Transnistria stiri: 1352
Eurovision stiri: 497

Păduri private în Moldova sau Nu doar “Moldsilva”. Partea 2

12 aug. 2020,, 17:55   Analitică
14883 2

(Sfîrșit. Partea I citiți pe 11.08.2020)

Specialiştii susţin că pentru Moldova coeficientul de împădurire trebuie să nu fie mai mic de 25%, şi nu ca acum - 12,7%. Adică, pădurile trebuie să ocupe un teritoriu de două ori mai mare ca în prezent.

În perioade diferite, guvernul aproba diverse strategii şi programe, îşi asuma angajamente sporite de majorare a coeficientului de împădurire a republicii. Spre exemplu, Programul naţional de combatere a deşertificării din a.2000 prevedea că împădurirea unei suprafeţe de 15% din teritoriu. Şi strategia dezvoltării stabile a fondului silvic, aprobată în a. 2001, promitea împădurirea a 15%, şi indica termenele concrete de atingere a acestei performanțe – a.2020. Iar programul-cadru aprobat în a. 2017 “Agenda pentru Moldova pînă în a.2030” prevedea că în această perioadă suprafeţele silvice ale ţării vor creşte cu 4,8%. În realitate însă, timp de 7 ani suprafaţa pădurilor a crescut cu doar 0,1%.

De ce avem nevoie de pădure?

V-aţi întrebat vre-odată la ce bun îi trebuie omului pădurea ? Ei, cu excepţia cazurilor în care iese la un picnic ?

Plus la faptul că pădurea, se ştie, produce oxigen şi absoarbe dioxidul de carbon, plus la aceea că ea are şi o funcţie recreativă enormă, pentru noi, pentru Moldova rolul ei primordial este formarea climei. Pădurea protejează solul de eroziune, influenţează circulaţia maselor de aer, nivelul apei în fîntîni, adică are o influenţă directă asupra calităţii vieţii noastre.


Veți întreba: ce legătură au fîntînile cu pădurile? Directă. Majoritatea absolută a rîurilor îşi are începutul în pădurile montane. Pădurile contribuie la sporirea rezervelor de umiditate în sol, ceea ce alimentează rîurile şi izvoarele lor. Astfel pădurile au un rol pozitiv important în regimul acvatic. Rădăcinile pădurii atrag lent umiditatea, o reţin şi o evaporă, contribuie la formarea maselor de aer.

Pădurea reduce temperatura aerului de pe teritoriul dat, în ea există o amplitudine anuală mai mică a temperaturii. În pădure, umiditatea relativă în zilele de vară este mai mare ca cea din cîmp cu 10-12%. Pentru că influenţează viteza de circulaţie a maselor de aer, pădurea sporeşte semnificativ numărul precipitaţiilor căzute pe suprafeţele ocupate. Pădurea este aidoma unui burete, e ca un rezervor enorm şi un producător şi acumulator al umidităţii. Defrişarea pădurii duce la pierderea resurselor acvatice şi deşertificarea teritoriului. Dacă efectul de răcire a vegetaţiei va dispare şi solul se va încălzi, se va schimba direcţia vîntului,vor apare furtuni şi uragane.

Conform datelor organizaţiei ONU pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO) după a.1990 suprafaţa pădurilor în lume s-a redus cu 178 mln. hectare, ceea ce este comparabil cu suprafaţa Libiei. Acest indice ține cont de reducerea masivelor de pădure în unele ţări, şi de sporirea lor în altele. Dar dacă vorbim despre despădurire, inclusiv despre defrişările pădurilor în scopuri agricole, pierderile ultimilor 30 de ani au constituit 420 mln. hectare. A contribuit la aceasta şi schimbarea climei.

