Un divorț civilizat? Reintegrare? Unirea? Scenarii pentru Transnistria. P.1

În timp ce experții internaționali vorbesc despre aceea, că evenimentele militare din Ucraina și încercările ulterioare de a izola economic Rusia au devenit catalizatorul distrugerii ordinii mondiale precedente și a formării altei noi, în spațiul post-sovietic începe dezghețarea treptată a conflictelor înghețate.

Cu acordul tacit al Turciei, Azerbaidjanul a încercat să-și rezolve problemele în Karabah prin încălcarea liniei de contact din zona de responsabilitate a misiunii pacificatoare ruse. Iranul, care are hotar cu toate părțile conflictului din Karabah (inclusiv cu cele tenebre), și-a spus franc poziția. Teheran a prevenit, că orice intervenție militară în Armenia se va confrunta cu reacția forțelor armate ale Iranului – Republica islamică nu va tolera modificarea hotarelor țărilor vecine.

Iar conducerea Osetiei de Sud a început consultările cu Moscova privind includerea acestei republici nerecunoscute în componența Federație Ruse. După 10 aprilie aici este preconizat un referendum privind alipirea Osetiei de Sud de Rusia. Și chiar dacă Tbilisi oficial a declarat că acest lucru “este inacceptabil în timp ce teritoriul Georgiei este ocupat de Rusia ” și “acest referendum, chiar dacă va avea loc, nu va avea efect juridic ”, cine îi poate încurca FR, în condiții de război și sancțiuni totale din partea occidentului, să-și mai alipească un teritoriu “în temeiul voinței exprimate de popor”?

Confruntarea dintre cele mai mari puteri din lume în apropierea hotarelor Republicii Moldova poate afecta și țara noastră prin dezghețarea sau soluționarea , așa sau altfel, a conflictului transnistrean. Experții moldoveni și străini au oferit cu o lună înainte de acțiunile militare un șir de scenarii cum în urma confruntării actuale dintre Rusia și Ucraina ar putea fi soluționată problema transnistreană. Despre aceasta în cele ce urmează. Pentru început însă – o statistică interesantă.

Sondajul efectuat de compania iData în perioada 12 - 23 martie a arătat, că o treime dintre cetățenii Moldovei de pe malul drept sunt gata să se despartă de Transnistria. Dacă anterior recunoașterea regiunii transnistrene oscila între 22-23%, iar în februarie, 2022 era de 22,7%, în ultima lună numărul adepților unui ”divorț civilizat” cu nerecunoscuta RMN a ajuns la 31,8%. Cel mai probabil, asta se datorează faptului că Moldova a depus cererea de aderare la Uniunea Europeană, dar și evenimentelor militare din Ucraina vecină.

“Dacă Ucraina va rezista”: reintegrare forțată

După runda de negocieri din Istanbul, unde Moscova a anunțat retragerea parțială a trupelor de pe direcția Kiyv și Cernihiv, au început discuțiile despre eșuările militare ale Rusiei și despre aceea, că trupele rusești s-au epuizat – ele nu au rezerve, hrană și posibilitatea de a le completa operativ (dacă e să credem presa ucraineană, un locotenent-colonel capturat avea pe el lenjerie intimă a FAU) , că Putin a subapreciat capacitatea forțelor armate proprii de a obține o victorie rapidă. Și că Putin nu dispune de informații veridice, șeful de la Kremlin fiind mințit de propriul anturaj cu privire la eșecurile campaniei militare.

Drept că în scurt timp tonalitatea s-a schimbat. Joi, 31 martie, vorbind despre declarația Moscovei privind” reducerea drastică a intensității acțiunilor militare” pe direcția Kiyv și Cernihiv, Jens Stoltenberg, secretarul general NATO, a declarat că reieșind din informații trupele rusești nu se retrag, ci se strămută pe alte poziții. Rusia încearcă să le regrupeze, să le fortifice și reînarmeze pentru un atac spre Donbass. “În același timp, Rusia pune în continuare presiuni pe Kiyv și alte orașe. Așa că așteptăm noi operațiuni de atac ”, - a menționat secretarul general NATO, citat de BBC News.

