Runda a patra: De ce Moldova nu se grăbește să îndeplinească recomandările Consiliului Europei?

Autoritățile moldovene raportează cu regularitate grupului specializat al Consiliului Europei despre lupta lor cu corupția, însă de cele mai multe ori este vorba despre îndeplinirea formală a angajamentelor asumate.

Zilele trecute a fost publicat raportul preliminar privind prevenirea corupției în mediul deputaților, judecătorilor și procurorilor din Moldova, în care se constată că țara depune suficiente eforturi pentru a învinge extinderea acestui fenomen. În raport se spune că autoritățile naționale implementează inovațiile destul de reticent, în special dacă este vorba despre combaterea comportamentului indecent al deputaților și demnitarilor suspuși.

În linii generale, au fost îndeplinite doar 6 din 18 recomandări pregătite pentru Moldova mai bine de cinci ani în urmă – un asemenea indice este apreciat ca nesatisfăcător. Una dintre principalele cauze alarmante este influența factorului politic asupra sectorului justiției, inclusiv la selectarea candidaților pentru posturile-cheie din sistemul judiciar și procuratură.

În același timp, un șir de experți și politologi naționali au observat că în țara noastră activitatea anticorupție se intensifică pe fondalul majorării rapide a prețurilor, a crizei economice și a pandemiei. Tot mai des se aud opinii, cum că actorii politici folosesc lupta cu corupția pe post de show pentru public și ca mijloc de sustragere de la problemele cotidiene – așa se explică, inclusiv, lipsa unui progres semnificativ în executarea recomandărilor internaționale.

«Slujire, nu guvernare»

În ajun, mișcarea internațională anticorupție Transparency International a publicat Indicele de percepție a corupției în anul 2021. Autorii raportului anual menționează, că pandemia a înrăutățit indicii în toată lumea, în majoritatea țărilor anul trecut situația privind corupția nu a devenit mai bună, sau s-a înrăutățit. Numărul de puncte obținut de țară este invers proporțional nivelului de corupție al sectorului ei public. Și dimpotrivă - mai puține puncte indică un nivel mai mare de corupție.

Dacă e să vorbim despre indicatorii regionali, cea mai bună situație este în Europa de Vest și UE, unde Indicele de percepție a corupției constituie 66 de puncte. Cei mai mici indicatori - în țările africane , situate mai jos de pustiul Sahara (33 puncte). Regiunea Europei de Est și a Asiei Mijlocii a obținut 36 de puncte. În top- 10 țări cu cel mai mic nivel de corupție au ajuns Danemarca, Finlanda,Noua Zeelandă, Norvegia, Singapore, Suedia, Elveția, Țările de Jos, Luxemburg și Germania. Două puncte nu i-au ajuns Marii Britanii, pentru a face parte din primele zece.

Moldova a obținut 36 de puncte și a ocupat locul 105 , alături de așa țari ca Coasta de Fildeș (36), Panama (36), Ecuador (36), Peru(36) și Albania (35 баллов). Dacă e să credem acestor indici, în țara noastră corupția continuă să înflorească la diferite nivele, în toate manifestările ei.

Situația privind corupția în eșaloanele superioare ale puterii și în sectorul justiției poate fi îmbunătățită , inclusiv prin îndeplinirea recomandărilor Grupului de state pentru lupta cu corupția (GRECO), format de Consiliul Europei în a. 1999. În total, din acest organism internațional fac parte 50 de țări, inclusiv Moldova din a. 2001. Scopul lui principal este sprijinirea țărilor-participante în contracararea corupției. Calitatea de membru al GRECO nu se limitează la Europa, la grup au mai aderat SUA și Kazahstan.

Experții GRECO monitorizează țările, le ajută să depisteze lacunele politicii naționale anticorupție, propun măsuri legislative, instituționale și operative pentru eliminarea lor. După care cu regularitate este efectuată evaluarea implementării recomandărilor – așa zisa «procedura conformității».

RM este evaluată în cadrul rundei a patra. Consiliul Europei clasifică Moldova printre țările cu rata scăzută a executării recomandărilor privind prevenirea și combaterea corupției printre deputați, judecători și procurori. La începutul a. 2022 RM îndeplinise pe deplin 6 din 18 recomandări GRECO. Experții menționează un oarecare progres: acum doi ani recomandări îndeplinite erau doar 4. Dintre celelalte, nouă au fost implementate parțial, iar trei așa și au rămas neîndeplinite.

GRECO apreciază ca nesatisfăcător acest indice. În timp ce multe țări au avansat în procedura de evaluare, Moldova în continuare se află în runda a patra, consacrată prevenirii corupției în parlament și sectorul justiției. Este evaluată respectarea principiilor etice și a normelor deontologice, conflictele de interese, declararea activelor, a veniturilor, a angajamentelor și intereselor. Către 31 decembrie,2022 la Strasbourg este așteptat un nou raport, care să reflecte eforturile anticorupție ale autorităților.

