De ce importăm apă din România?

Zilele trecute în Palatul de cultură din Iași, în prezența înalților demnitari (din partea moldovenească – vicepremierul Andrei Spînu, ministru al infrastructurii și dezvoltării regionale, din cea românească – Mircea Abrudan, șeful cancelariei primului ministru și Adrian Dupu, secretar de stat al departamentului pentru relații cu Republica Moldova) a fost semnat acordul privind construcția primului apeduct din România în Moldova. În total, au fost prevăzute patru (două subterane și două terestre).

Cum se vede, din punct de vedere tehnic acest proiect va arăta așa: partea română pompează apa Prutului, o curăță și ne-o vinde nouă.

Desigur, la semnarea contractului au existat și accente semantice. “Azi marcăm aniversarea 163 a unirii Principatelor române, și eu cred că începutul unirii României cu Republica Moldova prin intermediul apeductelor tot este un capitol important”, - a declarat Adrian Dupu, secretarul de stat al departamentului pentru relații cu Moldova.

Un proiect pentru un deceniu

“Tardiv, dar noi am făcut totuși acest pas”, - a menționat la semnarea contractului Costel Alexe, președintele Consiliului județean Iași.

Negocierile privind conectarea localităților din Moldova la sistemul românesc de apeduct durează de un deceniu. Primele discuții au început încă în a.2010. Ce-i drept, doar la nivel local. În iulie, 2014 consiliile raionale Fălești și Ungheni au încheiat cu consiliul județean Iași (România) un acord privind colaborarea în domeniul serviciilor de aprovizionare cu apă și canalizare. În decembrie, 2015 a fost semnat încă un acord - între consiliul județean Iași și consiliile raionale Ungheni și Nisporeni.

În martie,2016 ministerul construcțiilor și dezvoltării regionale a Republicii Moldova a anunțat un concurs al propunerilor de proiect în domeniul dezvoltării regionale, în cadrul căruia consiliul raional Nisporeni în colaborare cu consiliul raional Ungheni au prezentat un proiect întitulat “Construirea apeductului pentru aprovizionarea cu apă a 13 localități din raioanele Nisporeni și Ungheni”, care a fost aprobat și inclus în programul de finanțare pentru anii 2017-2020 din Fondul național al dezvoltării regionale. Proiectul prevedea conectarea satelor moldovenești la operatorul regional român – compania Apavital SA Iasi. Dar deoarece era vorba despre frontiera de stat și un rîu de importanță deosebită, trebuia încheiat un acord interguvernamental între Moldova și Ronânia.

Negocierile interguvernamentale în această problemă s-au activizat după a.2019 – după ce Apavital a finalizat construcția sistemului de aprovizionare cu apă Iași-Prisecani-Măcărești. Adică, a pregătit terenul pentru trecerea r. Prut în regiunea Măcăreștilor moldovenești (centru administrativ al comunei în raionul Ungheni).

“Apa de la Apavital nu poate traversa r. Prut (frontiera) prin țevile de apeduct și cele de canalizare, dacă acordul nu este semnat”, - scria în documentul pregătit de Ministerul agriculturii, dezvoltării regionale și mediului din RM.

În rezultat, în septembrie, 2020 guvernul Chicu a aprobat semnarea acordului cu guvernul României privind construirea apeductului transfrontalier. În mai,2021 Ghenadie Iurco, secretarul de stat al Ministerului agriculturii, dezvoltării regionale și mediului din RM, și Daniel Ioniță, ambasadorul României, și-au pus semnăturile sub documentul în cauză. Pe 6 ianuarie, 2022 guvernul României a aprobat acordul interguvernamental care reglementa construcția apeductelor din Iași spre Ungheni, Nisporeni, Glodeni și Fălești.

“Acest acord este baza juridică pentru ca apeductul care aprovizionează cu apă potabilă să poată trece frontiera. Apoi o decizie a Comisiei interguvernamentale hidrotehnice va identifica traseul exact al apeductului între comunele Ungheni din România și Ungheni din Moldova”, - a declarat Barna Tanțoș, ministra mediului din România.

Iar la 24 ianuarie la Iași a fost semnat contractul de executare a lucrărilor de construcție a primului apeduct care va trece pe sub Prut între localitățile Măcărești din România și Moldova. El va aproviziona cu apă potabilă 13 localități din raioanele Ungheni și Nisporeni, în care locuiesc cca. 30 mii de persoane.

Cînd Apavital va trece Prutul?

