România nu e doar ”un sac cu bani”. Partea 2

(Continuare. Începutul - la 17.02.2022)

Vineri, 11 februarie, în Palatul Republicii din Chișinău a avut loc ședința comună a guvernelor Moldovei și României. A cincea la număr, însă prima desfășurată pe teritoriul Moldovei. Precedentele au avut loc pe teritoriul României.

“Noi am promis să construim noi poduri, fizice și virtuale, și ne îndeplinim promisiunile ”, - a declarat Natalia Gavrilița, prim-ministra Republicii Moldova, în cadrul întrevederii. Drept că majoritatea “noilor poduri”, construite la ședința comună din 11 februarie, au fost înțelegeri sau proiecte ”cu barbă” destul de lungă.

Despre podurile “fizice”

Alte două acorduri semnate de guvernele celor două țări prevăd construirea noului por peste Prut Ungheni (Moldova) – Ungheni (România),, și fortificarea podului dintre Giurgiulești și Galați.

“Noul pod Ungheni-Ungheni nu numai că va reduce cu 30 minute timpul de deplasare spre Iași, el va crea oportunități pentru oamenii de afaceri de pe ambele maluri ale Prutului. În plus, el te va uni cu rețeaua magistralelor auto europene”, - a declarat prim-ministra Natalia Gavrilița.

Este încă un proiect de infrastructură mai vechi. Încă în a. 2017 presa românească anunța, că ministerul român al transporturilor intenționează să construiască un pod rutier peste Prut, către a 2020. Pregătirea documentelor necesare în acest scop începuse în a. 2015, lucrările de construcție fiind prevăzute de Programul operațional pentru infrastructura mare pentru anii 2014-2020.

“Podul va reduce la jumătate distanța între Iași și Unghenii basarabeni, de la 47 km (prin Sculeni) la 22 km prin comuna Ungheni din județul Iași. Construcția va costa 31,5 mln.de euro (inclusiv TVA), cea mai mare parte va fi asigurată de granturi. Lungimea podului va fi de 1,14 km, la ședința viitoare guvernul urmează să aprobe indicatorii tehnico-economici ai investiției. Perfectarea documentației a costat 800 mii de lei, contractul va fi îndeplinit în perioada anilor 2015 - 2017 ”, - scria în iulie, 2017 portalul ziaruldeiasi.ro.

În iulie, trecut despre planurile de a construi un pod nou între România și Moldova a scris pe Facebook Cătălin Drulă, ministrul român al transporturilor și infrastructurii. El a scris, că podul de la Ungheni va deveni parte a magistralei rutiere A8 Mureș-Iași-Ungheni, proiectarea lui deja se elaborează, studiul de fezabilitate este gata. “După ce obținem acordul ecologiștilor, asupra căruia deja se lucrează, vom anunța licitația pentru proiectare și construcție”, - a menționat el.

Drulă a mai scris atunci, că autoritățile române au elaborat cinci proiecte de perfecționare a infrastructurii între cele două maluri ale Prutului. Sprijinul financiar pentru aceste proiecte, a subliniat el, îl vor acorda fondurile europene. În cadrul acestor proiecte se preconizează repararea podurilor Albița-Leușeni, Oancea-Cahul și podul din Sculeni. Iar lucrările de reparație pe podul care unește Galații românești cu Giurgiuleștii moldovenești (acordul interguvernamental a fost semnat abia acum) au și început: reparația capitală a podului, scria Drulă în vara lui 2021, se va încheia peste 9 luni.

Ce ține de podul din raionul Ungheni, azi costurile lui constituie cca 40 mln. de euro. Conform înțelegerii, România va achita lucrările de construcție a podului, a căii de acces și a întregii infrastructuri din partea ei. Guvernul Moldovei va finanța calea de acces din partea noastră. Bugetul public va aloca în acest scop cca 36 mln. de lei. Licitația pentru îndeplinirea lucrărilor va fi anunțată la începutul a. 2023, lucrările vor dura timp de doi ani.

România mai este interesată de construirea acestui pod și pentru că pe el trebuie să treacă unul din cele patru apeducte, care vor lega Moldova cu România și prin care apa din Prut va ajunge în raioanele Ungheni, Nisporeni; Glodeni și Fălești din Republica Moldova, iar operatorul ieșean de servicii privind aprovizionarea cu apă, compania Apavital SA, își va extinde baza de clienți cu încă 100 de localități cu o populație de 250 mii de persoane.

Gaze românești vor fi. Vre-o dată

În ședința comună din 11 februarie părțile au semnat și un memorandum de colaborare în domeniul securității energetice. Se preconizează, că timp de șase luni va fi elaborat un plan comun de acțiuni și măsuri de solidaritate în caz că se va repeta criza energetică.

“În cadrul discuțiilor cu doamna prim-ministră Gavrilița, am convenit să găsim soluții de creare a unui depozit de gaze pentru Republica Moldova pe teritoriul României”, - a declarat pentru TVR1 Nicolae Ciucă, primul ministru al României.

