COVID-19 în MOLDOVA

Păduri private în Moldova sau Nu doar “Moldsilva”

Păduri private în Moldova sau Nu doar “Moldsilva”

În următoarea perioadă, pînă în a.2039, schimbările climatice ar putea afecta grav pădurile din nordul Republicii Moldova, care se vor usca intens. În anii 2040-2069 uscarea ecosistemelor existente în prezent se va extinde asupra centrului şi sudului ţării. Iar la finele secolului în curs, din cauza climei uscate şi reducerii umidităţii solului este posibilă dispariţia treptată a pădurilor în partea de nord a Moldovei.

Este unul din pronosticurile modelate ale viitorului ecologic şi climatic al Republicii Moldova. Un asemenea pronostic, cu diferenţa de cîţiva ani, a fost făcut în cadrul mai multor proiecte internaţionale. Spre exemplu, programul FLEG, finanţat de UE şi executat de Uniunea internaţională de protejare a naturii, Banca mondială şi Fondul mondial al naturii sălbatice.

Specialiştii spun, că pentru prevenirea deşertificării teritoriului ţării trebuie luate măsuri urgente şi operative de salvare şi extindere a pădurilor moldoveneşti. Însă nu aşa cum se face în prezent, adică sădind în locul speciilor, care cresc lent şi formează păduri de durată, specii care cresc rapid şi deci prezintă un interes comercial mai mare – spre exemplu, salcîmul sau mesteacănul. În plus, specialiştii recomandă să fie dezvoltată activ o aşa direcţie forestieră, ca pădurile private. Şi nu este vorba despre transmiterea în proprietate privată a unei părţi din fondul forestier al statului.


După noi – potopul

Recent, de la tribuna Radei Supreme, premierul Ucrainei Denis Şmîgali a declarat că depăşirea inundaţiilor din mai-iunie în Ucraina de vest va necesita suplimentar 2 mlrd.grivne, sau 73,5 mln. dolari. Numai în regiunea Cernăuţi pentru depăşirea urmărilor calamităţii vor fi necesare 48,5 mln. dolari, sau 1,3 mlrd. grivne.

După acele evenimente catastrofale pentru această regiune a Ucrainei, preşedintele Vladimir Zelenschii a cerut guvernului să rezolve ”odată şi pentru totdeauna” problema inundaţiilor. Ecologiştii şi experţii au răspuns că e puţin probabil ca guvernul să poată opri încălzirea globală, iar faptul că ţara se usucă şi se îneacă concomitent este consecinţa directă a schimbărilor climatice. Dar pentru a atenua consecinţele lor trebuie oprită urgent tăierea pădurilor în Carpaţii ucraineni, care demult a luat proporţiile unei calamităţi ecologice. Inundaţiile nu poate nimeni să le anuleze, dar dacă nu ar fi tăierile masive şi despădurirea acestui masiv montan, urmările stihiei în cele cinci regiuni ale Ucrainei ar fi fost mult mai mici.

În timp ce Ucraina de Vest era sub ape, la posturile TV şi pe reţelele de socializare era difuzat intens un experiment video al ecologiştilor chinezi – pentru a demonstra cum vegetaţia reţine umiditatea şi cum atitudinea iraţională a omului faţă de natură se soldează cu urmări catastrofale pentru el însuşi.

După evenimentele din mai-iunie, procuratura regiunii Ivano-Francovsc, care a avut cel mai mult de suferit în urma calamităţii, a pornit imediat un dosar penal pe faptul defrişării masive a pădurilor (articolul ”ecocid” al CP al Ucrainei). De altfel, pe reţelele de socializare nu există îndoieli: cum numai agiotajul provocat de această temă va scădea, ori dosarele pornite vor fi lăsate baltă, ori vinovaţii se vor alege cu pedepse mici. Prea rentabilă este această afacere – exportul lemnului rotund în UE. Numai în a.2015 au fost tăiaţi 24 mii metru cubi de păduri, fapt care a prejudiciat ţara cu 85 mln. grivne. Conform raportului alcătuit de ONG-ul britanic Earthsight, Ucraina de mai mulţi ani deţine primul loc la volumul de export al lemnului de contrabandă în ţările Uniunii Europene şi a devansat ţările Africii şi Americii latine.

