Transnistria stiri: 1382
Eurovision stiri: 504
Preşedintele stiri: 3997

Asteroidul 2001 FO32 va trece pe lîngă Pămînt pe 21 martie

17 mar. 2021,, 21:30   Externe
3064 0

Cel mai mare asteroid, care se preconizează că va trece pe lîngă pe planeta noastră în anul 2021, se va apropia cel mai mult pe 21 martie, oferind astronomilor o oportunitate rară de a arunca o privire către această relicvă din perioada formării Sistemului Solar, conform NASA.

Asteroidul se va apropia pînă la aproximativ 2 milioane de kilometri de Pămînt şi va reprezenta o valoroasă oportunitate ştiinţifică pentru astronomi.

Numit 2001 FO32, asteroidul va trece la de peste 5 ori distanţa dintre Pămînt şi Lună, neexistînd pericol de coliziune cu Terra, cel puţin pentru secolele ce vor urma, transmite AGERPRES.

"Cunoaştem foarte bine traseul orbital din jurul Soarelui al lui 2001 FO32, pentru ca a fost descoperit acum 20 de ani şi a fost urmărit de atunci," a declarat Paul Chodas, director al Center for Near Earth Object Studies (CNEOS), din cadrul Jet Propulsion Laboratory (California de Sud). "Nu există niciun risc ca asteroidul să se apropie mai mult de 1,25 milioane de mile de Pămînt (2 mil. km. n.r.)."

Totuşi, în termeni astronomici, distanţa este una mică. De aceea, 2001 FO31 a fost catalogat drept "asteroid potenţial periculos". CNEOS calculează orbite foarte precise pentru obiectele aflate în apropierea Pămîntului (NEOs), pentru a ajuta Oficiul de Coordonare al Apărării Planetare al NASA, bazîndu-se pe telescoape şi radare pentru a reuşi să caracterizeze cu acurateţe orbita fiecărui NEO, cu scopul de a calcula eventualele riscuri pe termen lung.

În timpul călătoriei sale, 2001 FO32 va ocoli Pămîntul cu o viteză de aproximativ 124.000 km/h - mult mai rapid decît majoritatea asteroizilor care trec pe lîngă Pămînt. Motivul vitezei neobişnuite a asteroidului este orbita sa în jurul Soarelui, care este foarte înclinată şi alungită, formînd un unghi de 39 de grade faţă de planul orbital al Pămîntului. Pe această orbită asteroidul ajunge mai aproape de Soare decît de Mercur (la periheliu) şi respectiv de două ori mai departe de Soare decît Marte (la afeliu). Asteroidul completează o orbită odată la 810 zile.

După vizita sa scurtă din acest an, asteroidul se va apropia din nou de Terra în anul 2052, cînd va trece la aproximativ şapte distanţe lunare (2,8 milioane km).

Geologie Astronomică

Asteroidul 2001 FO32 a fost descoperit în martie 2001 prin programul Lincoln Near-Earth Asteroid Research (LINEAR) din Socoroo, New Mexico. După măsurători optice, mărimea acestuia a fost aproximată la 1 km. În urma unor cercetări mai recente, efectuate de NEOWISE, 2001 FO32 pare a avea mai puţin de 1 km în diametru - undeva între 440 şi 680 metri.

Chiar dacă dimensiunile reale ale acestui asteroid sînt mai mici decît cele estimate iniţial, 2001 FO32 rămîne cel mai mare asteroid care trece pe lîngă Terra în 2021. Ultimul asteroid de mărimi semnificative care s-a apropriat de planeta noastră a fost 1998 OR2, pe 29 aprilie 2020. Chiar dacă 2001 FO32 este mai mic decît 1998 OR2, el va trece de trei ori mai aproape de Pămînt.

Evenimentul din 21 martie le va oferi astronomilor o oportunitate de a înţelege mai precis mărimea, factorul albedo al asteroidului (cît de strălucitoare este suprafaţa acestuia), dar şi informaţii în legătură cu compoziţia acestuia.

Acestea date vor fi obţinute cu ajutorul Infrared Telescope Facility (IRTF) al NASA, un telescop de 3.2 metri aflat în vîrful Mauna Kea din Hawaii. SpeX, un spectrograf în infraroşu, va observa asteroidul în zilele în care acesta va trece prin proximitatea Terrei. "Încercăm să facem geologie cu un telescop", a declarat Vishnu Reddy, profesor în cadrul Laboratorului Lunar şi Planetar din Tucson, afiliat cu Universitatea din Arizona.

Cînd lumina solară se loveşte de suprafaţa asteroidului, mineralele din aceasta absorb unele lungimi de undă, în timp ce pe altele le reflectă. Studiind spectrul de lumină care se reflectă de pe suprafaţă, astronomii pot măsura "amprentele" chimice ale mineralelor de pe suprafaţa asteroidului. "Ne vom folosi de spectrul infraroşu al IRTF pentru a determina compoziţia chimică a asteroidului," a explicat Reddy. "Odată ce aflăm toate acestea, putem face comparaţii cu meteoriţii de pe Pămînt, pentru a determina ce minerale conţine 2001 FO32".

De exemplu, dacă se va descoperi că 2001 FO32 este bogat în fier, atunci ar însemna că este mai dens şi, automat, mult mai masiv decît un asteroid de piatră de dimensiuni similare; observaţiile care arată o suprafaţă cu albedo mic (însemnînd că este întunecată) poate indica faptul că asteroidul conţine mult carbon, ceea ce sugerează că poate fi nucleul unei comete demult moarte.

O privire detaliată

Pentru a obţine detalii suplimentare despre asteroid se pot efectua observaţii radar prin intermediul Deep Space Network (DSN). Parte a programului Space Communications and Navigation al NASA (ScaN), DSN este alcătuit din trei staţii terestre - una în California (Goldstone), una în Spania (Madrid) şi una în Australia (Canberra). Antenele parabolice ale acestora pot fi folosite pentru a trimite semnale radio spre 2001 FO32, semnale ce sînt apoi reflectate şi recepţionate de alte antene radio similare. Aceste observaţii radar pot oferi informaţii suplimentare în legătură cu orbita asteroidului, pot oferi estimări mai clare asupra dimensiunii şi ratei de rotaţie a acestuia şi pot ajuta în observarea caracteristicilor suprafeţei sale. Acestea pot dezvălui şi eventualii sateliţi mici care îl pot acompania pe FO32.

"Observaţii datate de acum 20 ani au dezvăluit că aproximativ 15% din asteroizii care au trecut pe lîngă Pămînt şi care sînt comparabili în mărime cu 2001 FO32 au avut luni mici," a declarat Lance Benner, om de ştiinţă principal la JPL. "Momentan se ştiu foarte puţine despre acest obiect, aşa că trecerea lui pe lîngă Pămînt oferă o oportunitate extraordinară de a afla mai multe despre el".

Peste 95% din asteroizii de mărimi similare, sau mai mari decît 2001 FO32, care au trecut pe lîngă Pămînt, au fost descoperiţi, urmăriţi şi catalogaţi. Niciunul dintre asteroizii mari din catalog nu prezintă risc de impact cu Pămîntul pe durata secolului următor. Eforturile pentru a descoperi toţi asteroizii care pot reprezenta un pericol pentru Pămînt continuă.

0
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

La ce etnie vă atribuiți?