COVID-19 în MOLDOVA VACCINAȚI 551 348   INFECTAȚI 258 624(+43)   TRATAȚI 251 389     DECESE 6244(+2)   Mai multe detalii
Preşedintele stiri: 2819
Puterea stiri: 6279
Coronavirus stiri: 7238

Patimi pentru «Guguță». Va apărea oare în grădina publică un nou bloc multietajat?

11 iun. 10:00 (reactualizat 13 iun. 19:54)   Analitică
8450 0

De mai mulți ani în jurul terenului și a clădirii, în care altă dată era amplasată legendara cafenea «Guguță», în instanțele de judecată de nivel diferit au loc bătălii aprige. Teritoriul dat se află într-un loc istoric al Chișinăului, în imediata apropiere de parlament și la un pas distanță de toate facilitățile-cheie din centrul orașului.

Ultima decizie judecătorească permite construirea unui complex multifuncțional în grădina publică ”Ștefan Cel Mare”, temelia căreia a fost pusă în prima jumătate a secolului XIX și care are statut de monument istoric. Și cetățenii, și autoritățile capitalei se pronunță împotrivă.

În opinia lor, după apariția unui edificiu așa de mare, o parte semnificativă a parcului pur și simplu nu va mai exista, o altă consecință va fi dezechilibrul arhitectural și de landșaft în partea centrală a Chișinăului. De aceea clădirea trebuie restaurată, cu menținerea predestinației ei. În plus, trebuie interzise construcțiile în toate parcurile și zonele verzi din oraș, care în anii din urmă au avut mult de suferit în urma înstrăinării teritoriului prin scheme dubioase și corupția persoanelor responsabile.

Alternanța proprietarilor

La începutul anilor 1970 în clădirea cu două etaje din spatele cinematografului «Patria» se afla restaurantul «Noroc». După ce, în a.1976 în preajmă a fost ridicată clădirea CC al PCRM (actualul parlament), restaurantul a fost transformat în cafeneaua pentru copii ”Сказка”, redenumită ulterior «Guguță». Este vorba despre un edificiu cu suprafața de 1231 m.p. și un teritoriu aferent de 0,40 ha, în care Consiliului municipal Chișinău (CNC) îi aparțineau, în a. 2007, 83% din acțiuni. În urma unui șir de tranzacții dubioase acesta a trecut în posesia companiei Finpar Invest, afiliate lui Vladimir Plahoniuc, fostul lider al PDM. Această companie, ce aparține unui offshore din Cipru, în mod repetat figurează în raportul Kroll privind escrocheria bancară.


Cafeneaua «Guguță», amplasată pe str. Maria Cebotari,20, a fost cumpărată de proprietarul inițial cu bani relativ mici. Însă ulterior a apărut problema privatizării terenului. În grădina publică urma să fie construit un hotel de lux, apoi a fost elaborat proiectul unui centru de afaceri multietajat, iar autorizațiile pentru construirea lui ai fost obținute în mod inexplicabil. S-a anunțat, că în locul cafenelei «Guguță» se va ridica o clădire mai înaltă ca cea a parlamentului de alături. Ideea era promovată cu sloganul creării unor «noi locuri de muncă » și «împodobirii peisajului urban ». Nu este exclus, că în realizarea proiectului va fi implicat și teritoriul cinematografului «Patria». Toate acestea au provocat un val de indignare a publicului urban neindiferent.

Prima proprietară a cafenelei «Guguță» a fost femeia de afaceri Lilia Munteanu, care a cumpărat-o de la autoritățile locale cu 5,6 mln.lei (pe atunci cca 300 mii euro). Asta chiar dacă, potrivit estimărilor experților imobiliari, prețul unui metru pătrat în acest loc depășește suma de 1000 euro, de aceea valoarea reală a obiectului trece de un milion de euro. Din spusele dnei Munteanu, Vladimir Plahotniuc își dorea mult clădirea în cauză, și în scurt timp după ce a achiziționat-o au început presiunile pentru ca ea să o cedeze. Dumneaei spune că a trecut prin percheziții, un arest, mai multe dosare penale fabricate. Clădirea a fost comercializată cu 5,7 mln. lei, însă ea așa și nu a mai primit suma deplină, ci doar arvuna de 30 mii de dolari. Cumpărătorii au promis să rezolve problemele cu organele de drept. Ulterior, aceștia apar în schemele ce țin de fraudarea Băncii de Economii.