Cu ceva timp în urmă mass-media scria despre dispariţia masivă a stejarilor seculari din Spania şi Portugalia. Specialiştii văd cauza schimbărilor climaterice în exploatarea necruţătoare a solului aferent. Pe planetă creşte rapid suprafaţa deşertului. Cunoscutul agrarian-revoluţionar din Austria, Sepp Holzer ,consultant internaţional în metode de agricultură ecologică, care a vizitat de mai multe ori Moldova, crede că în Europa acest proces înaintează activ din sud – dinspre Srania. Pronosticurile pesimiste ale savanţilor susţin că peste 100 de ani pe pămînt nu vor mai exista păduri pluviale.

Republica Moldova are propriile prognoze pesimiste în acest sens. Conform studiilor, efectuate în cadrul unor proiecte internaţionale, spre exemplu programul FLEG, din cauza schimbărilor climatice în perioada de pînă la a.2039 ar putea suferi mult pădurile din nordul RM, care se vor usca intens. În anii 2040-2069 secarea ecosistemelor existente se va extinde în sudul şi centrul ţării. Iar la finele secolului în curs, din cauza climei uscate şi reducerii umidităţii solului este posibilă dispariţia treptată a pădurilor în partea de nord a Moldovei.

Împădurirea poate fi diferită

Experţii internaţionali menţionau în concluziile studiilor efectuate, că în condiţiile schimbărilor climatice Republica Moldova trebuie să elaboreze şi să implementeze propriul model de păstrare şi dezvoltare a pădurilor. Accentul trebuie pus nu doar pe numărul puieţilor plantaţi şi extinderea suprafeţelor ocupate de păduri, dar mai ales pe calitatea plantaţilor.

Reieșind din datele agenţiei “Moldsilva”, creşterea medie a pădurilor noastre este de cca 1236 mii metri cubi pe an, şi procesul împăduririi, chiar dacă e lent, are totuşi loc în Moldova. Dar din contul căror specii cresc pădurile noastre?

Specia principală de formare a pădurilor în Republica Moldova este stejarul. La mijlocul secolului trecut pădurile de stejar ocupau 61% din teritoriul împădurit. Însă pentru cei care administrează azi Fondul silvic stejarul nu prezintă interes comercial – el creşte prea lent. De aceea în structura pădurilor în ultimele decenii stejarul este înlocuit cu salcîmul, care creşte rapid.

Specialiştii ani în şir vorbesc despre aceea că în republică are loc defrişarea rapidă a pădurilor de stejari, a cireşilor, frasinilor, şi că aceste specii sunt înlocuite intens cu specii de genul carpenului, teiului, arţarului, salcîmului alb. Există cifre care arată că azi salcîmul ocupă cca 40% din suprafaţa pădurilor noastre. Iar Ilie Trombiţki, director executiv al asociaţiei internaţionale “Eco-Tiras”, spune că pădurea se usucă dacă a fost plantată artificial şi dacă au fost plantate specii care nu-s caracteristice pentru Moldova.

De aceea, insistă specialiştii, în condiţiile schimbărilor climatice în procesul împăduririi, trebuie să prevaleze speciile formatoare de păduri, rezistente la schimbările climaterice. Şi mai trebuie să iută termenul ”comercial” – sarcina principală a pădurilor moldovene este protejarea, şi nu interesul comercial.

“Legislaţia stipulează că prima şi cea mai importantă funcţie a pădurilor noastre este protejarea. Dar în fapt această stipulare nu este respectată. În rezultat, suprafeţele şi calitatea pădurilor noastre nu corespunde scopului. Trebuie să mergem în două direcţii – să extindem suprafeţele pădurilor cu 20-30% şi să îmbunătăţim calitatea lor. Majoritatea plantaţiilor actuale au o rată de supravieţuire foarte scăzută ”, - spune Ion Chiriac, expert în reîmpădurire.

În opinia specialiştilor, dacă tăierile – legale şi ilegale – vor continua, peste10-20 de ani pe teritoriul Moldovei poate fi un deşert. De aceea trebuie să acţionăm, inclusiv să interzicem total tăierile şi să restabilim intens pădurea. Victor Plîngău, colaborator ştiinţific, spune anterior:” timp de 100 de ani noi nu trebuie să ne permitem nimic, în afară de tăierea profilactică a copacilor”.