Chișinăul oficial în mod repetat a confirmat intenția sa de a crea propriile rezerve strategice de gaze naturale în depozitele subterane ale țărilor vecine – România și Ucraina. Spre exemplu, în a. 2011, la forumul investițional moldo-român de la București, ministrul de atunci al economiei Valeriu Lazăr declara că RM intenționează să creeze “o rezervă strategică” pe teritoriul României. El a spus atunci, că din estimările preliminare pentru Moldova este mai avantajos să utilizeze depozitele din România. Era chiar examinată posibilitatea depozitării rezervelor de gaze în localitatea românească Mărgineni. Dar ulterior ceva nu a mers, și în anii 2020-2021 Chișinăul a închiriat depozitele subterane de gaze ale Ucrainei, în care a pompat cca 100 mln. de metri cubi de gaze naturale.

Cu siguranță și acum partea ucraineană, care în urma reorientării fluxurilor de gaze de la Gazprom pierde profiturile, nu va privi liniștită cum Bucureștiul îi ademenește clientul potențial. Așa că chestiunea privind crearea pe teritoriul României a unui depozit de gaze pentru Moldova se mai discută. Ca și livrarea gazelor din România în Republica Moldova.

În culoarele ședinței comune a celor două guverne, vicepremierul Andrei Spînu a anunțat presa, că există a atare posibilitate, și ea a fost discutată de părți. “În România a început procesul de exploatare a zăcămintelor de gaze din Marea Neagră, care pot deveni încă o sursă de aprovizionare a țării noastre cu gaze extrase sau produse în România”, - a declarat el.

Dar cînd va fi asta posibil nu pot spune nici oficialii români. Spre exemplu, ministrul energeticii Virgil Popescu susține cu optimism, că deja în a. 2026 România va deveni “independentă din punct de vedere al importurilor de gaze și un exportator important al lor”. Prim-ministrul Nicolae Ciucă acordă pentru toate acestea cinci ani. “Pe termen mediu, ne așteptăm că resursele marine (gazele extrase în largul Mării Negre) ale României vor fi date în exploatare peste 3-5 ani, ceea ce poate asigura livrarea gazelor inclusiv în Republica Moldova”, - a declarat el în interviul pentru mass-media moldovenească.

Însă Dumitru Chisăliță, ex-șef al concernului român Romgaz, a îndemnat Chișinăul oficial să fie ”realist”. Într-un interviu pentru TVR Moldova el a declarat, că e puțin probabil ca Republica Moldova să beneficieze de livrări substanțiale de gaze românești înainte de a. 2029.

“Extragerea suficientă a gazelor din Marea Neagră în volume semnificative, nu va începe înainte de a. 2029. Așa că pe termen scurt este necesar ca Moldova să caute peste tot parteneri capabili să ofere livrări de alternativă, dar nu cred că este realist ca România va fi un atare partener”,- îl citează telegram-canalul “Geniul Carpaților”.

În linii generale, dacă reieșim din declarațiile oficialilor statului vecin, făcute zilele trecute, Bucureștiul oficial are planuri mari cu Republica Moldova. România, a menționat premierul Nicolae Ciucă, vrea nu doar să fie pentru RM”un sac cu bani”, dar să și îndrume Chișinăul oficial (“România este membră UE, care poate oferi Moldovei tot sprijinul în efectuarea reformelor și a schimbărilor necesare pentru binele cetățenilor ei”), să participe activ la viața economică a Republicii Moldova (“banii publici veniți din România trebuie să provoace un aflux de capital privat românesc, doar așa Moldova se poate integra cu adevărat în spațiul european”), dar și la cea spirituală a “fraților de peste Prut”.

Politologul Victor Josu a anunțat pe telegram-canalul său, că după ședința comună a celor două guverne premierul Ciucă a vizitat oficiul Mitropoliei Basarabiei din Chișinău. Au fost discutate următoarele chestiuni: necesitatea perfecționării bazei legislative a RM în domeniul cultelor, pentru ajustarea ei la normele europene; abordarea, de către autoritățile române în dialog cu cele moldovene, a problemei restituirii proprietăților bisericești, confiscate ilegal de regimul sovietic de ocupație; majorarea fondurilor guvernamentale românești menite să sprijine clerul Mitropoliei Basarabiei; includerea problemelor Mitropoliei Basarabiei pe agenda instituțiilor și organizațiilor europene; necesitatea edificării noilor catedrale românești la Chișinău, Bălți și Cahul ca centre de spiritualitate ortodoxă românească; activizarea Mitropoliei Basarabiei în comun cu autoritățile centrale și locale din RM.

“Probabil, cineva la București (nu putem exclude că și mult mai la vest de București) nu este mulțumit de faptul, că în ultimii 15 ani în viața bisericească a Moldovei a domnit pacea și liniștea. Cineva își dorește să distrugă această liniște ”, - scrie Victor Josu. Să fie posibilă o nouă agravare a schismei bisericești în Moldova, așa cum a fost în Ucraina vecină?

Xenia Florea