După cumpărare, clădirea a fost gajată băncii pentru suma de peste 1 mln. de euro. Compania Finpar Invest a cumpărat de la bancă atrăgătorul activ. În aprilie, 2010 CMC a decis să ceară în instanță anularea contractului de cumpărare-vînzare și reîntoarcerea obiectului proprietarului inițial, dat fiind că au fost prejudiciate interesele CMC și nu au fost respectate procedurile legale în cazul acestor tranzacții. Cererile CMC au fost respinse ca nefondate. Curtea supremă de justiție (CSJ) a decis că interesele Consiliului municipal ca acționar majoritar, care deținea 83% din acțiunile «Guguţă» S.A., au fost reprezentate de Leonid Tartan și Victor Țurcanu, care și-au îndeplinit obligațiile de identificare, evaluare și comercializare a activelor neutilizate.

Clădirea părăsită din grădina publică a capitalei a ajuns în atenția mass-mediei în a.2014, după ce a devenit cunoscut că aici se preconizează a fi construit un hotel cu 13 etaje. Costul proiectului a fost estimat la 20 mln. de euro.

În timp ce se desfășurau procesele judiciare, imobilul și-a schimbat proprietarul. În iunie, 2017 el a fost cumpărat de compania Regata Imobiliare. Pe post de fondator al ei era compania Biotehnos, care aparține lui Veaceslav Ciuhrii, un antreprenor moldovean care are afaceri în România, în special în domeniul farmaceuticii și a cosmetologiei. Cam în aceeași perioadă, Regata Imobiliarе a devenit proprietara Palatului de cultură al sindicatelor, pe locul căruia acum se construiește un complex rezidențial cu un centru comercial polivalent și o parcare subterană. Vînzător a fost aceeași companie Finpar Invest.

Din spusele lui Ciuhrii, al a cumpărat imobilul fără careva negocieri cu Vladimir Plahotniuc, iar cafeneaua «Guguță», ca și sectorul de pe str.Kiev, pe care era amplasat Palatul sindicatelor, se vindeau doar împreună. Înainte de comercializarea Palatului de cultură, au fost demolate construcțiile vecine, efectuate operații de gajare, tranzacții cu companiile aferente lui Ilan Șor – afaceristul cu reputație dubioasă și liderul partidului «Șor», condamnat în primă instanță pe dosarul privind «furtul miliardului».

O nouă cotitură în dosarul «Guguță»

Regata Imobiliare (succesorul drepturilor procesuale Finpar Invest) a continuat să se judece cu administrația capitalei pentru privatizarea terenului în grădina publică ”Ștefan Cel Mare”. La finele lunii decembrie, 2014 CMC a dat în arendă Finpar Invest, pentru 25 de ani, terenul de 0,2 hectare, cu formularea «pentru proiectarea și construcția unui obiect nou ». În decizia consiliului municipal se spune, că terenul este oferit fără dreptul de a fi privatizat. CMC a mai interzis și edificarea, în coasta parlamentului, a unei clădiri înalte : aceasta nu putea fi mai înaltă ca cea a clădirii cu două etaje a cinematografului «Patria», aflată în vecinătate.

Restricția privind privatizarea terenului a fost anulată de instanță. În noiembrie, 2018 Curtea supremă de justiție respinge adresarea Agenției pentru protecția și restaurarea monumentelor și a Consiliului municipal Chișinău cu solicitarea de a interzice lucrările de construcție în zona parcului. Astfel, a fost lăsat în vigoare verdictul Curții de Apel în acest dosar, care permite companiei să transforme terenul în proprietate privată și să construiască pe el un centru social-cultural și de divertisment, cu multe etaje.