Da cu dust aţi încercat?

În mare parte (87%) Fondul silvic al Republicii Moldova este în proprietatea statului, 12% - în cea a primăriilor, 0,6% - în proprietate privată.

Autoritatea publică principală în silvicultură este agenția “Moldsilva”. Deseori ea este numită una dintre cele mai corupte structuri din țară, iar Serafim Urechean fiind preşedintele Curţii de conturi chiar propunea ca agenţia să fie închisă şi presărată cu dust, altfel ”degrabă din Chişinău vom putea vedea în binoclu Bricenii şi Cahulul”.

Agenţia “Moldsilva” a fost de multe ori în centrul unor scandaluri şi investigaţii jurnalistice. În rezultatul auditului efectuat de Curtea de conturi în a. 2016, au fost depistate mii de hectare de pădure care nu erau la evidenţa structurilor departamentului, înstrăinarea a sute de hectare de terenuri silvice, construirea în păduri a unor clădiri rezidenţiale capitale, încurcături în contractele de închiriere a masivelor silvice, tăierea masivă ilegală a copacilor, lipsa unui control privind comercializarea materialului lemnos, irosirea şi utilizarea ineficientă a fondurilor publice, etc. La întrebarea auditorilor de ce întreprinderea forestieră de stat Edineţ, care a înregistrat pierderi enorme, a procurat în leasing un automobil de 413,4 mii lei, cu care este imposibil să intri în pădure, a fost dat un răspuns original : “Fostul director l-a cumpărat pentru a merge cu el la Chişinău”.

Tot atunci, în a.2016, Ministerul mediului a anunţat despre plantaţiile forestiere butaforice de sute de hectare, practicate de unele subdiviziuni “Moldsilva”. Spre exemplu, la “Iargara-Silva” pe hîrtie au fost plantaţi 38 mii copaci pe o suprafaţă de 9,7 hectare, iar cei de la “Hincesti-Silva” au raportat că după tăierea masivă a pădurii au plantat copaci, dar s-au prins doar 72%. Dar controlul a descoperit că nu a fost plantat nici un copac. Adică, banii alocaţi în acest scop au ajuns în buzunarul cuiva.

O altă direcţie scandaloasă în activitatea agenţiei “Moldsilva” este închirierea pădurii. Chiar dacă în a. 2012 închirierile au fost sistate pentru o perioadă nedeterminată, după ce comisia parlamentară a depistat un şir de încălcări grave ale Codului silvic, acestea continuă să fie o afacere profitabilă.

Jurnaliştii RISE Moldova au efectuat o investigaţie şi au clarificat că pe piaţa neagră dreptul de arendă a unui hectar de pădure costa ~ 30 mii euro. Negustori erau afaceriştii care între anii 2008 - 2012 au reuşit să încheie contracte de arendă, precum şi angajaţii agenţiei “Moldsilva”. Unul dintre angajaţii agenţiei, printr-in intermediar, le-a propus jurnaliştilor RISE Moldova deghizaţi în doritori de a închiria pădure, 4 hectare de pădure contra sumei de 75 mii euro.

Investigaţia RISE a stabilit, că după introducerea moratoriului temporar pentru închirierea pădurilor, o parte din contractile de arendă au fost reziliate –în special pentru neachitarea chiriei, dar peste 6700 hectare de pădure au rămas în jurisdicţia chiriaşilor pentru încă 20-40 ani contra unei plăţi de 4025 lei/ha. Iar nobila, s-ar părea, iniţiativă a autorităţilor de a stopa ilegalităţile silvice, a dus la apariţia unui nou business – comercializarea dreptului de arendă.