Ceea ce se petrece în Carpaţii ucraineni nu poate să nu ne alarmeze şi pe noi: în anii din urmă cursul Nistrului s-a redus mult, fapt care influenţează clima din regiune. Este rezultatul construcţiei intense de hidrocentrale pe partea ucraineană a Nistrului, şi a despăduririi Carpaţilor. De altfel, în Moldova situaţia pădurilor este la fel de tristă, ca la vecini.

La începutul anului curent în mass-media a apărut informaţia că republica noastră pierde zilnic 73 hectare de pădure, sau în jur de 3 ha/oră. Despre aceasta vorbesc datele Biroului național de statistică. Conform datelor lui, în a. 2018 în RM au fost defrişate 26,8 mii hectare de pădure. Iar în a.2017 – cu 5 mii hectare mai mult.

Ce-i drept, agenţia “Moldsilva” a criticat aceste titluri sonore, şi a declarat că cifra de 26,8 mii hectare în cea mai mare parte a constat din defrişarea selectivă şi planificată a pădurii ( tăierea copacilor putrezi, morţi, uscaţi, etc.), în scopul susţinerii procesului de reîmpădurire, şi că în ultimii 30 de ani gospodăria silvicolă a ţării nu a înregistrat despăduriri.

Însă reieşind din informaţiile aceleiaşi agenţii “Moldsilva”, anual creşterea medie a pădurilor noastre constituie cca 1236 mii metru cubi. Cam acelaşi volum îl constituie şi necesităţile de lemn ale republicii. Reiese că volumul consumului de lemn şi cel de creştere a pădurii este cam la un nivel, ceea ce înseamnă degradarea resurselor forestiere, şi aşa insuficiente.

Potrivit Ministerului agriculturii, dezvoltării regionale şi a mediului, pădurile acoperă cca 12,7% din teritoriul ţării noastre. Pentru comparaţie : în Europa, acest indice constituie în medie 29%, iar în UE – 44%, şi totuşi în mai multe ţări europene tăierea industrială a pădurilor este interzisă.

Spre exemplu, în Albania tăierile industriale au fost interzise încă în a. 2016, pe un termen de10 ani. În prezent locuitorii Albaniei au voie să taie un număr foarte limitat de copaci – numai pentru încălzirea caselor şi doar după coordonare cu autorităţile. Infractorii riscă amenzi de 36 mii euro sau detenție pînă la 10 ani. Această decizie după a fost luată din cauza situaţiei catastrofale în care s-au pomenit pădurile albaneze – timp de 25 ani suprafaţa lor s-a redus de mai bine de două ori. Ceea ce a afectat grav natura şi clima, şi a provocat inundaţii mari.

Dacă anterior pădurile acopereau 51% din teritoriul Albaniei, în prezent – 25%, de aceea autorităţile s-au alarmat. În Moldova, în prezent acest indice este de12,7%. Dar chiar şi dacă RM este una dintre țările cele mai despădurite din Europa, în ultimii 25 de ani ţara noastră exportă intens lemn în UE şi concurează cu Ucraina în aceste acţiuni ”onorifice”. Spre exemplu, conform raportului Ministerului mediului pentru anii 2014-2015, 90% din exportul moldovenesc de lemn şi produse din lemn l-a format materialul lemnos neprocesat. La acel moment, aceştia erau indicatorii cei mai înalţi în Europa. Numai în a.2016 în Moldova a fost interzis temporar pentru exportul materialului lemnos.

