«Remafiotizarea» procuraturii, sau Ce interese stau în spatele «dosarului Stoianoglo»?

Prin decizia instanței de judecată, procurorul general Alexandr Stoianoglo, înlăturat temporar din funcție, va petrece încă 30 de zile în arest la domiciliu.

Experții menționează că situația dată seamănă nu cu începutul reformei justiției și curățarea sistemului de drept, ci cu o încercare de a institui un control politic și cu reglări de conturi între procurori, fapt care duce la discreditarea ideii de reformare a acestui sector. În opinia lor, procurorul general poate fi ținut ”captiv” o perioadă destul de îndelungată, iar între timp în departamentul de drept va fi construit un sistem nou.

Mulți juriști împărtășesc opinia, cum că după încercările eșuate de o obține dreptate în Moldova Alexandr Stoianoglo o va obține la Curtea europeană a drepturilor omului. Ei atenționează asupra grabei cu care acționează autoritățile, a numeroaselor greșeli juridice, a influenței evidente a factorului politic și a existenței anumitor interese în jurul situației cu înlăturarea procurorului general.

«Pot răspunde la toate întrebările, dar nimeni nu mă ascultă»

Alexandr Stoianoglo a venit în fruntea procuraturii generale a Moldovei în noiembrie, 2019. El a fost selectat pentru această funcție în rezultatul concursului anunțat de guvernul condus de Maia Sandu. La 5 octombrie, curent șeful instituției a fost reținut și scos din sediul Procuraturii generale de către angajații Serviciului Informații și Securitate. Procurorul de caz Victor Furtună, numit de Consiliul superior al procurorilor (CSP), a cerut arestarea pentru 30 de zile cu deținerea lui în izolator, dar prin decizia instanței Stoianoglo a fost plasat în arest la domiciliu.

Deputatul PAS Lilian Carp, autorul denunțului depus la CSP privind procurorul general, spune că la pregătirea documentului s-a bazat pe informația publicată de mass-media. Stoianoglo a fost acuzat de abuz de putere și de influență, exces de putere și atribuții de serviciu, corupție pasivă, date false oferite organelor competente și sprijinirea unu grup criminal organizat. Procuratura anticorupție a inițiat în acest caz patru percheziții și 5 expertize judiciare, 10 persoane au fost audiate pe post de bănuiți, martori sau specialiști.

În ajunul expirării termenului de 30 de zile de arest la domiciliu, procurorul Victor Furtună a trimis în instanță solicitarea de a prelungi măsura de reprimare cu încă o lună, și la 3 noiembrie Judecătoria Chișinău a satisfăcut-o. «Eu am indicat un șir de riscuri, inclusiv riscul obstrucționării bunei administrări a justiției, riscul evadării, riscul că eliberarea acestei persoane va provoca dezordini în masă», - a declarat Furtună după ședința de judecată. Dacă Stoianoglo nu va respecta restricțiile arestului la domiciliu procurorul intenționează să ceară schimbarea măsurii preventive cu una mai severă, spre exemplu – arestarea preventivă.

Alexandr Stoianoglo nu-și recunoaște vina, subliniind că acuzarea nu a prezentat dovezi suplimentare. El susține că nu a încălcat prevederile Codului penal, nu reprezintă un pericol pentru societate sau stat și nu intenționează să părăsească țara. Procurorul general suspendat din funcție subliniază, că este gata să răspundă la toate întrebările, însă nimeni nu-l ascultă. Din spusele lui, autoritățile au încercat să-l convingă să pornească cauze penale pe numele reprezentanților opoziției parlamentare, iar după ce el a refuzat au început să-l persecute, pentru a obține controlul politic asupra procuraturii.

Stoianoglo a amintit despre faptul, că a fost numit în funcție în rezultatul unui concurs organizat de actuala conducere. «Eu am spus de la bun început că nu voi pleca. Noi am creat o echipă, care are propriile viziuni asupra schimbării esențiale și cardinale a politicii statului în sfera urmăririi penale», - a menționat el. Și a adăugat: «Astăzi are loc o bătaie de joc față de oamenii pe numele cărora se deschid numeroase dosare penale ».