Să admitem că Occidentul colectiv va pune presiuni și Ucraina va rezista, iar trupele rusești împotmolite în regiunile estice ale Ucrainei, așa și nu vor ajunge în regiunea Odessa la hotar cu Republica Moldova, lucru de care se temeau mulți comentatori și politicieni moldoveni în primele zile de război. În acest caz există două variante posibile în reglementarea transnistreană. Ori nu se schimbă nimic și este păstrat actualul status-quo. Ori Chișinăul, folosindu-se de slăbiciunea temporară a Rusiei, încearcă să ”impună” Transnistriei integrarea. De dorit, conform propriilor condiții. Pentru aceasta va fi nevoie de o presiune economică asupra Transnistriei – pe de o parte sporind maxim blocada din partea Ucrainei, pe de alta - cu presiunile economice din partea Uniunii Europene.

Veniturile Transnistriei depind mult de comerțul extern. Peste 35% procente din exporturile RMN merg în UE. Principalii consumatori ai mărfurilor transnistrene în UE – România, Polonia, Italia, Bulgaria și Ungaria. Principalele mărfuri exportate – produsele metalurgice, cele alimentare și energia electrică.

Transnistria, la fel ca Moldova de pe malul drept, se află în zona de liber schimb cu UE. Și Chișinăul în cadrul operațiunii de “forțare la reintegrare ” poate încerca să convingă Bruxellesul să introducă anumite restricții în relațiile comerciale cu regiunea transnistreană. Iar aceasta, în condițiile confruntării dure cu Rusia, începe să preseze demonstrativ ”enclava rusă de pe Nistru”.

Desigur, reîntoarcerea Transnistriei în spațiul constituțional al Republicii Moldova va costa scump. Și Occidentul va trebui să-și asume aceste cheltuieli. De altfel, unii experți moldoveni au și găsit sursa de finanțare – rezervele de aur și valută ale Rusiei în sumă de 300 mlrd. de dolari, înghețate de Occident . Analistul politic Igor Boțan a declarat că “dacă va fi găsită soluția corectă, revenirea Transnistriei în spațiul constituțional va costa, și acești bani pot proveni din averea înghețată a Federației Ruse ”. Ce-i drept, aici Moldova va fi a doua după Ucraina, care demult deja a declarat , că pe post de reparații contează pe rezervele de aur și valută ale Rusiei, care au fost blocate.

Varianta de forță: al doilea front în Transnistria

Zilele trecute Ucraina a chemat oficial Republica Moldova să deschidă un al doilea front și să se preocupe de Transnistria. Alexei Danilov, secretarul Consiliului de securitate națională și apărare din țara vecină, a declarat că Ucrainei i-ar fi de mare ajutor dacă azi Moldova și Georgia ar face pași activi pentru a-și recupera teritoriile ocupate de Rusia.

Nu pentru prima dată Ucraina încearcă să provoace Moldova la o confruntare militară cu Rusia. Anterior însă o făcea prin intermediul jurnaliștilor și a propagandiștilor (chemările lui Dmitrii Gordon în emisia postului Jurnal TV “de a ocupa Transnistria în timp ce noi sustragem un număr mare de trupe rusești ”). Sau prin lansarea în spațiul informațional a știrilor false, pe care Chișinăul oficial era nevoit să le dezmintă de fiecare dată (știrile despre aceea, că cele opt rachete lansate pe 6 martie de trupele rusești asupra aeroportului din Vinnița au venit din Transnistria, precum și afirmațiile deputatului Radei Supreme Goncearenco despre aceea, că din 9 martie în Moldova va fi introdusă legea marțială).

Asta în culoare. Canalul ucrainean de telegram “Rezident” cu trimite la surse din Oficiul președintelui Ucrainei, a scris că cei din administrația lui V. Zelensky i-ar fi propus președintei Maia Sandu să soluționeze problema transnistreană. “Noi putem introduce acolo trupe militare, apoi – să transmitem controlul misiunii polițienești a Chișinăului. Președinta Moldovei a refuzat acest scenariu, Sandu nu dorește să ofere Rusiei un pretext pentru o posibilă operație împotriva țării sale ”, - a scris canalul de telegram.

Așa că varianta soluționării forțate a conflictului transnistrean este unul dintre scenariile cele mai ireale. Cu tot sprijinul Ucrainei, actuala conducere a Moldovei nu este gata să repete războiul fratricid din a. 1992.

Dar provocările continuă: aproape zilnic, în Transnistria vin știri despre clădirile minate. La început – instituțiile școlare, apoi marile centre comerciale “Люкс” și “Элит” din Rîbnița, iar pe 31 martie o început valul de știri privind minarea a zece instituții medicale din regiune (centrul medical “ТираМед” din Tiraspol, policlinici, stația de ambulanțe, spitalele din Bender, Tiraspol, Rîbnița). Pe măsură ce trupele rusești vor înainta spre sud, dacă va fi așa, numărul unor asemenea provocări și încercări de a atrage Moldova în conflictul militar va crește mereu.