Aici nu întotdeauna au fremătat pădurile: Stalin nu este doar vinovat, el a avut şi dreptate

Versiunea cum că Moldova este meleagul Codrilor nelimitaţi care au existat tot timpul, nu este chiar corectă. După cel de-al doilea Război Mondial, suprafaţa pădurilor pe acest teritoriu era de…5%. Secete, vînt uscat, pericolul deşertificării…

În a. 1948, în timp ce Europa încă îşi restabilea economia distrusă de război, la iniţiativa lui Iosif Stalin Consiliul de miniştri al URSS şi CC PCU(b) a adoptat la 20 octombrie 1948 hotărîrea “Cu privire la planul împăduririi în scopul protecţiei lanurilor, introducerii asolamentelor cu ierburi perene, construcţiei de iazuri şi bazine acvatice pentru asigurarea recoltelor bogate în regiunile de stepă şi silvostepă în partea europeană a URSS”. Mass-media numise acest document ”Planul stalinist de transformare a naturii”.

Era vorba despre un program fără precedent în lume, pentru 15 ani, de reglementare ştiinţifică a naturii, elaborat în baza lucrărilor eminenţilor agrologi-agronomi Vasilii Docuceaev, Pavel Costîcev şi Vasilii Viliams.

Conform acestui plan, au fost create 8 centuri forestiere mari cu lungimea totală de 5 300 km, colhozurile şi sovhozurile au sădit plantaţii forestiere pe o suprafaţă totală de 5 709 mii hectare, şi deja către a.1955 au fost construite 4 228 iazuri şi bazine acvatice. Toate acestea, împreună cu agrotehnica avansată de la acea vreme, asigurau recolte înalte, stabile, ce nu depindeau de capriciile naturii, pe o suprafaţă de peste 120 mln. hectare. Locul central în acel plan aparţinea împăduririlor şi irigării.

După moartea lui Stalin în a.1953 îndeplinirea planului a fost stopată. Dar graţie lui şi elaborărilor ştiinţifice ulterioare, pe teritoriul RCC Moldoveneşti au fost restabilite pădurile şi plantate altele noi. De-a lungul lanurilor, a Nistrului, a şoselelor şi căilor ferate au apărut făşii forestiere, care în anii 1990 au fost defrişate în mare parte. Aşa că stejarii şi frasinii măreţi, pe care îi tot admirăm, nu au apărut cu de la sine putere, da la decizia guvernului sovietic. Anume aceste măsuri ne-au permis să avem un sol fertil şi să obţinem roade bogate în anii 1960-1980 .

Dar pe site-ul agenţiei “Moldsilva” nu vei găsi această informaţie. În mare parte, excursul istoric de pe pagina web a departamentului forestier este consacrat faptului că primele încercări de împădurire a teritoriului actualei Moldove au fost făcute în anii 1825-27, iar în perioada dintre 1848 - 1918 suprafaţa pădurilor s-a redus cu 136,2 mii hectare. Și că în perioada antebelică (după care imediat se vorbeşte despre gospodăria forestieră a RM de după obţinerea independenţei) “ ramura forestiera s-a dezvoltat în plan negativ, dar cu adoptarea programului naţional de împădurire a terenurilor degradate”.

De parcă pentru departamentul silvic de stat al Republicii Moldova nu ar exista perioada sovietică, însă reieşind din graficul ”Modificarea suprafeţei împădurite (mii ha), plasat pe site, lucrările principale de restabilire a pădurilor pe teritoriul ţării s-au efectuat anume în perioada anilor 1950-1990. În acea perioadă au fost plantate culturi forestiere pe mai bine de 250 mii hectare.

La tăierea pădurii sar surcele

Timp de circa două decenii de independenţă a Republicii Moldova gospodăria ei silvicolă a fost unul dintre cele mai închise sectoare ale economiei naţionale. De aceea chiar şi pentru specialişti este problematic să evalueze starea pădurilor şi dimensiunile defrişărilor ilegale.

Însă acum zece ani, în şapte ţări est-europene (Rusia, Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Moldova şi Ucraina) a fost lansat programul Politici europene de bună vecinătate FLEG, finanţat de Uniunea Europeană. Cea de-a doua etapă a lui s-a încheiat în a.2017. Proiectul a fost elaborat şi implementat expres în scopul combaterii tăierilor ilegale a pădurii şi a activităţii ilegale în sectorul silvic.

