Poliția rusă a redeschis cazul, cunoscut informal sub numele de „incidentul de la Trecătoarea Dyatlov”. Anunțul a venit la începutul lunii februarie de la procuratura generală rusă care a jurat să rezolve teoriile despre excursioniști.
În 1959, în frigul de februarie din nordul Uniunii Sovietice, nouă excursioniști au campat o noapte sub un masiv din Munții Urali, cunoscut sub numele de Kholat Syakhl, Muntele Morții. Grupul stătea într-o trecătoare pe care abia o descoperiseră și care-n prezent e numită după liderul lor, Igor Dyatlov. Dar nu trebuiau să fie acolo. Cei opt bărbați și cele două femei au ajuns în trecătoare fiindcă s-au pierdut din cauza condițiilor nefavorabile. Erau în prima săptămînă din expediția de 16 zile și la aproximativ zece kilometri în afara punctului de întoarcere.
Nu aveau să supraviețuiască. La finalul acelei nopți reci de pe Kholat Syakhl, toți aveau să fie morți. Cauza morții acestora rămîne unul dintre cele mai populare mistere din era modernă.
Mormîntul celor care au decedat. Foto via WIkimedia Commons.
„Toate decesele sînt cumva conectate cu fenomene naturale”, a spus Alexander Kurennoi, un purtător de cuvînt al procuraturii ruse, într-un anunț video. Rușii spun că un grup de experți se va implica în rezolvarea cazului. Deși au trecut 60 de ani de cînd trupurile au fost găsite în poziții bizare și cu răni ciudate, Kurennoi a spus că oamenii încă mai vor răspunsuri.
„Rudele, presa și publicul încă roagă procurorii să arate adevărul și suspectează că ceva le-a fost ascuns.”
Ca să înțelegi de ce misterul „incidentului de la Trecătoarea Dyatlov” a reușit să supraviețuiască 60 de ani, trebuie să te uiți dincolo de cadavre. Toată echipa de expediție – mai puțin un excursionist care a plecat mai devreme din cauza problemelor cardiace – a murit în aceeași noapte, scrie vice.com
Deși ruta a fost una foarte grea, grupul avea experiență, iar camparea pe trecătoare n-ar fi trebuit să le fie fatală. Cînd nu s-au mai întors, așa cum erau așteptați, pe 20 februarie, o echipă de salvare a fost trimisă să-i caute.
După mai puțin de o săptămînă de căutări, echipa a găsit cortul grupului, era abandonat și tăiat din interior. Deși Tabăra era goală, expediționiștii și-au lăsat în urmă toate bunurile și pantofii. Aparent au plecat în grabă prin zăpada pînă la brîu, unii din ei în șosete, unii cu picioarele goale, alții doar cu un pantof. Tabăra a uimit echipa de căutare.
Cîteva zile mai tîrziu au găsit cadavrele.
Primele corpuri – cele ale lui Yuri Doroshenko și Yuri Krivonischenko – au fost găsite la aproape 1,6 kilometri de tabără, în jurul unui mic foc sub un brad. Ambii erau doar în chiloți. Părea că cineva s-a urcat în copac ca să se uite în zare. Lîngă brad, echipa a găsit corpurile lui Rusten Slobodin, Zinaida Kolmogorova și cel al liderului grupului, Igor Dyatlov. Cei trei păreau să fi murit în timp ce încercau să se întoarcă la tabără.
Ultimii patru au fost găsiți abia după ce s-a topit zăpada, două săptămîni mai tîrziu, la 75 de metri de copac, într-o rîpă acoperită de zăpadă. Aceștia erau îmbrăcați gros.
Inițial, nimeni nu s-a gîndit prea mult la incident – decît că a fost o expediție care s-a terminat prost – din moment ce cauza morții primilor cinci găsiți a fost hipotermia. Cu cei găsiți după topirea zăpezii a fost altă poveste. Trei dintre ei aveau răni grave. Lyudmila Dubinina a fost găsită fără ochi și limbă. Ea și Semyon Zolotaryov aveau fracturi toracice majore, în timp ce Nikolai Thibeaux-Brignolles prezenta traumatisme craniene severe, răni similare cu cele după un accident grav de mașină. Ciudat totuși, deși erau traumatisme majore, morții nu aveau leziuni externe, ca și cum ar fi fost striviți de ceva.
Yudin o îmbrățișează pe Dubinina înainte să plece în expediție. Foto via Wikimedia Commons.
Mai mult, lucrurile ciudate raportate – unele rezonabile: urme de radiații pe haine, corpurile aveau o nuanță ciudată de bronz, ochii și limba dispăruseră pentru că Dubinina a fost găsită într-un pîrîu; altele mai puțin rezonabile: oameni care au văzut sfere portocalii în jurul muntelui unde au fost excursioniștii, corpurile îmbătrînite prematur, etc – în combinație cu modul sovieticilor de a gestiona situația (au dat vina pe „puterea spontană a naturii”, iar cazul a fost închis rapid), i-a făcut pe mulți să se întrebe ce anume s-a întîmplat.
O avalanșă? Un OZN? Hipotermia i-a înnebunit pe excursioniști? O întîlnire cu Yeti? Au fost omorîți de un trib de indigeni care considerau muntele sacru? Caută „Dyatlov Pass Incident” pe YouTube sau de unde îți iei conspirațiile zilele astea și pregătește-te. S-au făcut multe cărți, documentare, echipe și nimeni n-a putut să spună cu siguranță ce s-a întîmplat de fapt.
O teorie întîlnită des este că au murit din cauza unor arme sovietice în testare. Aceste păreri sînt la fel de frecvente ca cele de mai sus. Unii susțin că cei nouă au dat peste un loc unde se testau bombele și au fugit de pe munte ca să scape de bombardament. Alții spun că armata testa arme radiologice și că asta a cauzat rănile ciudate și căldura pe care au simțit-o excursioniști de s-au dezbrăcat.
O explicație, din romanul Dead Mountain, este că vîntul care trece prin Kholat Syakhl produce un sunet care cauzează atacuri de panică oamenilor. Asta i-ar fi făcut pe excursioniști să plece din cort și să fugă de pe munte. Rănile celor trei s-ar fi produs cînd au căzut în rîpă.
Biroul procurorului a spus că vor trimite anchetatori să investigheze decesele. Te-ai gîndi că sînt foarte ocupați – chiar și rușii sînt conștienți că sînt în jur de 75 de teorii despre decese – cu toate astea, vor analiza doar trei cauze. Oficial, explicațiile criminale au fost negate, iar Kurennoi a spus că „nu există nicio dovadă, nici măcar una indirectă, care să susțină versiunea asta. A fost fie o avalanșă, o fîșie periculoasă de zăpadă fie un uragan”.
Nu voi minți, mie-mi pare că să dai vina pe „fie o avalanșă, o fîșie periculoasă de zăpadă fie un uragan” nu este prea departe de „puterea spontană a naturii”, a conchis procurorul.
Adăuga comentariu