TEMELE PRINCIPALE Toate Știrile

mai multeminimizează

Să inspiri și… să nu mai expiri

Poluarea aerului este una dintre problemele acute ale Chișinăului și a unui șir de alte orașe mari din Moldova. Cercetările denotă că din acest motiv speranța de viață a cetățenilor noștri se reduce, orientativ, cu cinci ani. Unde mai pui, că Moldova face parte din țările în care anual la 100 mii de locuitori revin peste 200 decese.

Statistica îndărătnică

La începutul lunii septembrie, 2020 Agenția europeană de mediu (ЕАОС) a publicat rezultatele raportului anual care reflectă statistica poluării aerului și urmările iminente. În document se menționează, că anume pandemia COVID-19 a atras atenția specialiștilor la factorii care afectează sănătatea mediului ambiant.

Din raport rezultă, că în Europa poluarea aerului a cauzat 13% dintre decese. Deutsche Welle comunică: că an de an poluarea mediului devine cauza morții a peste 400 mii de cetățeni, locuitori ai țărilor UE. Și pandemia coronavirusului a demonstrat gradul de vulnerabilitate a populației europene. Cel mai mare risc de a deveni victimele poluării mediului îi paște pe copii și oamenii în etate.

«Oamenii săraci se expun disproporționat poluării aerului și condițiilor climaterice extreme, inclusiv valurilor de căldură și gerurilor puternice, - se spune în raportul ЕАОС. – Se explică prin locul în care ei trăiesc, muncesc și merg la școală, adesea în cartierele orășenești defavorizate, în apropierea traficului intens».


Virginijus Sinkeavicius, comisar UE de mediu, a subliniat în comentariul pe marginea raportului, că există o legătură clară între starea mediului ambiant și sănătatea populației. «Fiecare trebuie să înțeleagă, că îngrijindu-ne de planeta noastră, noi salvăm nu numai ecosistemele, dar și viețile, în special ale celor mai vulnerabile categorii de oameni », - a declarat V. Sinkeavicius.

Un studiu anterior al poluării atmosferei, rezultatele căruia au fost publicate în martie,2019 de revista European Heart Journal, conține și date despre Republica Moldova. Din analiză rezultă, că poluarea aerului reduce durata vieții locuitorilor UE în medie cu 2,2 ani, iar a celor din Moldova – cu 5 ani. Nivelul mortalității premature din cauza aerului poluat nu este la fel în toate țările. El variază între 98 - 200 cazuri la 100 mii de populație (98 cazuri în Marea Britanie, 154 – în Germania, peste 200 – în țări ca Bulgaria, Croația, România, Moldova și Ucraina). În a.2018 în Republica Moldova, din cauza poluării excesive a aerului, au decedat 5400 de persoane.

Autorii studiului au ajuns la concluzia, că aerul poluat afectează sănătatea omului mult mai grav decît se credea, și dăunează mai mult ca fumatul. Numărul deceselor din cauza stării proaste a mediului, dintre care jumătate au fost provocate de poluarea aerului, este de cca trei ori mai mare ca cel indicat de statistica OMS (269 mii de cazuri în Europa și 2,4 mln. în lume).

Documentul arată și cum poate fi depășită situația – redusă statistica deceselor și sporită speranța de viață. Pentru început – prin înlocuirea combustibilului mineral cu surse de energie regenerabile, curate.

Savanții spun că îmbunătățirea calității aerului este posibilă, contează acțiunile guvernului și atingerea obiectivelor fixate în Acordul privind schimbările climatice, încheiat la Paris. Numai aceste măsuri ar putea reduce nivelul mortalității cu 55%.

Laboratoarele – din trecut, poluarea – din prezent

Din spusele lui Vladimir Garaba, președintele organizației teritoriale Chișinău a Mișcării ecologiste din Moldova, Acordul privind schimbările climatice, adoptat la 12 decembrie,2015 la conferința celor 196 țări-participante la Convenția ONU privind schimbările climatice, a fost semnat de premierul de atunci al RM Pavel Filip la 21 septembrie, 2016, la New York. În decembrie, proiectul legii privind ratificarea acordului în cauză a fost aprobat de guvern, iar la 4 mai,2017 – adoptat de parlament în două lecturi concomitent.