Stoianoglo apreciază situația creată în jurul său ca fiind o crimă, iar acuzațiile care i-au fost înaintate le numește «insinuări și tălmăciri», și speră că organele de drept și instanțele de judecată vor evalua corect și obiectiv toate circumstanțele. El a mai declarat că intenționează să caute dreptate în instanțele internaționale. Și avocații Victor Munteanu și Vasile Gafton se arată convinși, că numele lui Alexandr Stoianoglo a fost defăimat pentru a schimba conducerea Procuraturii generale. Potrivit lor, procurorii nu au dovezi în cele cinci capete de acuzare înaintate împotriva lui Stoianoglo.

Zilele trecute instanțele moldovenești au luat o decizie pe marginea altei chestiuni importante ce ține de decizia CSP, după care a urmat pornirea cauzei penale pe numele procurorului general și suspendarea lui din funcție. Stoianoglo a vrut să obțină recuzarea unui șir de membri ai CSP, de imparțialitatea cărora se îndoia, însă nu i s-a permis să participe la ședință și să-și expună poziția. Era vorba despre recuzarea a cel puțin cinci membri CSP, inclusiv a ministrului justiției S.Litvinenco și a lui Dorel Mustață, șef-interimar al Consiliului suprem al magistraturii. La 2 noiembrie Curtea de Apel Chișinău a respins solicitarea lui Stoianoglo împotriva CSP, depusă prin intermediul avocatului, și a lăsat în vigoare decizia atacată.

«Nu este ceea ce PAS a promis la Bruxelles și acasă »

În ajunul arestării, Alexandr Stoianoglo a declarat în cadrul unei conferințe de presă, că a devenit victima unui complot, scopul căruia a fost distrugerea reputației sale chiar din ziua numirii sale în funcție. Din spusele procurorului general, figura-cheie în atacurile asupra sa este Viorel Morari, fostul șef al Procuraturii anticorupție. Stoianoglo a spus că a fost implicat și Peter Mihalco, fostul șef al delegației UE în Moldova, căruia Morari în raporta deseori despre tot ce se face la procuratură. El îl acuză și pe Vladimir Gavrilița, fost consilier al Maiei Sandu pe timpul, în care ea era prim-ministră. Printre figuranți – mai mulți reprezentanți ai ONG, inclusiv Vlad Gribincea, președintele Centrului resurse juridice, și Iulian Rusu, director adjunct al Institutului pentru politici europene și reforme.

Diana Scobioală, noua judecătoare CEDO din partea Moldovei, directoarea Institutului național de justiție, crede că în adresa demnitarilor au fost aduse acuzații grave, și dacă cele spuse în cadrul conferinței de presă se vor adeveri, asta va însemna imixtiune în sistemul justiției. În opinia ei, Alexandr Stoianoglo a prezentat presei dovezi convingătoare, bazate pe investigațiile efectuare de Europol. «Pentru prima dată în viață am devenit martora unui asemenea război. Asta nu este o investigație națională, este una cu implicarea Europolului. Cele făcute publice de procurorul general nu erau zvonuri. El a adus dovezi, descifrări, a numit persoane și instituții concrete. Este vorba despre acuzații grave, foarte grave», - crede Scobioală.

Avocatul poporului Natalia Moloșag consideră inadmisibile motivele și justificările procurorului de caz, care au dus la încălcarea realizării dreptului la apărare a procurorului general Alexandr Stoianoglo, suspendat din funcție. Moloșag amintește, că Constituția, legile naționale și acordurile internaționale prevăd principiul egalității tuturor în fața legii, accesul liber la justiție, dreptul la apărare. Potrivit ombudsmanei, ea va urmări evoluția evenimentelor în dosarul Stoianoglo pentru a se asigura de respectarea garanțiilor dreptului la un proces echitabil și a drepturilor omului în general.