“La începutul anilor 2000 absolveam Universitatea agrară la specialitatea silvicultură, şi aveam colegi doi fii de pădurari, - spune Ion Chiriac, expert în reîmpădurire. – Ei povesteau, că fiecare director nou al agenţiei “Moldsilva”, îşi adună adjuncţii şi le spune: “Am cumpărat această funcție contra următoarei sume, acum trebuie să o adunăm . Cel care o va aduna – bravo, dacă nu – la locul lor pretinde multă lume ”. Adjuncţii transmit această dispoziţie subalternilor, şi aşa ajunge aceasta la pădurari. Chipurile, din acest motiv au loc tăierile ilicite şi braconajul, pentru că există această schemă de corupţie. Aşa e sau nu, nu pot spune, dar nu am motive să nu-i cred pe colegii de facultate. Şi situaţia în silvicultură este de aşa natură, că ideea componentei de corupţie persistă. Da situaţia este una tragică. Cel care a văzut o pădure sănătoasă înţelege cum e pădurea bolnavă ”.

Astfel, agenţia “Moldsilva” este o structură prea greoaie şi coruptă ca să soluţioneze rapid şi calitativ problemele ce ţin de schimbările climatice şi de deşertificarea teritoriului. Iar ele trebuie rezolvate operativ, dacă nu dorim ca în viitorul apropia ţara noastră să devină un deşert.

Una dintre variantele de soluţionare a problemei în cauză a fost propusă de preşedintele companiei „DAAC Hermes”,care este şi consilier municipal Chişinău . Vasile Chirtoca crede că este de dorit adoptarea unei legi speciale, în conformitate cu care drepturile de o ocupa funcţiile de pădurari trebuie să fie licitate astfel, ca ele să fie transmise prin moştenire ( cu respectarea anumitor cerinţe). Participanţii la concurs trebuie să corespundă anumitor cedrinţe privind studiile, experienţa de muncă, reputaţia ireproşabilă, etc. Pădurareaa care au susţinut concursul au obligaţia să respecte strict condiţiile activităţii de administrare a pădurilor stabilite de Lege şi să aibă anumite drepturi, inclusiv la un oarecare procent din rezultatele activităţii de comercializare a produselor, culese pe teritoriul gospădăriei lor (pomuşoare, fructe, ierburi...). Condiţiile trebuie să depindă în exclusivitate de îmbunătăţirea stării pădurii şi să fie aşa de atractive, ca doritorii să ocupe aceste funcţii să formeze cozi. Este important ca eliberarea pădurarilor din funcţie să se facă numai în baza deciziilor judecătoreşti şi să depindă numai de încălcarea cerinţelor stipulate în Lege, şi nu de dorinţa şefilor.

Una dintre variantele de soluţionare a problemei în cauză a fost propusă de preşedintele companiei „DAAC Hermes”,care este şi consilier municipal Chişinău . Vasile Chirtoca crede că este de dorit adoptarea unei legi speciale, în conformitate cu care drepturile de o ocupa funcţiile de pădurari trebuie să fie licitate o singură dată, dar astfel, ca ele să fie transmise prin moştenire ( cu respectarea anumitor cerinţe). Participanţii la concurs trebuie să corespundă anumitor cerinţe privind studiile, experienţa de muncă, reputaţia ireproşabilă, etc. Pădurarii care au susţinut concursul au obligaţia să respecte strict condiţiile activităţii de administrare a pădurilor, stabilite de Lege, şi să aibă anumite drepturi, inclusiv la un oarecare procent din rezultatele activităţii de comercializare a produselor, culese pe teritoriul gospădăriei lor (pomuşoare, fructe, ierburi...). Condiţiile trebuie să depindă în exclusivitate de îmbunătăţirea stării pădurii şi să fie aşa de atractive, ca doritorii să ocupe aceste funcţii să formeze cozi. Este important ca eliberarea pădurarilor din funcţie să se facă numai în baza deciziilor judecătoreşti şi să depindă numai de încălcarea cerinţelor stipulate în Lege, şi nu de dorinţa şefilor.

Păduri private în Moldova:really?

Experţii propun să apelăm la experienţa altor state în soluţionarea acestor probleme.