Măsurile pe care urmează să le realizeze țările-participante prevăd și stabilizarea nivelului emisiilor de gaze cu efect de seră, inclusiv prin conservarea pădurilor. Site-ul guvernului RM anunță, că «Moldova s-a angajat să reducă, către a. 2030 , volumul total al emisiilor de gaze cu efect de seră cel puțin cu 67% comparativ cu nivelul înregistrat în a. 1990 ».

– Republica Moldova nu poate să nu respecte prevederile Acordului de la Paris, mai ales că nici nu trebuie să depună mari eforturi – la noi aproape că nu a mai rămas industrie, a fost nimicită zootehnia, în care se regăsesc acele gaze cu efect de seră, nu mai este aceeași nici agricultura – încă o sursă de emanare în atmosferă a gazelor cu efect de seră, - explică Vladimir Garaba. – Însă noi respirăm aerul poluat al țărilor europene. La noi ajung masele aeriene din Europa de nord-est – din Polonia, Germania, Cehia. Noi parcă am fi un amortizor, într-o oarecare măsură reducem această poluare. Deoarece avem o republică destul de verde și curată, la general vorbind. Într-o situație gravă se află doar orașele mari, unde există o concentrație mare a mijloacelor de transport, în timp ce în localitățile rurale poluare aproape că nu există.

Potrivit ecologistului, deși studiile din ultimii ani au indicat o reducere a concentrării substanțelor chimice în aer pe teritoriul republicii, este totuși un fenomen temporar, care poate fi explicat, desigur, prin reducerea activității întreprinderilor și a circulației transporturilor în perioada stării de urgență și a carantinei.

Pentru a ține permanent la control starea aerului pe care îl respirăm,trebuie să avem laboratoare adecvate. Astăzi în Moldova există două laboratoare moderne, dar ele-s transfrontaliere – unul se află la Rezina, celălalt – la Leova.

– Primul laborator a fost creat cu sprijinul Ministerului mediului, al doilea – cu susținerea structurilor europene, însă ele oferă date privind starea mediului în teritoriile transfrontaliere, - relatează președintele organizației teritoriale Chișinău «MEM». – Iar de determinarea gradului de poluare a atmosferei la Chișinău se ocupă angajații celor șase puncte de preluare a probelor, care activează în capitală. Stații mobile noi nu avem. Ulterior, aceste probe ajung în laboratoarele Agenției naționale de mediu. Anume aceste rezultate au stat la baza informației privind îmbunătățirea calității aerului la Chișinău, în perioada carantinei. Organizația noastră nu poate confirma aceste date cu rezultatele propriilor studii, dar pot spune cu siguranță: toate cifrele-s relative, căci au fost stabilite de laboratoare învechite, dotate cu echipamente vechi de 50 ani. Acum niște ani, la noi în Moldova au lucrat specialiștii laboratorului din Suceava, România. Au fost făcute măsurări ale gradului de poluare a aerului în 12 locuri din Chișinău. Și datele lor nu au coincis deloc cu ale noastre. Diferența înclina spre partea proastă.

Cu excepția perioadei stării de urgență pe teritoriul RM, la Chișinău concentrarea substanțelor poluante depășește normele sanitare. Cauza principală este concentrarea unui număr enorm de mijloace de transport, majoritatea dintre care nu corespunde normelor ecologice elementare.

Conform datelor reflectate în Programul național de dezvoltare a RM pînă în a.2030, în medie pe țară transporturile emană în aer 86,2% din volumul total de substanțe nocive. «Numărul unităților de transport crește continuu (în a. 2015 – 867 ,2 mii, în 2016 – 892,7 mii), iar importul automobilelor vechi cu un grad înalt de emanații poluează grav aerul», - susține Programul național.