Mulți juriști cad de acord că după mai multe încercări eșuate de a-și face dreptate în Moldova, Alexandr Stoianoglo va obține cîștig de cauză la Curtea Europeană a drepturilor omului. Ei atrag atenție la graba cu care acționează autoritățile, la numeroasele greșeli juridice, la influența evidentă a factorului politic și la existența unor anumite interese în jurul situației privind suspendarea din funcție a procurorului general. În opinia juriștilor, acțiunile întreprinse împotriva lui Stoianoglo încalcă garanțiile accesului la justiție și principiul prezumției de nevinovăție, discreditează ideea combaterii corupției, contravin drepturilor omului și valorilor statului de drept.

Mulți comentatori îl numesc pe ministrul justiției Serghei Litvinenco «regizorul» reținerii și suspendării din funcție a lui Stoianoglo. Acesta a fost unul dintre motivele principale ale moțiunii de cenzură, înaintate de Blocul comuniștilor și socialiștilor șefului ministerului justiției, care însă nu a avut susținere suficientă în parlament și a fost respinsă la 21 octombrie. Ministrul însuși a negat în mod repetat implicarea sa în organizarea arestării procurorului general.

Totuși, ex-premierul Ion Chicu se întreabă: ce rol procesual a avut în aceste acțiuni Litvinenco, care conform legii în general nu trebuie să aibă tangențe cu această procedură? Fadei Nagacevschii, ex-ministrul justiției, și-a exprimat convingerea, că Litvinenco ascunde anumite circumstanțe, ce țin de dosarul Stoianoglo. El i-a propus actualului ministru să facă un test poligraf, și crede că apar tot mai multe elemente ce indică coordonarea politică a înlăturării procurorului general.

Experții menționează că autoritățile, care admit că dosarul penal s-ar putea să nu aibă finalitate, au decis să supună procurorul general procesului de evaluare. Recentele amendamente legislative prevăd mai multe variante, inclusiv evaluarea activității șefului instituției și demiterea lui ulterioară. Joi, 4 noiembrie, președinta Maia Sandu a expediat în adresa CSP solicitarea de a aprecia activitatea lui Alexandr Stoianoglo. Decizia de a începe această procedură ea a motivat-o prin «necesitatea de a consolida încrederea societății în procuratură ».

Comentatorul politic Dionis Cenușă vede o legătură între decizia șefei statului de a iniția procedura dată anume acum și o posibilă încercare de a distrage atenția de la scumpirea gazelor, inevitabilă reieșind din contractul semnat cu «Газпром». Plus la asta, crede al, partidul aflat la guvernare vrea să scape de Stoianoglo înainte ca Comisia de la Veneția a Consiliului Europei să se expună asupra amendamentelor la Legea procuraturii, care permit demiterea procurorului general. Expertul crede, că cel mai probabil avizul nu va fi în favoarea PAS. În aceste condiții, rezumă el pe pagina sa socială, se menține riscul politizării Procuraturii generale de către noua putere: «Asta nu este ceea ce PAS a promis la Bruxelles și acasă ».

«Reglări de conturi, în care acuzatorii arată mai rău ca acuzații»

Acțiunile autorităților provoacă numeroase întrebări, inclusiv experților, care se pronunță împotriva aflării lui Alexandr Stoianoglo la conducerea instituției de drept. Ștefan Gligor, președintele Partidului schimbării, susține că autoritățile moldovenești nu întreprind careva pași în direcția reformării sistemului justiției, fapt demonstrat și situația din procuratură, pe care el o numește «remafiotizare». În opinia sa, în locul procesului de evaluare și demitere a procurorilor care nu corespund funcției, în instituție se desfășoară o luptă internă între clanuri, pe care actuala putere dacă nu o tolerează, atunci cel puțin nu se implică.

Expertul atrage atenție asupra faptului, că în procuratură s-au păstrat multe persoane cu reputație dubioasă. «Acest sistem nu a fost curățat. Nimeni nu i-a eliminat pe acești oameni. Greșeala lui Stoianoglo constă în faptul, că în loc să efectueze o reformă dură, el i-a lăsat în pace pe acești oameni», - crede el.

«În procuratură au fost create două procuraturi specializate: de combatere a corupției, care în fapt proteja procesele de corupție, și așa numita procuratură pentru combaterea criminalității organizate. Acestea-s cele două clanuri. Unul era condus de Viorel Morari, altul – de Nicolae Chitoroagă. În timp, Morari și Chitoroagă au început să se contrazică și au intrat într-un conflict deschis. Și azi vedem că oamenii lui Morari ocupă funcțiile-cheie în procuratură. Toate se fac prin CSP, în care actuala putere a numit persoane noi», - spune Gligor.