“Deblocarea” Transnistriei: Rusia ocupă sudul Ucrainei

Zilele trecute ziarul american The Wall Street Journal a publicat un articol cu titlul “Rusia, incapabilă să obțină o victorie anticipată în Ucraina, trece la “planul B”.

În el se spune că președintele Rusiei Vladimir Putin și-a corectat tactica privind acțiunile militare în Ucraina: chipurile, el nu mai pune sarcina de a “lua Kiyvul în zile numărate și a înlocui puterea președintelui Ucrainei V.Zelensky cu un regim pro-rus ”. Acum, în opinia publicației americane ”împărtășită de demnitari suspuși din administrația Biden ”, el vrea să impună Ucraina să accepte pretențiile Rusia asupra teritoriilor din sud-estul Ucrainei.

Evident, e puțin probabil ca V.Putin să le fi împărtășit jurnaliștilor americani sau demnitarilor suspuși din administrația Biden planurile sale privind Ucraina, dar cum zic experții, dacă Kremlinul a declarat că scopul principal al operațiunii speciale este demilitarizarea și denazificarea Ucrainei, intrarea trupelor rusești în regiunile din sudul Ucrainei este indispensabilă. Mai ales că în ajunul operațiunii speciale președintele rus a declarat, în adresarea video către popor, că pentru Rusia prezintă un pericol baza militară NATO din Ochakov.

“Centrul de operațiuni maritime, construit de americani la Ochakov, permite asigurarea acțiunilor navelor marine NATO, inclusiv utilizarea armelor de precizie înaltă împotriva flotei ruse din Marea Neagră și a infrastructurii noastre pe tot litoralul Mării Negre ”, - a spus el.

De aceea nu este exclus, că după îndeplinirea sarcinilor de luptă în Donbass trupele rusești vor porni spre sudul Ucrainei. Yakov Kedmi, ex-șeful serviciului special izraelian “Nativ” , care deseori apărea pe ecranele televizate rusești cu comentariile sale, crede că o parte din Ucraina așa sau altfel se va alipi la Rusia: “Va fi toată Novorossia, toată Ucraina industrială rusească ”.

Înainte de anii 20 ai secolului trecut, Novorossia era numită o parte a Imperiului Rus, din care făceau parte teritoriile actualelor regiuni Harkiv, Lugansc, Donețc, Odessa, Herson și Nicolaev din Ucraina. După evenimentele a.2014 în Donbass, termenul “Novorossia” a început să apară în vocabularul președintelui rus V.Putin.

Dacă trupele rusești vor ocupa cu adevărat regiunile sudice ale Ucrainei, inclusiv Odessa, pentru Moldova scenariile evenimentelor ulterioare pot fi diferite.

Scenariul nr.1 – Moscova confirmă încă odată, că recunoaște suveranitatea și integritatea teritorială a Moldovei și nu intenționează să recunoască independența Transnistriei. Totuși, Rusia va căpăta un instrument important de presiune asupra Chișinăului. Unii experți cred, spre exemplu, că în acest caz FR va insista nu doar pe neutralitatea recunoscută internațional a Ucrainei, ci și a Republicii Moldova.

“Deblocarea Transnistriei va trezi inevitabil Chișinăul și va contribui la extinderea neutralității în regiune, la statutul non-bloc a statelor, va calma ambițiile României și ale blocului NATO cu privire la Moldova ”, - a declarat pentru agenția Regnum Alexandr Saveliev, membru al consiliului de experți al comitetului Dumei de stat pentru treburile CSI, integrarea euro-asiatică și relații cu compatrioții.

Scenariul nr.2 – Rusia recunoaște, la fel ca în cazul RPL și a RPD, independența Republicii Moldovenești Nistrene, trimite încolo trupele sale și își consolidează contingentul militar. Republica Moldova pierde definitiv Transnistria. Atunci, cu evoluția reușită a evenimentelor, Moldova de pe malul drept, orientată spre vest, este luată sub aripa Bruxellesului. Sau a Bucureștiului. Posibil să obțină statutul de candidată, UE să o ajute financiar în continuare, iar pe Nistru să fie instalată o nouă ”cortină de fier”. Dar nu putem exclude variante în care ”deblocarea” Transnistriei va duce la activizarea autonomiei găgăuze și a nordului țării, care tradițional înclină spre Rusia, și atunci viitorul Republicii Moldova poate deveni discutabil.

Vladislav Bordeianu

(va urma la 06.04.2022)