Arheologii au găsit beciurile casei Mitropolitului G. Bănulescu-Bodoni

Descoperire spectaculoasă pe bulevardul Grigore Vieru din Capitală. Săpăturile arheologilor au scos la iveală beciul casei Toader Sabău, unde a locuit Mitropolitul Gavriil Bănulescu-Bodoni. Specialiștii spun că aceasta este o perlă arhitecturală cu o istorie de mai bine de 200 de ani. Primăria a finanțat cu patru milioane de lei lucrările care se efectuează și își propune să facă din acel loc un muzeu.

Pivnița datează din secolul al XIX-lea. Se presupune că primul ei proprietar a fost Teodor Sabău, un om înstărit și bine cunoscut în perioada Chișinăului vechi. Ulterior, în primii ani de activitate în calitate de mitropolit, aici s-a oprit pentru cîțiva ani Gavriil Bănulescu-Bodoni, care a devenit următorul proprietar al acestei clădiri, transmite Noi.md cu referire la diez.md.

Potrivit istoricului Sergiu Musteață, amploarea cupolei locului descoperit în aceste adîncuri demonstrează că acest spațiu putea fi nu doar un beci, dar și o posibilă sală dedicată unor activități specifice, precum o vinotecă sau o sală de degustații.

„Încăperea este una prea mare pentru a fi un depozit de provizii. De asemenea, am identificat deja un spațiu care ar fi destinat mai mult acestor lucruri care se află paralel cu încăperea respectivă. Prin urmare, am presupus că această cameră putea fi predestinată și altor activități”, menționează istoricul.

De asemenea, strada Grigore Vieru, unde astăzi se efectuează cercetările arheologice, cîndva era cunoscută cu numele de Ecaterinovca, intitulată în cinstea împărătesei ruse Ecaterina, însă în perioada interbelică acest drum a fost redenumit în cinstea Arhanghelilor Mihail și Gavriil din cauza soborului vechi și a bisericii cu același hram din regiune.

Totuși, în perioada Uniunii Sovietice, configurația acestei străzi a fost schimbată, iar clădirea, demolată. Astăzi, strada Grigore Vieru practic rupe în jumătate clădirea subterană, iar intrările ei sînt acoperite de asfalt.

Echipa de arheologi cercetează locurile respective încă din primăvara anului curent. Aceștia s-au axat pe identificarea unor intrări aleatorii celei deja cunoscute în subterană. Intrarea principală, conform machetei din arhivă, se afla în drum, unde nu putea fi accesată. Astfel, arheologii au intuit că poate există o intrare din altă direcție, cum ar fi cea din casă, lucru în care nu s-au greșit.

„La început, echipa de arhiologi cobora prin gura de aerisire a micii tinde din clădire, numite și tambur. După, colegi mei au reușit să se strecoare aici și am înțeles ce am găsit cu adevărat”, relevă Sergiu Musteață.

Pentru a descoperi în întregime amploarea acestor locuri, se necesită închiderea și decopertarea străzii. Echipa de arheologi a primit în acest sens susținerea Primăriei Municipiului Chișinău, care s-a oferit să acorde și un sprijin financiar pentru cercetarea patrimoniului cultural și transformarea acestuia, în viitor, într-un muzeu deschis.