Nici în presa moldovenească, nici în cea română mai nimic nu se spune despre termenele de executare a acestui proiect, nici despre costurile lui. “Investițiile vor fi efectuate din bugetul S.C. Apavital SA”, - iată tot ce putem găsi în mass-media la această temă.

Unele detalii, inclusiv tehnice, le-a dezvăluit Apavital SA, și Costel Alexe, președintele consiliului județean Iași, în anunțul său plasat pe Facebook.

“România s-a angajat să sprijine dezvoltarea și modernizarea Republicii Moldova, și prin investițiile Apavital noi tot devenim parte la acest proces”, - a scris Costel Alexe pe pagina sa socială și a informat, că operatorul ieșean al serviciilor de aprovizionare cu apă va aloca pentru construcția primului apeduct transfrontalier 1,5 mln. de roni (cca 300 mii de euro), iar termenul de realizare a proiectului este de patru luni. Apavital a concretizat: prima tranșă a apeductului va costa 1 545 337 de roni, fără TVA, termenul de executare - patru luni de la semnarea ordinului privind începerea lucrărilor (dat fiind că Comisia interguvernamentală hidrotehnică mai trebuie să identifice traseul exact al apeductului, realizarea proiectului poate fi tergiversată), iar antreprenor va fi compania ieșeană CASPER S.R.L. Livrarea apei potabile localității Măcărești din Republica Moldova va avea loc printr-o țeavă de polietilenă de presiune înaltă, marca PE100 cu diametrul de 200 mm și lungimea de cca 823 metri. În România, apeductul va fi conectat la sistemul de aprovizionare cu apă al localității Măcărești din comuna Prisecani, județul Iași. Consumul de apă potabilă livrată localităților moldovenești va constitui cca 32 litri pe secundă.

Astfel, primul apeduct care va lega Moldova cu România ar trebui să apară deja în acest an. În total, acestea vor fi patru la număr (două pe fundul Prutului și două terestre): Măcărești (România) – Măcărești (RM), Sculeni (România) – Sculeni (RM), Tabăra (România) – Viilor (RM ) și trecerea peste viitorul pod Ungheni (România) – Ungheni (RM).

Operatorul român preconizează să dezvolte în următorii patru ani minim patru raioane din Republica Moldova - Ungheni, Nisporeni, Glodeni și Fălești. Și să-și extindă baza clienților cu încă 100 localități cu o populație de 250 mii de persoane. “În următorii 2-4 ani noi putem atinge scopul de a deservi patru raioane ale Republicii Moldova. Pentru început vom deservi două raioane. Cu privire la celelalte două – depinde cum vor evolua lucrurile: dacă podul de la Sculeni se va mișca înainte, ne vom mișca și noi cu apeductul. Există multe chestii ce țin de politică și geopolitică, pe care noi nu le putem controla”, - a declarat Mihai Doruș, directorul Apavital SA în interviul pentru Economedia.ro în iunie, trecut.

Dacă ai noștri nu au nevoie, banii vor merge la români

În a.2018 consiliul raional Ungheni a aprobat documentul întitulat “Dezvoltarea sectorului de aprovizionare cu apă și canalizare pentru anii 2018-2025”. Aici se vorbea detaliat despre starea în care se afla aprovizionarea raionului cu apă, în trei ani și jumătate care s-au scurs de atunci puține lucruri s-au schimbat.

Din document rezultă că doar jumătate din populația (54%) raionului Ungheni are acces la sistemul centralizat de aprovizionare cu apă. Sisteme centralizate de aprovizionare cu apă funcționează în 38 din cele 74 localități, 22 mii de locuitori ai raionului nu au apă.

Deși în raionul Ungheni indicele accesului la sistemul centralizat de aprovizionare cu apă se apropie de cel mediu pe țară (54,6%) și depășește media pentru regiunea centrală de dezvoltare (47%), în majoritatea sistemelor locale de apeducte calitatea apei este nesatisfăcătoare.

“În prezent doar 30% din populația raionului are acces la apă potabilă de calitate din sistemele centralizate. Cu excepția sistemelor or. Ungheni și comuna Sculeni, apa livrată este tehnică și nu este supusă purificării. Stația de epurare Vulpești, care deservește 10 localități, chiar dacă dispune de posibilități tehnice, din motive financiare nu funcționează la puterea deplină – pentru a nu majora tariful. Mai complicată este situația în localitățile care folosesc izvoarele subterane, și deoarece în raionul Ungheni calitatea apelor subterane este nesatisfăcătoare și se caracterizează prin depășirea normelor maxim admisibile pentru compuși ca nitrați, sulfați, fluoruri, cloruri, amoniu. Problema calității apelor subterane nu poate fi rezolvată prin epurarea lor”, - se spune în “ Dezvoltarea sectorului de aprovizionare cu apă și canalizare a raionului Ungheni pentru anii 2018-2025 ”.