Din document reiese, că cel mai mult suferă din cauza calității aerului locuitorii municipiilor Chișinău și Bălți, unde este cea mai mare concentrare a mijloacelor de transport. Și cel mai mult în urma calității proaste a aerului au de suferit copiii, oamenii în etate, persoanele care suferă de boli respiratorii.

– Partea leului în poluarea aerului aparține transporturilor, restul – întreprinderilor industriale, energeticii, - constată Vladimir Garaba. – În lunile din urmă, numărul unităților de transport pe străzile orașului a început să se restabilească, căci oamenii de frică să nu prindă virusul se așează mai des la volanul propriilor automobile. Iar cei care nu le au, preconizează să le cumpere. Și din cauza mijloacelor limitate caută să cumpere mașini cu parcurs.

Să nu ratăm beneficiul

Și autoritățile financiare îi ajută în acest sens. Aflăm că ele preconizează să le ofere cetățenilor ”posibilități perfecte” de a aduce în țară automobile mai vechi și deci – mai ieftine.

În prezent legislația în vigoare permite ca în RM să fie aduse mașini nu mai vechi de 10 ani, tractoare - de 12 ani, autobuze cu 20 de locuri – pînă la 7 ani. Este interzis importul pieselor de schimb second hand.

Însă portalul Noi.md a aflat că printre modificările politicii fiscale și vamale, propuse de Ministerul Finanțelor, există și revizuirea vîrstei mașinilor de import. Cei de la Ministerul finanțelor cred că trebuie să fie permise importurile autobuzelor mai vechi, care vor fi pe buzunarul transportatorilor moldoveni. Iată cum au fost explicate aceste modificări în comunicatul de presă al ministerului: «Legislația vamală nu trebuie să prevadă interzicerea mărfurilor, cu excepția celor interzise în Moldova, spre exemplu, a drogurilor. Dacă din considerente ecologice trebuie să limităm importul unor mărfuri, o putem face prin majorarea impozitelor pentru importuri ».

Secretarul de stat al Ministerului finanțelor, Dorel Noroc, a explicat pentru agenția IPN :

«Azi la noi este în vigoare importul autobuzelor mai vechi de 10 ani. Însă există situații, în care agenții economici moldoveni care prestează servicii de transport pe rutele interurbane nu au posibilitatea să cumpere autobuze de acest fel, pentru că ele costă scump și e foarte dificil să rambursezi mijloacele investite. La noi s-a creat o situație dificilă: pe rutele interurbane circulă autobuze mai vechi de 20 de ani, deoarece nu există posibilitatea ca ele să fie înlocuite », – a declarat D. Noroc.

Potrivit demnitarului, orice restricție duce la contrabandă, ceea ce înseamnă că pentru mărfurile aduse ilegal în țară statul nu obține taxe, impozite, accize.

«Interdicțiile provoacă situații în care oamenii se văd nevoiți să le ocolească… Cel mai rău e că în acest caz nu se achită anumite taxe la buget. De aceea noi intenționăm să anulăm aceste restricții, dar concomitent cu aceasta trebuie să impunem un sistem mult mai dur de percepere a plăților pentru mijloacele de transport mai vechi… Eu admit că impozitul sau acciza care vor fi percepute poate fi chiar mai mare ca prețul automobilului care va fi adus în țară. De aceea aspectul ecologic, despre care se vorbește, trebuie soluționat nu prin restricții, da printr-un sistem de percepere a plăților. Așa se procedează în toate țările. Un sistem fiscal eficient determină comportamentul persoanei fizice», – a adăugat secretarul de stat.

Această noutate a neliniștit comunitatea virtuală. Activiștii civici, ecologiștii bat alarma. Contrar opiniei secretarului de stat D.Noroc cum că prin majorarea limitei de vîrstă pentru importul automobilelor se vor aduna mai mulți bani la buget, mulți experți și utilizatori ai internetului cred că este o idee proastă, eronată, deoarece autoritățile vor permite unui număr oarecare de cetățeni să cumpere mai ieftin și să aducă în țară mașini, dar ele vor pune în pericol sănătatea majorității cetățenilor care vor respira un aer și mai poluat,va spori morbiditatea, etc.

