Mineri de acum 2.700 de ani aveau o dietă de lux

Nu este un secret că berea și brînza cu mucegai merg bine împreună. Însă un nou studiu arată cît de veche este asocierea acestor alimente în Europa. Muncitorii de la o mină de sare din Austria mîncau ambele produse cu pînă la 2.700 de ani în urmă, notează The Guardian.

Oamenii de știință au făcut descoperirea prin analizarea mostrelor excrementelor umane găsite în mijlocului minei Hallstatt din Alpii austriaci.

Frank Maixner, un microbiolog de la Institutul de Cercetare Eurac din Bolzano, Italia, care a fost principalul autor al raportului, a spus că a fost surprins să afle că cei care minau sarea acum mai bine de două milenii erau destul de avansați încît să „folosească fermentația intenționat”.

„În opinia mea, este foarte sofisticat”, spune Maixner. „Nu mă așteptam la așa ceva la vremea respectivă”.

Descoperirea este cea mai timpurie dovadă pînă la această dată privind maturarea brînzei în Europa, conform cercetătorilor.

Și în vreme ce consumul de alcool este cu siguranță bine documentat în scrieri vechi și dovezi arheologice, fecalele minerilor conțin prima dovadă moleculară a consumului de bere de pe continent, la acea vreme.

„Devine din ce în ce mai clar că nu numai că practicile culinare preistorice erau sofisticate, ci și că alimentele procesate complex precum și tehnica fermentației au avut un rol important în istoria noastră alimentară”, a spus Kerstin Kowarik, din partea Muzeului Istoriei Naturale de la Viena.

Orașul Hallstatt, un sit UNESCO, a fost folosit pentru producția de sare mai bine de 3.000 de ani.

Comunitatea „este un loc foarte special, este localizat în Alpi, în mijlocul pustietății”, spune Maixner. „Întreaga comunitate a muncit și trăit de pe urma acestei mine”.

Minerii și-au petrecut zile întregi acolo, muncind, mîncînd și făcîndu-și nevoile în mină.

Datorită temperaturii constante de aproximativ 8 grade Celsius și concentrației de sare din mină, fecalele minerilor au fost păstrate mai bine.

Cercetătorii au analizat patru mostre: una ce datează din epoca bronzului, două din epoca fierului și una din secolul 18.

Una dintre acestea, veche de aproape 2.700 de ani, conține două tipuri de ciuperci, Penicillium roqueforti și Saccharomyces cerevisiae. Ambele sînt cunoscute astăzi pentru folosirea lor în producția mîncării.

„Minerii din Hallstatt par să fi aplicat intenționat tehnologii pentru fermentația mîncării cu microorganisme care încă sînt folosite în zilele noastre în industria alimentară”, spune Maixner.

Ce mîncau oamenii în trecut

Cercetătorii au studiat și dieta minerilor, care consta în principal din cereale, unele fructe și fasole și carne ca surse de proteine.

„Dieta era exact ceea ce aveau nevoie acești mineri, în opinia mea”, a spus Maixner. „Este în mod clar echilibrată și ai toate componentele importante de care ai nevoie”.

Principale diferență față de meniurile actuale este gradul de procesare al mîncării, care era foarte scăzut la acea vreme. Minerii din epocile de bronz și fier foloseau cereale integrale, sugerînd consumul de un fel de terci. Pentru minerii din secolul 18, cerealele păreau a fi măcinate, indicînd faptul că mîncau pîine sau fursecuri.

O altă descoperire a studiului este compoziția microbiotei minerilor, sau setul de bacterii prezent în corpurile lor.

În cele patru mostre studiate, microbiota era foarte similară cu cea a populațiilor moderne care nu sînt din occident, care tind să aibă un stil de viață mai tradițional.

Aceasta sugerează „o schimbare recentă” a microbiotei oamenilor industrializați, „probabil datorită unui stil de viață modern, a unei diete moderne sau a progreselor medicale”, arată studiul.

Însă, microbiota este deseori legată de diferite boli moderne, potrivit lui Maixner. El spune că determinarea momentului cînd s-a întîmplat această schimbare mai exact ar putea ajuta oamenii de știință să înțeleagă care a fost cauza.

Studiul a fost publicat miercuri în jurnalul Current Biology.