Soluția optimă de aprovizionare a raionului Ungheni și a altor raioane din zona de frontieră cu apă potabilă de calitate poate fi captarea și epurarea apei din Prut. Dar, cum a scris un comentator pe rețelele sociale, “pentru ca să bem apă din Prutul nostru, trebuie să investim în construcția stației de captare, filtrare și dezinfectare, precum și a apeductului, da ai noștri s-au deprins să fure sub sosul geopoliticii, nu să construiască ”.

În rezultat, în loc să construiască, cu niște milioane de suro, o stație de captare a apei pe Prut și să obțină profit, Chișinăul oficial a transmis cu tam-tam această prerogativă părții române. Nu în zadar Costel Alexe, președintele consiliului județean Iași, a numit semnarea contractului de construire a primului apeduct spre Moldova “un moment istoric pentru Iași”. Căci operatorul local de aprovizionare cu apă iese la un nivel de dezvoltare total nou, ceea ce înseamnă alte posibilități, inclusiv pentru atragerea investițiilor.

În toată lumea aprovizionarea cu apă este o afacere foarte profitabilă, pentru dreptul de a o dezvolta se desfășoară adevărate lupte. Da autoritățile moldovene au renunțat benevol la ea. Și dacă construcția gazoductului din România a fost un pas perfect justificat, dat fiind că RM nu are propriile gaze naturale (iar gazoductul dat în exploatare nu funcționează și nu se știe dacă va funcționa), atunci resurse proprii de apă avem – Prutul e alături. Ce le-a încurcat autorităților să elaboreze un proiect de construcție a propriei stații de captare a apei, să atragă în acest scop aceleași fonduri europene? Acum însă banii pentru consumul apei în patru raioane ale țării vor merge în România.

Pe fondalul euforiei ambelor părți oficiale în urma încheierii tranzacției, “după cadru” a mai rămas un șir întreg de întrebări. Spre exemplu, Apavital va livra în Moldova apă pînă la punctele de conexiune, sau va deveni operator cu drept deplin de aprovizionare cu apă pe piața moldovenească? Încă din a.2014, imediat după încheierea acordului între consiliul județean Iași și consiliile raionale Ungheni și Fălești privind colaborarea în domeniul aprovizionării cu apă, în Republica Moldova i-a fost înregistrată ”fiica” – compania Apavital M. La “genurile de activitate” este indicată captarea, epurarea, distribuirea, acumularea și prelucrarea apelor reziduale, lucrări de construcție a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale, testarea și analiza tehnică a activității.

Ce va fi cu tarifele pentru apă a viitorilor clienți moldoveni ai companiei Apavital? Că doar investitorul trebuie să-și întoarcă mijloacele investite.

Dacă reieșim din același document “ Dezvoltarea sectorului de aprovizionare cu apă și canalizare pentru anii 2018-2025 ”, în raionul Ungheni tariful mediu pentru apă este de 14 lei per metru cub pentru populație, și 15,5 lei pentru consumatorii industriali. Nemijlocit la Ungheni tariful pentru apă este de 13,4 lei pentru consumatorii casnici și 22,15 lei pentru cei industriali, iar pentru serviciile de canalizare și epurare a apelor reziduale tariful este de 7,07 lei per metru cub pentru populație și 16,32 lei pentru agenții economici.

Apavital român, care încă nu a trecut Prutul, vinde clienților săi apa la prețul de 6,15 mei românești per metru cub (asta cu TVA), ceea ce înseamnă cam 24 lei moldovenești, iar serviciile de canalizare costă 5,05 roni, sau mai bine de 20 lei moldovenești.

Și încă o întrebare importantă – dacă vor apărea probleme privind calitatea apei, litigiile vor fi soluționate reieșind din care legislație? Moldovenească sau românească? Întrebările-s numeroase. Dar în loc de răspuns, ni se vorbește despre simbolismul semnării contractului privind construcția apeductului în ziua unirii principatelor române și despre încă o “apropiere istorică” a Moldovei de România, nu fără un beneficiu financiar pentru partea română.

Xenia Florea