestă o reținere firească , în timp ce businessul, care zilnic lucrează cu fluxurile financiare și cunoaște perfect avantajele trecerii la moneda europeană, o acceptă categoric.

Acesta este rolul și datoria instituțiilor publice: să informeze societatea obiectiv și pe înțeles despre avantajele și riscurile luării unei sau altei decizii. Cea mai eficientă modalitate de a combate știrile false este informarea cetățenilor.

În Moldova există foarte mulți oameni, care văd viitorul țării în UE și cred că participarea la acest proiect este garanția prosperării. În același timp, există și o categorie destul de mare de eurosceptici, care cred că Europa «s-a schimbat», a trădat valorile tradiționale spre care a tins mult timp. Este vorba și de propaganda LGBT, schimbarea sexului, reducerea democrației și a dreptului la exprimare, criza economică și criza de identitate. Ce argumente puteți găsi pentru a convinge acești oameni?

În modul său fundamental, aderarea la UE nu poate fi o garanție automată a prosperității, dar apartenența la UE, așa cum am subliniat și doresc să repet încă o dată, este o garanție a ireversibilității reformelor și o investiție în bunăstarea poporului. Prosperitatea unei societăți depinde de zeci, dacă nu de sute de factori, care pot fi redusi la unul - o bună guvernare și respectarea angajamentelor, supremația legii și valori comune.

Fără îndoială, Europa se schimbă, la fel ca și societățile naționale din interiorul ei. Apar diverse curente în plan social, politic, cultural, public și de orice fel. Este un proces firesc, parte din dezvoltarea lor. Dar UE nu impune norme. Ceea ce face UE este garantarea pentru fiecare individ a posibilității de a-și spune opinia liber, fie că este vorba de libertatea de exprimare, libertatea de alegere sau de comportament. Aici e bine să-l cităm pe Volter, unul din simbolurile epocii Iluminismului, - «Eu nu-s de acord cu ceea ce spui, dar îți voi apăra mereu dreptul de a o spune».

Tinerii din Moldova deseori aleg universitățile Sofiei pentru studii. Această tendință se va păstra?

În țara noastră deja de 30 de ani este realizat cu succes un program național care oferă posibilitatea înmatriculării studenților de naționalitate bulgară în universitățile din Bulgaria. Anual, pentru compatrioții noștri de peste hotare avem rezervate 2000 de locuri bugetare nu doar în universitățile din Sofia, dar și în alte orașe mari ale țării, cum este Plovdiv, Varna, Blagoevgrad, Ruse, Burgas, Veliko Tîrnovo, Stara Zagora, Pleven. Bulgaria are o rețea universitară foarte dezvoltată, care asigură studii de calitate, accesibile tuturor celor care doresc să învețe în țara noastră.

Țin să subliniez în special că, tradițional, studenții-candidați din Moldova vin cu o pregătire mai bună comparativ cu cei din alte țări în care funcționează programul de înmatriculare a studenților bulgari de naționalitate. Este vorba și de nivelul de cunoaștere a limbii bulgare, dar și de rezultatele examenelor de admitere. Din a. 1993 în medie 130-160 de studenți-candidați din Moldova aleg să obțină studii superioare în Bulgaria. E de menționat, că mulți dintre ei revin în Moldova, unde obțin împliniri profesionale de succes în diverse sfere publice sau private.

Deschiderea filialei Universității din Ruse la Taraclia va oferi bulgarilor basarabeni posibilitatea să beneficieze de toate înlesnirile prevăzute de programul nostru național de admitere a studenților de naționalitate bulgară (de exemplu, eliberarea de plata taxei de stat, obținerea unei burse etc.) acasă, în Moldova.

Locuitorii Moldovei vizitează cu plăcere Bulgaria pe post de turiști. Se prevăd careva direcții noi?

În Bulgaria turismul este în continuă dezvoltare. Acest lucru devine deosebit de important reieșind din apariția constantă a unor noi și noi direcții, care oferă servicii turistice de calitate foarte înaltă. Ele devin tot mai accesibile grație companiilor low-cost. Scopul de bază al industriei noastre turistice este să propunem un produs turistic divers și de calitate pe parcursul întregului sezon al anului. Turiștii moldoveni cunosc bine posibilitățile turismului de vară și de iarnă, de aceea am dori să le atragem atenția la oportunitățile sectorului balneologie și balneoterapie. Numărul hotelurilor care oferă asemenea servicii a crescut semnificativ. E de bine faptul, că ele nu depind de condițiile climaterice și de anotimp. Noi avem în domeniul dat un potențial enorm, dat fiind că țara noastră este bogată în ape minerale și nămol medicinal, a căror compoziție fizică și chimică include aproape toate tipurile de ape minerale existente în lume. În prezent, în Bulgaria funcționează 47 de stațiuni balneare cu peste 225 zăcăminte de ape minerale. Cele mai cunoscute -

Sandanski, Velingrad, Banya, Ognyanovo, Razlog, Hisarya, Devin, precum și orașe mici ca Shipkovo, Pavel Banya, Strelcha, Kostenets și, bineînțeles, Sapareva Banya, unde este singurul gheizer din Europa cu o temperatură a apei peste 100 de grade. Grație particularităților naturale deosebite, unele dintre stațiunile noastre balneare pot oferi deservire combinată. Spre exemplu, multe hoteluri din stațiunile noastre de pe litoral Pomorie, Albena și Sf. Konstantin și Elena oferă și turism SPA, iar iarna în Dobrinishte, Bansko și Razlog oferă turism balnear, da iarna la Dobrinishte, Bansko și Razlog poți depăși rapid oboseala schiind, sau relaxat într-o piscină caldă minerală sub cerul liber.

