Argentina se întoarce în timp, la începutul secolului, cu o criză financiară profundă. Guvernul a introdus un control strict al valutei pentru a apăra pesos-ul cît mai mult posibil. Ţara este, după anumite criterii, în încetare de plăţi. Acolo sunt luate măsuri disperate în încercarea de a mai salva economia. Cu şanse minime însă.
După o cădere a pesos-ului de 26% doar în august şi cu o bursă aflată în vrie, guvernul de la Buenos Aires încearcă să restabilească încrederea în economie, cu un succes discutabil.
Impunerea unui control strict al valuei vine după ce săptămîna trecută, Argentina a anunţat că doreşte să amîne scadenţele la mai multe împrumuturi externe. Practic, ţara nu are resurse să-şi acopere datoria pe termen scurt şi caută să amîne termenele pentru circa 100 de miliarde de dolari. A fost o reţetă aplicată şi în cazul Greciei, unde însă a existat o troică a creditorilor. Din perspectiva Standard and Poor's, această solicitare de amînare a scadenţelor reprezintă de facto încetare de plăţi.
Agenţiile de rating s-au grăbit să declaseze Argentina în ultimele săptămâni, mult în categoria „gunoi”, ceea ce a agravat situaţia.
Argentina a fost de șase ori în încetare de plăți
Există o istorie a falimentului în Argentina şi toţi încearcă să fie prevăzători. În istoria sa de stat independent, a cunoscut de şase ori încetarea de plăţi, ultima dată acum 18 ani, la finalul unei crize care a dus la o restructurare a datoriei când ţara a cerut creditorilor să renunţe la o mare parte din banii pe care ţara îi datora.
Frica cea mare este că se va repeta acel scenariu.
Pieţele se aşteptau la decizii ale guvernului care să introducă o formă de control asupra capitalurilor, dar restricţionarea cumpărărilor de valută reprezintă totuşi un pas destul de serios. Și sensibil.
Dilema FMI
Astfel de bariere pot pune în pericol acordul cu FMI pe care îl are în desfăşurare Argentina, un acord cu o sumă uriaşă, 57 de miliarde de dolari. Fondul este însă într-o situaţie ingrată acum. O întrerupere a acordului va înrăutăţi situaţia şi atunci incapacitatea de plată va deveni sigură. FMI nu vrea să fie declanşatorul unei crize de proporţii. Deja are o istorie neplăcută. La precedenta criză, din jurul anilor 2000, ţara era sub acord cu Fondul şi condiţiile impuse guvernului, de echilibrare a finanţelor publice, au declanşat o depresiune economică de proporţii. Sunt experţi care şi acum dau exemplu de aşa NU ceea ce a făcut FMI în Argentina atunci.
Pe de altă parte, acordul de 57 de miliarde de dolari are şanse slabe să fie dus la bun sfârşit. Cel mai probabil, Fondul va elibera o tranşă de împrumut în această lună, undeva la 9% din împrumutul total, după care va aştepta să vadă mişăcrile interne.
Alegerile care ar putea grăbi spirala căderii
În Argentina urmează o perioadă tumultoasă. Actualul preşedinte, Mauricio Macri, văzut ca un moderat şi un politician prietenos cu mediul de afaceri, a pierdut din popularitate, iar în octombrie va fi scrutin.
Şanse foarte mari le au peroniştii, adepţii unei linii mai dure. Guvernul lui Macri şi banca centrala încearcă să mai păstreze un dram de încredere în pieţele argentiniene.
Poate lungi boala astfel, dar votul, deja previzibil, poate să grăbească în mod dramatic intrarea pe spirala căderii.
Adăuga comentariu