Să zicem, recent rus Vladimir Putin a poruncit guvernului Mişustin să elaboreze un şir de măsuri care ar permite să împădurească terenurile cu destinaţie agricolă. Este vorba despre milioane de hectare necultivate pe parcursul multor ani, care treptat se acoperă cu păduri. Conform evaluărilor Fondului mondial al naturii sălbatice (WWF), a organizaţiei “Гринпис России” şi a Consiliului de administrare a pădurilor din Rusia (FSC) , creşterea pădurilor industriale pe aceste teritorii va permite reducerea poverii pădurilor naturale şi în perspectivă – obținerea a cca 300 mlnmetri cubi de lemn/an. Este cam acelaşi volum, care azi se fură din pădurile ”oficiale”. Să nu mai vorbim despre sutele de mii de locuri permanente de muncă.

Desigur, în Moldova nimeni nu va permite creşterea pădurilor pe terenurile agricole, fie şi neprelucrate – noi nu avem întinderile Rusiei. Însă Alecu Reniţă, liderul Mişcării ecologiste din Moldova crede că proprietarii terenurilor pot fi interesaţi de plantarea pădurii, în special pe solurile nefertile cu bonitate joasă.

Ala că în chestiunea apariţiei pădurilor private în Republica Moldova deocamdată nu este vorba despre privatizarea unei părţi a fondului silvic de stat. În condiţiile Moldovei asta ar putea fi fatal pentru silvicultură, căci la noi lipseşte cultura creşterii pădurilor, oamenii noştri nu se gîndesc la rolul pădurilor, și le privesc exclusiv ca pe o sursă de lemn sau loc de odihnă.

Da în Europa pădurea privată este un fenomen cunoscut. Fără Federaţia Rusă, 50% din suprafeţele pădurilor europene sunt private, iar în Europa de nord sectorul silvic este privat în întregime.

Spre exemplu, în Norvegia persoanele private deţin peste 80% din pădurile productive, 12% se află în proprietate publică sau municipală, 4% - în proprietatea companiilor private. În medie, în Norvegia un proprietar (în special, este vorba despre gospodării de familie, de care există în ţară 120 mii) deine cca 45 ha de pădure.

În Suedia, unde exportul produselor silvice aduce 10% din veniturile de export ale ţării, numai 19% de păduri aparţin companiilor publice, iar 81% - proprietarilor privaţi, jumătate din păduri se află în proprietate privată. Iar în Finlanda cam 68% din fondul silvic este proprietate privată.

Însă ţările din Europa occidentală au o cultură înaltă de cultivare şi întreţinere a pădurilor. Acolo proprietarii pădurilor manifestă conştiinciozitate, pentru ei pădurea este un bun al familiei, care trece din generaţie în generaţie. Unde mai pui, că este vorba despre ţări cu o înaltă cultură a activităţii de antreprenoriat şi în care legea prevalează întotdeauna.

Totuşi, apariţia pădurilor private în Moldova este pe deplin reală. Mai mult, atragerea persoanelor private la soluţionarea problemei deşertificării şi a prevenirii degradării solurilor poate deveni unica ieşire reală în condiţiile lipsei de bani publici. Ce rost are să mai adoptăm diverse programe şi strategii (cum ar fi, spre exemplu, Programul naţional de combatere a deşertificării din a.2000, costul anual al căruia încă atunci, cu 20 ani în urmă, era de 568 mln.lei!), dacă ele oricum nu se realizează?

Iar specialiştii demult bat alarma: în Moldova solurile degradează an de an. Conform datelor Inspecţiei ecologice de stat, pe majoritatea terenurilor agricole calitatea solului este nesatisfăcătoare, iar pe unele – chiar critică. Continuă să se extindă sectoarele supuse eroziunii şi alunecărilor de teren, proceselor de secare, înmlăştinirii şi salinizării.