Ministerul turismului din Bulgaria și ambasada de la Chișinău participă cu regularitate la expozițiile turistice anuale desfășurate în Moldova. Autoritățile bulgare și companiile turistice manifestă un interes viu pentru ele și încearcă să aducă la cunoștința cetățenilor Moldovei cele mai actuale direcții și posibilități de odihnă în Bulgaria.

Cunoaștem foarte bine Bulgaria turistică, dar există oferte turistice care să atragă călătorii bulgari în Moldova?

Moldova are un potențial turistic semnificativ, care încă nu este utilizat. Cred că turiștii bulgari și nu numai ei vor fi ademeniți de natura păstrată bine, de căldura și ospitalitatea tradițională a țării. Eu cred că Moldova are posibilități enorme de dezvoltare a etno-turismului rural, de construire a așezărilor etnice, dat fiind că aici există toate condițiile – așezările rurale autentice, bucătăria gustoasă combinată cu numeroase vinuri locale de calitate. Să nu uităm nici de diversitatea etnică a Moldovei. Existența grupurilor etnice și bine păstrate cultural, cum ar fi bulgarii și găgăuzii, ar putea conferi unicitate serviciilor turistice, căci fiecare dintre ele are propria limbă, tradiții și cultură.

Aveți o experiență vastă în ale diplomației. Un timp, în sfera Dvs. de activitate erau relațiile bilaterale cu Rusia, Ucraina, Moldova, Caucazul de Sud, Asia Mijlocie, adică cunoașteți bine spațiul post-sovietic. Ați putea numi niște probleme comune pentru aceste țări?

Subliniez: este vorba despre emoțiile și impresiile mele personale. De faptul, că aceste țări au avut multe probleme în comun, poate avea sens să se țină cont în perioada în care eu conduceam respectivul departament al MAI, în anii 2007-2009. Circumstanțele și politica multor dintre aceste țări diferă de cele de azi. Dar acum a fost trasată o linie de demarcație foarte clară, este aprecierea și atitudinea fiecărei dintre aceste țări față de evenimentele din Ucraina. Această linie de demarcație este deosebit de vizibilă în cadrul votului Adunării Parlamentare ONU, care a examinat subiectul războiului. Moldova și-a făcut alegerea strategică, pentru care poate fi felicitată și decorată. Eu cred că pentru multe țări aceste evenimente au fost un fel de punct de cotitură, care le-a eliberat și le-a scos din formatul anterior de existență, le-a mobilizat pentru activitate și responsabilitate pentru propriul viitor.

În funcția de șefă a departamentului politic al MAI din Bulgaria, Dvs. erați responsabilă pentru politica generală de securitate și apărare, și de combaterea amenințărilor hibride. Acum, vedem cu toții, începe o perioadă de instabilitate, iar riscurile diferitor amenințări cresc. Ce trebuie să facem, în opinia Dvs., pentru a păstra pacea în regiune?

Mi-aș dori să pot răspunde la întrebarea cum să ajungem la o pace trainică. Din prima zi de război activitatea mea s-a schimbat, împreună ci colegii am trăit luni întregi de tensiuni mari în timpul pregătirii lunare a Consiliului UE pentru afaceri externe, șapte zile din șapte lucram la coordonarea politicii externe și de securitate comune a UE. Ajutorul pentru Ucraina – și el a devenit problema mea personală de profesionist. Dar eu pot declara ferm, că e nevoie ca asta să nu se mai repete – nimic nu trebuie să credem orbește. Și pacea s-a dovedit a nu fi un dat. Trebuie să spunem lucrurilor pe nume și să reacționăm la timp. Țineți minte parada din 9 mai, 2005 de la Moscova? Ospeți ai evenimentului au fost președinții SUA, Comisiei Europene, Franței, Letoniei, Coreei de Sud, cancelarul Germaniei, prim-miniștrii Italiei și Japoniei, și mulți alți politicieni cu renume. La un moment dat, acum cca 20 de ani, tuturor ni se părea că în Europa nu se vor mai repeta grozăviile războiului. Cu regret, acțiunile unui singur om, a unei singure țări, care au dus la actualele evenimente catastrofale, au fost trecute cu vederea și subestimate.

Dacă cel care dezlănțuie războiul și ucide laolaltă locuitori pașnici și copii, s-ar întreba pentru o clipă ce dificil e să creezi o viață de om, el nu s-ar încumeta să o nimicească. Într-un final, distrugerile vor fi restabilite, și natura la fel, însă oamenii nu se vor mai întoarce la viață. În secolul tehnologiilor, în care toți credeau că omenirea va avea destul bun simț și se va uni de dragul zborurilor în spațiu și a scopurilor care garantează o viață îndelungată în condiții de pace, sănătate și prosperare, noi încercăm să contracarăm o agresiune absolut neînțeleasă și antiumană, dacă agresiunea în general poate avea careva caracteristici. Noi trebuie să ne unim eforturile pentru a ne împotrivi agresorului, difuzării știrilor false, să încercăm a ajunge la fiecare persoană pentru a explica evenimentele și acțiunile pe care noi le întreprindem, eforturile comune de a contracara atacurile hibride și propaganda, a spori stabilitatea și a crea condiții pentru triumful binelui și dreptății. Dacă binele nu va învinge, dacă comunitatea democratică nu se va isprăvi, dacă nu va căuta să-i tragă la răspundere și să-i pedepsească pe cei care se fac vinovați de acest conflict, viitorul nostru va deveni ostaticul incertitudinii și instabilității. Poate, calea spre obținerea păcii este anume unirea și apărarea dreptății și a adevărului. Ea se va încheia cu motto-ul înscris pe clădirea Adunării Naționale din Sofia și împrumutat de la Regatul Belgiei după eliberarea Bulgariei în 1878 - „Unirea face puterea”. (L'union fait la Force).