GRECO se arată deosebit de îngrijorat de faptul, că în anii din urmă au devenit mai dese declarațiile privind coruptibilitatea persoanelor aflate în fruntea autorităților și instituțiilor publice . Este vorba nu numai despre Moldova, ci despre un șir întreg de țări. Reprezentanții eșalonului de sus al puterii și ai organelor de justiție se dovedesc a fi implicați în scheme de delapidare a banului public și alte infracțiuni cu caracter de corupție.

«Nu există o persoană, o instituție sau un stat imun la corupție. Politicienii, indiferent de apartenența lor politică, trebuie să fie un exemplu de integritate, ei trebuie să manifeste un comportament exemplar. Ei au menirea să slujească poporul, nu să-l guverneze», ‒ spune Marin Mrcela, președintele GRECO. În opinia sa, reținerile în îndeplinirea recomandărilor privind membrii parlamentului «în mare parte explică de ce populație este extrem de rezervată față de politică ‒ și ea va fi și mai reținută, dacă politicienii nu-și vor spori nivelul respectării standardelor de integritate și onestitate ».

Ce recomandări nu a îndeplinit Moldova?

GRECO are în continuare numeroase întrebări față de calitatea procesului legislativ: prea multe legi fiind adoptate fără consultările de rigoare și în ritm accelerat. Demult există necesitatea adoptării Codului de etică și comportament pentru parlamentari, inclusiv a regulilor pentru diverse situații de conflict de interese, precum și a Codului procedurilor parlamentare. Avem nevoie de instrucțiuni privind interacțiunea altor subiecți cu deputații. În plus, Consiliul Europei atrage atenția că site-ul parlamentului așa și nu a fost renovat, nu funcționează sistemul e-Legislația. Autoritățile trebuie să publice sistematic și în timp util proiectele de legi și informația care ține de ele, în vederea dezbaterii constructive a inițiativelor legislative în societate și în parlament.

GRECO menționează, că este important ca la nivel legislativ să fie garantat faptul, că imunitatea parlamentarilor nu va împiedica cercetarea infracțiunilor de corupție în care figurează aceștia. Deși parlamentul a votat pentru anularea imunității parlamentare dacă parvin cereri din partea Procuraturii Generale, în toate cazurile nu au existat criterii clare și obiective la efectuarea procedurii date și la luarea deciziilor. Parlamentul încă nu a adoptat reguli clare privind lipsirea deputaților de imunitatea parlamentară.

«În septembrie, 2021 un număr de 63 de deputați au inițiat modificări constituționale menite să facă posibilă anularea imunității parlamentare fără acordul prealabil al parlamentului, dacă legislatorii au comis infracțiuni de corupție activă sau pasivă, abuz de putere, îmbogățire ilicită sau spălare de bani. Această adresare a fost acceptată de Curtea Constituțională. Astfel, Legea privind introducerea modificărilor în Constituție poate fi examinată de parlament peste 6 luni după înregistrarea proiectului de lege », - concretizează autorii raportului.

O temă aparte este gradul de interesare a autorităților în activitatea eficientă a Autorității naționale pentru integritate (ANI), care verifică declarațiile de avere și interese personale ale deputaților, judecătorilor, procurorilor și altor persoane care ocupă funcții de demnitate publică. GRECO menționează, că legislația privind consolidarea independenței și eficienței ANI încă nu a fost adoptată.

Moldova nu a îndeplinit în întregime nici recomandările privind formarea componenței Consiliului suprem al magistraturii (CSM). Este vorba despre regulile obiective și clare de selectare a membrilor Consiliului. Autoritățile ar trebui să se asigure că membrii CSM, judecători dar și reprezentanți ai societății civile, vor fi aleși în baza unei proceduri corecte și transparente. Același lucru este valabil și pentru procedura de încetare a atribuțiilor de membru al CSM.

GRECO a constat, că autoritățile RM nu au îndeplinit deplin recomandările privind «luarea măsurilor adecvate , reieșind din independența judecătorilor, pentru a evita numirea și promovarea în funcții judiciare a candidaților care prezintă riscuri de integritate». Asta mai presupune, că deciziile CSM trebuie să fie bine motivate și supuse controlului judiciar. Printre restanțele Moldovei este și «luarea măsurilor suplimentare privind examinarea cauzelor judiciare fără tergiversări neîntemeiate, sporirea transparenței și a accesului la informațiile privind activitatea judiciară ».

Există întrebări și în privința organelor procuraturii. În pofida recomandărilor și a recentelor amendamente, ministrul justiției și președintele CSM încă mai au calitatea de membri al Consiliului superior al procurorilor. Încă nu au fost soluționate o parte din problemele ce țin de asigurarea obiectivității, imparțialității și transparenței acestui organism, precum și a procedurilor de tragere la răspundere disciplinară a procurorilor. Lipsesc în continuare regulile oficiale clare, ce ar reglementa chestiunile privind subordonarea procurorilor.