Conform evaluărilor, prejudiciul direc şi indirect, provocat de deteriorarea solurilor şi secete constituie în Moldova 436,4 mln.dolari, dintre care cca 80 mln. – costul terenurilor distruse definitiv de alunecările de teren, văgăune, lucrări de terasament. Celelalte 355 mln. dolari o constituie costul roadelor şi a fertilităţii solului, pierdute în rezultatul spălării lui de pe pante. În prezent, conform datelor Inspecţiei ecologice, suprafaţa terenurilor afectate de alunecări este de cca 877,6 mii hectare sau 35,1% din suprafaţa totală a terenurilor agricole.

“În plantarea pădurilor noi eu văd o direcţie nouă, interesantă: pădurile private. Nu este vorba despre situaţia în care proprietatea publică ajunge în proprietate privată. Este vorba despre creşterea unor păduri noi, - spune expertul Ioin Chiriac. – Probabil, va fi nevoie de modificat legislaţia, de subvenţii, de promovare. Pentru că deocamdată puţină lume cunoaşte despre o asemenea posibilitate.

Între timp, investind cam 500 euro pe hectar, poţi planta un teren părăsit cu pădure sau să creezi o perdea forestieră în care să cultivi plante comestibile. Pădure, care aduce venit în perspectivă, dar şi imediat. Acolo poţi planta corni, aluni, pomi fructiferi sălbatici, şi deja peste cinci ani să acoperi cheiltuielile, după care proprietarul va avea doar profit, în timp ce va respira cu aer curat nu numai el, şi de îmbunătăţirea climei va profita nu numai el. Dacă vom avea multe sectoare de acest fel, ele vor schimba spre bine întregul teritoriu al ţării”,-spune expertul.

Apropo, în Moldova există deja un exemplu de „pădure privată” – primul şi unicul deocamdată în ţară VIO-parc „Varniţa”, creat pe malul Nistrului de preşedintele companiei „DAAC Hermes” Vasile Chirtoca şi adjunctul său Igor Scerbinschii pe locul unei cariere de piatră părăsite. Proiectul a fost conceput ca sursă de materie primă ecologică pentru fabrica „Viorica Cosmetic”, dar în perspectivă va deveni un masiv de pădure bazat pe principiul pădurii-livadă în care cresc copaci şi plante adaptate condiţiilor noastre, cu o imunitate puternică, dar şi un centru turistic şi de agrement.

Evident, la început plantarea unei păduri private poate cere cheltuieli mari de la proprietarul ei. Specialiştii spun, că dacă pădurea este sădită de la zero, - anume o pădure corectă, în care stejarul este specia formatoare, - un hectar plantat va costa cca 10 mii lei. Iar dacă acest lucru se va face în pădure, unde are loc o creştere firească, va fi nevoie de o investiţie de 2 mii lei la hectar.

Aşa că autorităţile vor trebui să elaboreze un sistem de subvenţionare a plantaţiilor forestiere similar celui din sectorul agrar, precum şi anumite înlesniri pentru cei care decid să planteze pădure. De altfel, în opinia lui Ion Chiriac la dorinţă pădurea poate fi plantată şi gratis: „Nu te costă nimic să mergi şi să aduni ghindă, apoi să o sameni. Noi spunem mereu că avem nevoie de puieţi. Da, este mai uşor, însă dacă vorbim de implantare, adesea este mai bine să semănăm, nu să plantăm. Adică, să creştem pădure din seminţe. Iar în luncă putem lucra şi cu butaşi – adică, cu simple rămurele. Nu te costă nimic să le tai şi să le înfigi în sol”.

Aşa că, dacă pe de o parte va exista sprijinul statului, iar pe de alta – interesul antreprenorilor şi iniţiativa populaţiei, vom obţine rezultate în crearea propriului model de păstrare şi dezvoltare a pădurilor. Mai ales că problema schimbării climei trebuie soluţionată operativ. Moldova dispune de două variante: ori devenim un pustiu, ori un meleag verde. Şi una, şi alta pot avea loc foarte repede.

Vladislav Bordeianu

0
0
1
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Ce părere aveți despre inițiativa președintelui Franței, Emmanuel Macron, de a deschide în următoarele luni o misiune permanentă de apărare la Chișinău?