Oamenii cred că pentru Moldova importurile vechiturilor automobilistice, precum și a pieselor de schimb folosite, va fi o catastrofă, deoarece Chișinăul și așa se sufocă din cauza mașinilor vechi și avariate de pe străzi, iar majorarea numărului lor înseamnă un aer și mai poluat, și mai multe ambuteiaje și accidente rutiere, care adesea au loc din cauza stării tehnice proaste a automobilului.

«Dacă în Moldova vor da buzna vechiturile ieftine și avariate, va fi o catastrofă, în special pentru capitală și alte orașe mari. Să sperăm că rațiunea va prevala», – scriu utilizatorii internetului.

Vom deveni un depozit de mașini vechi?

Nici Vladimir Garaba, președintele organizației teritoriale Chișinău a Mișcării ecologiste din Moldova, nu susține propunerea Ministerului finanțelor.

– Cred că este o inițiativă proastă, deoarece o mașină mai veche de 10 ani nu poate asigura epurarea gazelor de eșapament așa cum o face un automobil nou, - spune ecologistul. – Aceste automobile au rămas la nivelul de utilizare a combustibilului Euro-3 sau Euro-4, iar Europa trece deja la Euro-6. Ca regulă, aceste mașini se defectează des, necesită multe piese de schimb , produc multe deșeuri. De facto, noi ne transformăm în depozitul de mașini vechi ale Europei. Uitați-vă ce avem în preajma atelierelor auto, a garajelor: caroserii ruginite, piese de schimb care și-au trăit traiul, etc. Pentru oamenii care doresc să aibă propriul automobil pentru a reduce pericolul infectării cu coronavirus, desigur, este avantajoasă decizia autorităților de a permite importul mașinilor mai vechi, care costă mai puțin. Da, avem o țară săracă, dar nu putem ceda și cumpăra aceste mașini vechi în detrimentul următoarelor generații. Europa deja circulă cu electromobilele, da noi aici cumpărăm toate vechiturile lor, care consumă carburanți poluanți.

Victor Șumilo, directorul general al companiei Continent, dealer oficial al mărcii Toyota în Moldova, în comentariul pentru noi.md a spus că la timpul lor autoritățile au luat un șir de măsuri de reglementare a pieței prin interzicerea aducerii în țară a pieselor de schimb vechi. În paralel, a fost interzisă aducerea automobilelor avariate.

– Totuși, noi putem urmări situația și e de mirare: anul trecut , dar și anul acesta, automobile de marca Toyota (și noi, și vechi) au fost și continuă să fie aduse în țară în număr mare. Tendința era provocată inclusiv și de înlesnirile la vămuire. Însă problema nu este în aducerea masivă a automobilelor uzate pe piața moldovenească, ci în starea lor tehnică reală, care adesea este tăinuită la vămuire. Dat fiind că dealerii oficiali au fost împuterniciți să elibereze, pentru vamă, certificate oficiale privind completarea conformă a automobilelor importate, și centrul nostru tot eliberează Serviciului vamal asemenea certificate. În timp ce analizam materialele, inclusiv cu referire la mașinile aduse din SUA, noi am decis să verificăm, în cataloagele de pe site-urile americane, unele automobile aduse la noi în țară. Și am văzut, că despre multe dintre mașinile verificate de noi există informații care confirmă că aceste mijloace de transport nu pot fi exploatate pe piața americană din cauza implicării lor în accidente rutiere », - a explicat V.Șumilo.

Igor Scerbinschii, prim-vicepreședinte al holdingului DAAC Hermes, care gestionează saloanele auto Dacia, Renault, Nissan, Ford, Suzuki, Skoda, Mazda, Land Rover, Volvo și Jaguar, în comentariul pentru portalul noi.md a vorbit despre existența unor riscuri majore, ce țin de aducerea în țară a mașinilor avariate.

– Comparativ cu Ucraina, cu România vecină, care este țară-membră UE, în Moldova piața auto este deschisă total. Adică, poți aduce orice, de oriunde, reiese că țara noastră este unica în Europa, care nu are standarde ecologice față de importul automobilelor, – a menționat I.Scerbinschii. Asta în timp ce din a. 2025 Germania va introduce normele Euro-7.