Programul FLEG a permis evaluarea stării fondului silvic al Republicii Moldova şi dimensiunile defrişărilor ilegale a pădurilor moldoveneşti. Astfel, în cercetările au arătat că în a.2014, spre exemplu, în Moldova oficial au fost tăiaţi 620 mii metri cubi de material lemnos, utilizaţi – 1036,5mii metri cubi. Adică, cca 400 mii metri cubi de pădure au fost tăiaţi ilegal.

Într-un alt document - Programul-cadru ONU de sprijinire a Republicii Moldova în scopul dezvoltării stabile în perioada anilor 2018-2022 – era indicat, că în Moldova anual se distrug cca 3 mii ha de păduri protejate de stat, iar defrișarea ilegală constituie 400-600 mii metri cubi de pădure. Din spusele doctorului în biologie Ilie Trombiţki, directorul asociaţiei internaţionale “Eco-Tiras”, încă 10 ani în urmă cota defrişărilor ilegale în Moldova era egală cu volumul tăierilor legale de pădure.

În a.2016 Ministerul mediului a recunoscut că în Republica Moldova 50% din defrişările ilegale ţin de interesele în domeniul exporturilor de lemn. Dinamica lor, timp de 10 ani (2005 - 2015) este următoarea: scoaterea materialului lemnos din Moldova săracă în păduri a crescut de la 2 267,2 mii dolari la 7 986,2 mii dolari. Apogeul expedierilor a fost în anii 2011(10 214,4 mii dolari) şi 2012(12 188,6 mii), atunci UE a interzis importul lemnului de contrabandă. Reiese că toate livrările de export, inclusiv defrişările ilegale, au fost făcute oficial și toată contrabanda cu lemn – legalizată !

Autorităţile moldovene (cel puţin demonstrativ) au încercat de multe ori să impună tot felul de restricţii şi să înăsprească pedepsele pentru a combate tăierea ilegală a pădurilor. În martie, 2016 a apărut ordinul Ministerului mediului ” Privind interdicţia de a tăia pădurile din fondul forestier de stat”, în baza căruia agenţia “Moldsilva” a emis ordinul ”Privind îmbunătăţirea modului de gestionare a pădurilor naturale”. Conform lui, din 1 octombrie, 2016 a fost interzisă tăierea masivă în pădurile naturale. Însă ambele ordine aşa şi nu au fost publicate în Monitorul oficial, adică nu au intrat în vigoare. Iar ordinul ministerului nici măcar nu a fost plasat pe site-ul acestuia.

Apoi în luna mai a aceluiaşi an, 2016, guvernul adoptă Hotărîrea ”privind sistarea temporară a exportului de material lemnos”, deoarece ”Ministerul mediului a constatat o exploatare excesivă a pădurilor”. Documentul interzicea temporar scoaterea din ţară a materialului lemnos neprocesat, a produselor din lemn, a traverselor pentru calea ferată şi a lemnului prelucrat”.

Nici opoziţia nu a rămas în urmă. Cu două săptămîni înainte de apariţia hotărîrii guvernului, în parlament a fost înregistrat proiectul de lege ”Privind sistarea temporară a exporturilor materialului lemnos”, pregătit de un grup de deputaţi ieşiţi din PCRM. Autorii lui au propus un moratoriu de 10 ani pentru exportul materialului lemnos – pînă la finele anului 2026. În acest răstimp departamentele urmau să extindă suprafeţele împădurite cu minim 16%, să majoreze teritoriile naturale protejate de stat, să combată activ tăierile ilicite de pădure, iar în acest scop – să elaboreze un plan de prevenire a acestui fenomen, etc.