Politologul Corneliu Ciurea crede că dosarul lui Alexandr Stoianoglo ar putea deveni cea mai problematică situație pentru actuala conducere a țării. Potrivit lui, aceasta are o importanță publică deosebită și trebuie să consolideze societatea, chiar dacă asta nu se poate face foarte repede: «problema scumpirii gazelor și cea a pandemiei stau acum pe primul loc ». Expertul crede că procurorul general suspendat poate fi ținut în ”detenție” o perioadă mai îndelungată, între timp în instituția de aplicare a legii se va constitui propriul sistem nou. «Posibil va fi un sistem temporar, de tranziție, căci nu este exclus ca peste un anumit timp domnul Stoianoglo să revină », - spune Ciurea.

Istoricul Zurab Todua, membrul al comitetului executiv al partidului «Congresul civic», a comparat situația cu evenimentele din Georgia vremurilor lui Mihail Saakașvili. «Și ei au crezut că li se permite totul. Cunoaștem istoria acestui personaj. Și el a avut cartes-blanches de la Occident. Dar a venit vremea - și a expirat. Acuzațiile de corupție aduse lui Stoianoglo provoacă rîsul. Deosebit de prostește sună ele din partea acelor «oameni buni», echipa cărora numără multe cadre ale lui Plahotniuc și personaje care au valorificat reușit schemele. Apropo, Plahotniuc acționa mult mai deștept și mai fin», - crede el.

Alexei Tulbure, directorul Institutului de istorie orală, crede că dosarul Stoianoglo seamănă nu cu începutul reformei justiției, da cu niște reglări de conturi între procurori, «în care acuzatorii arată mai rău ca acuzații ». El a scris pe pagina sa socială, că se creează impresia, că în spatele acestei situații ar sta oameni, care nu doresc careva reforme și curățarea sistemului de aplicare a legii. «Reformarea sistemului justiției trebuie să fie legală, iar haosul juridic va duce doar la discreditarea în sine a ideii reformării acestui sector», - menționează Tulbure și subliniază, că și față de pornirea cauzei penale, și față de reținere și arestare, și față de acuzațiile înaintate există un număr enorm de întrebări. Asta în timp ce angajații cei mai «flexibili» din sistemul justiției s-au orientat rapid și au început să «servească» activ noua putere. Putem presupune, că anume cu acești oameni Maia Sandu și PAS vor reforma justiția și vor combate corupția.

Nicolai Eșanu, fost secretar de stat la Ministerul justiției, vorbește despre existența unor mari probleme a probelor în dosarul Stoianoglo, care potrivit avocaților conține doar fragmente din presă și internet. «Dreptul penal stabilește reguli stricte cu privire la prezentarea probelor. Să prezinți un xerox dintr-un ziar sau adresarea cuiva – înseamnă să demonstrezi că nu ai habar despre procesul penal. Gravitatea infracțiunii presupune limitarea libertății, dacă-s prezente și alte condiții. Cu regret, eu am auzit un singur argument: că procurorul general, fiind veriga superioară în ierarhia procurorilor, poate influența martorii. În opinia mea, acest motiv nu-l poate invoca nici măcar cel mai mediocru student al facultății de drept», - crede Eșanu.

În opinia politologului Igor Boțan , cazul Stoianoglo provoacă un mare interes în societate din mai multe considerente. «Eu sper că acest dosar va continua să fie unul de rezonanță, și că toate forțele politice, organizațiile civile și corpul diplomatic vor urmări ca acest proces să fie unul echitabil. Dacă măcar un punct din acuzațiile împotriva lui Stoianoglo are temei, noi vrem ca aceasta să fie demonstrat. Dacă nu, domnul Stoianoglo devine o persoană cu potențialul de a reveni în funcție, sau va face o carieră politică, folosindu-se de simpatia cetățenilor», - menționează politologul.

Victor Surujiu