Nu vom reuși prea repede

Între timp, din informația plasată pe site-ul ONU, Republica Moldova este una dintre țările exemplare, care semnează toate actele tematice, realizează proiecte, desfășoară evenimente de îmbunătățire a calității aerului. Țara noastră a participat la campania pentru aer curat «Inspiră viață» (inițiativă comună a OMS, Programului ONU pentru mediul ambiant și partenerii lor), a adoptat toate legile privind controlul asupra emanațiilor nocive în atmosferă și a stabilit standarde în așa sfere ca energetica, transporturile, procesarea deșeurilor.

Dintre măsurile deja luate: creșterea numărului de electromobile grație înlesnirilor fiscale – de la 0 în a. 2011 la 2900 în a. 2017, elaborarea mecanismelor de monitorizare a aerului privind 26 de poluanți și adoptarea măsurilor de iluminare a populației, între care – studierea temei impactului aerului poluat asupra sănătății locuitorilor țării la Universitatea de medicină.

Pe de o parte, autoritățile semnează acte și elaborează programe de combatere a poluării aerului, pe de alta – unii reprezentanți ai lor discută chestiunea importului de automobile cu un termen mai mare de exploatare.

Mai mult, aflăm că autoritățile RM nu pot soluționa rapid problema aerului poluat. În Programul național de dezvoltare a RM pînă în a.2030 se menționează, că de vină ar fi doi factori – financiar și individual. «Lipsa mijloacelor financiare complică, pentru autoritățile locale de administrare, luarea tuturor măsurilor necesare pentru a îmbunătăți sau crea infrastructura gestionării apelor uzate și a deșeurilor. Ajutorul tehnic acordat de partenerii de dezvoltare în domeniul gestionării apelor uzate și a deșeurilor, este important, dar nu cuprinde toate necesitățile pentru îmbunătățirea semnificativă a calității mediului. Veniturile mici ale fermierilor condiționează menținerea automobilelor și mașinilor învechite, cu un nivel înalt de emanații nocive în atmosferă », – se menționează în document.

Cu privire la factorii individuali, nivelul jos de trai este de vină că populația nu înțelege importanța resurselor naturale și a mediului ambiant curat pentru propria sănătate și bunăstare, și pune problemele sociale și economice în prim plan, contribuind astfel la poluarea mediului și la încălcarea legislației de mediu.

Vladimir Garaba, președintele organizației teritoriale Chișinău a Mișcării ecologiste din Moldova, crede că pentru a soluționa problema poluării aerului în orașele mari este nevoie de un program adecvat. Plus la aceea că este important să permitem importurile unor mașini mai noi, care nu poluează mediul, mai trebuie să trecem treptat la electromobile și să îndeplinim încă un șir de alte sarcini.

– Trebuie să construim drumuri de centură, care ar descărca traficul cu 10-20%, – spune ecologistul. – Mai avem nevoie de parcări la intrările în oraș, pentru ca proprietarii automobilelor, veniți din teritoriu, să-și lase mașinile acolo și să circule cu transportul public. Este practica multor țări europene. O altă măsură serioasă ar fi restricționarea intrării în centrul orașului sau opțiunea de a intra cu permise speciale, la tarife speciale. Mai trebuie introdusă plata pentru parcare. Cum numai vor apărea parcările cu plată, cu tarife înalte, orașul va deveni mult mai liber. Desigur, este important să dezvoltăm transportul public și să stimulăm utilizarea lui de către orășeni.

Evident, e timpul să întoarcem sub controlul statului unica sursă de dezvoltare a lui, a businessului și a familiilor – sistemul financiar în persoana Băncii naționale, care trimite necontrolat în Occident ( pe post de rezerve) banii munciți de gastarbiterii și exportatorii moldoveni.

Lidia Ceban

Citește-ne pe Twitter, dacă vrei să afli mai multe

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter


Știrile partenerilor noștri
Mai multe

Sondaj Toate

load