Cu privire la slujitorii zeiței Themis, raportul GRECO arată că proiectul de lege care prevede verificarea reprezentanților corpului judecătoresc nu a fost adoptat. Totuși, verificarea judecătorilor, a procurorilor, a membrilor CSM și CSP, a unui șir de funcționari din organele ce combatere a corupției este văzută în continuare ca un instrument de restabilire a încrederii și de îmbunătățire a calității justiției.

De la tergiversare la imitare

Astăzi evaluarea făcută de GRECO este cel mai cuprinzător studiu al eforturilor de combatere a corupției în Moldova, asta în timp ce autoritățile naționale reprezintă principala sursă de informații pentru grup. Experții menționează, că în deceniul din urmă în Moldova se formează un sistem stabil al legislației privind prevenirea și combaterea corupției. Totuși, executarea recomandărilor privind asigurarea deschiderii autorităților publice și a informației publice, precum și punerea în aplicare a prevederilor ce vizează combaterea corupției în parlament și pe Olimpul politic, în mod regulat obține note scăzute. Este clar că poziția constant joasă a țării în ratingurile de profil se datorează secretizării și lipsei de transparență a oficialilor, precum și ne-dorinței de a implementa inovațiile capabile să complice viața clasei politice.

Tema transversală a recomandărilor GRECO a devenit educația etică. În Moldova au fost adoptate Coduri-tip de comportament al funcționarilor din sectorul justiției, dar pentru parlamentari nu au fost elaborate reguli etice. An de an, experții vorbesc despre această problemă, însă careva progrese nu se fac observate.

O altă problemă este secretizarea și caracterul de castă al profesiilor din sectorul public. Sistemul de angajare a funcționarilor publici , inclusiv a judecătorilor și procurorilor, nu contribuie la competitivitatea în selectarea candidațuilor. În rezultat, scade calitatea personalului, apar condiții pentru conflicte de interese, nepotism, ignorare a infracțiunilor de corupție. Uneori neîndeplinirea recomandărilor ține de tergiversarea adoptării legilor necesare, sau de imitarea respectării procedurilor internațioinale fără perfectarea reală a legislației.

Conform aprecierii experților naționali, intervievați de Noi.md, în realitate Moldova îndeplinește recomandările chiar mai rău decît crede GRECO. Deși rapoartele finale cu comentariile părții moldovene se publică în mod obligatoriu, datele inițiale expediate de autoritățile RM la Strasbourg drept confirmare a îndeplinirii recomandărilor nu-s publice, la dezbaterea lor nu participă experții independenți sau reprezentanții societății civile, nu de fiecare dată este oferită evaluarea cuprinzătoare a îndeplinirii recomandărilor. În opinia specialiștilor, un proces de monitorizare mai transparent ar permite evitarea multor greșeli. Ei menționează, că acceptarea argumentelor părții moldovenești fără o verificare suplimentară și consultare publică, pe viitor poate devaloriza eforturile privind combaterea corupției.

Interlocutorii noștri atrag atenție la faptul că procedura generală de monitorizare GRECO nu prevede revizuirea rezultatelor rapoartelor privind executarea după încheierea rundelor. Dacă GRECO ajunge la concluzia că Moldova și-a îndeplinit angajamentele într-o sferă sau alta, runda se încheie și la problema dată nu se mai revine. Procedura de reevaluare a rundei, prevăzută ad-hoc de reglementările GRECO, nu a fost aplicată în cazul RM.

Dar nimic nu-i încurcă statului să adopte decizii noi, ce ar nivela succesele în urma îndeplinirii recomandărilor. Spre exemplu, după punerea în aplicare a prevederilor privind sporirea independenței Consiliului superior al procurorilor, modul de formare al acestui organism în Moldova a fost revăzut, în rezultat mulți experți au menționat riscuri sporite de politizare a lui. Iar GRECO nu prevede sancțiuni eficiente pentru asemenea acțiuni.

O altă tendință menționată de experții și politologii naționali, este utilizarea agendei anticorupție în scopuri politice înguste, ca instrument în lupta preelectorală și modalitate de a pune presiuni pe cei nedoriți. În același timp, se menționează că în țara noastră activitatea anticorupție sporește pe fondalul majorării creșterii rapide a prețurilor, a crizei economice și a pandemiei. Tot mei des se aud opinii, cum că actorii politici folosesc lupta cu corupția pe post de show pentru public și ca mijloc de sustragere de la problemele cotidiene – așa se explică, inclusiv, lipsa unui progres semnificativ în executarea recomandărilor internaționale.

Alexei Donciu