Instanța a anulat sintagma «fără dreptul de privatizare» din p. 1 al deciziei Consiliului municipal Chișinău nr.11/35 din decembrie, 2014 . Plus la asta, a fost revăzută regula, conform căreia proiectul de reconstrucție a cafenelei era limitat de clădirea existentă, adică în acel loc era interzisă construirea clădirilor mai înalte de două etaje. Instanța a anulat sintagma «cu actualul regim de înălțime», ceea ce permite edificarea unui complex multietajat în locul cafenelei «Guguță».

Activiștii civici din organizația Occupy Guguta cred că prin această decizie instanța creează un precedent periculos privind privatizarea terenurilor. «Acum în Moldova pot fi transmise în proprietate privată chiar și terenurile pe care se află cimitirul sau biserica. Chiar și terenul de sub orice chioșc poate fi transformat în proprietate privată, pentru niște copeici. E posibil așa ceva, iar particularii vor construi acolo tot ce vor dori. Mișcarea noastră este categoric împotriva unei asemenea samavolnicii », - spune activistul Vitalii Sprînceană. Reprezentanții Occupy Guguta au trăit un timp într-un cort din preajma cafenelei, care nu mai funcționa de ani buni, ei cereau să se renunțe la ideea construirii centrului poli-funcțional, iar locului preferat de odihnă al chișinăuienilor să-i fie redat precedentul statut.

În a. 2019, sub presiunea societății, care a desfășurat acțiuni de protest, Consiliul național pentru monumentele istorice a votat pentru anularea autorizațiilor de construcție a edificiului multietajat în locul cafenelei «Guguță». S-a menționat, că la eliberarea lor a fost încălcată Legea privind protecția monumentelor istorice. A fost rechemat și certificatul eliberat companiei Regata Imobiliare pentru elaborarea proiectului. Respectiva dispoziție a fost semnată de Victor Chironda, adjunctul primarului de Chișinău. Deciziile au fost luate în urma solicitărilor adresate Ministerului educației, culturii și cercetării de activiștii Occupy Guguță și de un șir de ONG-uri. În această perioadă a fost pusă problema păstrării cafenelei și a includerii acesteia în Registrul monumentelor de arhitectură.

În ianuarie, 2020 Regata Imobiliare a depus o nouă acțiune împotriva Consiliului național pentru monumentele istorice și a Ministerului educației. Reprezentanții companiei au contestat actele administrative, adoptate în defavoarea lor și care împiedicau realizarea proiectului de edificare a centrului social-cultural și de divertisment. În opinia lor, aceste acțiuni nu au coerență juridică, nu-s întemeiate și au fost întreprinse cu încălcarea termenului de prescripție. Inițial, Consiliul național pentru monumentele istorice a aprobat schița de proiect, da peste un an și-a anulat decizia. Compania a declarat, că terenul pe care este amplasată clădirea nu este un monument istoric și este predestinat construcției, ceea ce confirmă decizia CSJ din noiembrie, 2018.

În rezultat, la finele lunii mai, 2021 judecătoria sectorului Rîșcani a declarat ilegal avizul Ministerului educației, decizia viceprimarului Victor Chirobda din decembrie, 2019 privind anularea certificatului de urbanism tot a fost anulată. Conducerea primăriei capitalei a declarat, că intenționează să conteste în judecată acest verdict. Pe pagina sa socială Victor Chironda a scris, că edificarea clădirilor în urma deciziilor judecătorești continuă, deși este o practică nocivă care duce la poluarea mediului urban.«Primăria va contesta această decizie în instanța superioară, și eu declar că atît timp cît voi fi în funcția de viceprimar, eu nu voi semna vre-un act, care să permită demolarea actualei clădiri sau construirea alteia în locul ei », - a declarat adjunctul edilului capitalei.