În a. 2018 în ţară se discuta intens proiectul noului Cod silvic, care urma să-l înlocuiască pe cel vechi, din a. 1996. Noul document conţinea două momente principiale: interzicerea utilizării pădurilor în scop recreativ, inclusiv construirea conacelor, pensiunilor, caselor de odihnă, restaurantelor, îngrădirilor. Precum şi majorarea semnificativă (de 10-15 ori) a amenzilor pentru tăierea ilicită şi alte infracţiuni. Cei de la Ministerul mediului credeau că asta va permite ”soluţionarea problemei tăierilor ilicite și a profanării pădurilor”. Dar noul Cod silvic așa și nu a fost adoptat. La întrebarea ”de ce?”unul dintre ecologişti a răspuns: “Probabil, nu s-au putut înţelege cum să împartă sferele de influenţă”. În prezent pe site-ul Ministerului agriculturii, pentru discuţii, se află încă un proiect al Codului silvic.

Una dintre restricţiile recente a fost introdusă în primăvara anului curent. În aprilie, Ion Perjul, ministrul agriculturii, dezvoltării regionale şi mediului, a interzis printr-un ordin orice tăieri de pădure. Conform documentului, în fondul silvic al statului au fost stopate toate genurile de lucrări forestiere - orice tăieri de copaci, inclusiv defrişările de asanare a pădurii.

“Trebuie să facem o inventariere a rezervelor existente la “Moldsilva” , pentru a calcula în ce măsură vom fi asiguraţi în sezonul de încălzire. Aşa vom putea curma toate tăierile ilicite, care se fac sub pretextul înnoirii şi îngrijirii pădurii ”, - a explicat Maxim Popov, secretar de stat al ministerului.

Comunitatea experţilor a legat apariţia acestui ordin de investigaţia lui Ruslan Codreanu, fost primar interimar al Chişinăului, care la finele lunii februarie a adresat Procuraturii generale cererea de a verifica legalitatea tăierii pădurii în Parcul naţional Orhei. Iar la finele lunii martie a filmat încă un video în acel loc, în care susţinea că este vorba nu despre înnoirea pădurii, cum se insistă la “Moldsilva”, da despre o defrişare masivă a copacilor cu diametre diferite.

Dar în pofida tuturor restricţiilor impuse, în Moldova tăierea ilicită a pădurii a fost, este şi va fi. Portalul vocea.md susţinea, cu trimitere la datele agenţiei “Moldsilva”, că în primul semestru al anului curent au fost depistaţi 343 metri cubi de lemn tăiat ilegal. Au fost daţi afară doi pădurari, alţi 58au fost pedepsiţi disciplinar. Iae anul trecut, în cadrul controlului din rezervaţia ”Codrii” au fost găsiţi 200 metri cubi de lemn ”ilegal”. Atunci au fost eliberaţi din serviciu mai mulţi pădurari şi directori de gospodării silvicole.

“Nu cred că situaţia s-a schimbat radical, căci personalul care păzeşte fondul silvic nu are dreptul să întocmească procese verbale pe faptul încălcării legislaţiei forestiere. Acum acest drept îl au doar angajaţii Inspecţiei de mediu. Dar noi avem 200 inspectori la 5000 de angajaţi ai gospodăriilor silvicole. Am vrut să tragem la răspundere persoanele responsabile, care au admis tăierile ilicite de pădure, dar ne-am pomenit într-o situaţie tragi-comică. Noaptea paznicul a prins o persoană care tăia copacii ilegal, da judecătorul îl întreabă pe paznic ce făcea el noaptea în pădure, dacă are program de lucru între orele 8.00 şi 17.00. Noi am pierdut multe cauze în instanţă, iar aceste situaţii apar din rea-voinţa cuiva, pentru ca cineva să tragă foloase din aceste dezordini”, - a declarat Valerii Caisîn, ex-directorul “Moldsilva”.

Ecologiştii susţin că o parte semnificativă a tăierilor ilegale din pădurile moldoveneşti ţine nu doar de tăietorii ”negri” individuali, dar şi de corupţia din sector, din care face parte un şir de persoane, de la pădurari la înalţi demnitari din Chişinău .

Vladislav Bordeianu

(Va urma)

Sfîrșitul citiți pe 12.08.2020

Urmărește-ne pe Facebook, dacă vrei să afli mai multe

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter


Știrile partenerilor noștri
Mai multe

Sondaj Toate

load