Un dezechilibru arhitectural și de peisaj

Experții atrag atenție la faptul, că situația a devenit posibilă doar grație schemelor ilegale și a coruptibilității persoanelor de răspundere. Alexei Tulbure, istoric și politolog, nu are îndoieli că autorizația inițială de construire a centrului multifuncțional în locul cafenelei «Guguță» a fost cumpărată: «Grădina publică ”Ștefan Cel Mare” este un loc istoric al Chișinăului. Primul parc orășenesc, fondat în prima jumătate a secolului XIX, prezintă o valoare istorică incontestabilă. Și pentru ca să fie aprobată distrugerea unuia dintre obiectele sale, instituția trebuie să fie cumpărată, sau acolo trebuie să lucreze persoane total inadecvate ».

În opinia sa, construcția în parc nu trebuie admisă nici într-un caz. Imaginea bulevardului central o formează nu numai clădirile amplasate nemijlocit de-a lungul lui, ci și în locurile aferente. Plus la asta, trebuie să fie interzise construcțiile în toate parcurile și zonele verzi, care în anii din urmă au suferit mult din cauza înstrăinării teritoriilor prin scheme dubioase și evident ilegale. În jurul clădirii fostei cafenele «Guguță» cresc copaci viguroși, care neapărat vor avea de suferit din cauza șantierului. Conform normelor de care altă dată se conduceau arhitecții, clădirile nu pot fi construite mai aproape de 5 m de copac. În plus, pentru un obiect de asemenea amploare este necesară o parcare, în rezultat o parte semnificativă a parcului va înceta să mai existe. Ar fi logic ca în acest loc să fie păstrată predestinația clădirii, reconstruită cafeneaua sau edificat, să zicem, un centru de jocuri pentru copii.

Specialiștii amintesc, că grădina publică ”Ștefan Cel Mare”, în structura și hotarele ei formate istoric, are statut de monument istoric încă din a.1993 . Ea este inclusă în Registrul obiectelor ocrotite de stat și figurează în lista UNESCO ca obiect istoric. De aceea parcul trebuie protejat, pentru a nu permite imixtiuni, ce ar putea influența autenticitatea și integritatea istorică a acestui patrimoniu cultural național. Orice impact asupra structurii sale trebuie să fie estimat de experți competenți, să fie supus expertizelor și dezbaterilor publice. În cazul «Guguță» nimic asemănător nu s-a făcut.

În opinia arhitecților, în perioada în care la Chișinău puterea aparținea liberalilor, a fost în mare parte distrus sistemul urbanistic, nu se respectă principiile dezvoltării complexe și de ansamblu. Aceasta se explică prin dorința de a înhăța și acoperi cu construcții toate terenurile libere, economisind la construirea rețelelor, cu ignorarea normelor arhitecturale și artistice. Lista monumentelor de arhitectură, ocrotite de stat, nu se completează, dar se reduce sistematic. Apariția unei clădiri multietajate în perimetrul grădinii publice ”Ștefan Cel Mare” ar spori dezechilibrul arhitectural și de peisaj în partea centrală a orașului. E suficient să ne amintim, că practic vizavi de intrarea în parc, între teatrul de operă și biblioteca ”B.P.Hașdeu”, ani în șir se înalță carcasa unei clădiri neterminate, pentru construirea căreia autorizațiile au fost eliberate într-un mod foarte straniu.

În opinia lui Vasile Chirtoca, președintele Comisiei construcții, arhitectură și relații funciare a Consiliului municipal Chișinău, proprietarii clădirii oricum nu vor obține autorizațiile necesare pentru a construi o clădire mai înaltă de 2 etaje. Împotriva unei asemenea construcții se pronunță conducerea Chișinăului, orice arhitect mai mult sau mai puțin competent, oamenii de cultură, societatea civilă din oraș, și acești proprietari nu au nici cea mai mică posibilitate să obțină decizia necesară a Consiliului municipal. «Eu recomand proprietarilor clădirii să înceapă negocierile cu conducerea primăriei, să pregătească actele urbanistice necesare pentru a reconstrui obiectul existent sau pentru a construi pe acest loc o clădire nouă de cel mult două etaje, în așa fel ca predestinația ei să corespundă legislației privind spațiile verzi, să se insereze perfect în parc și să fie acceptabilă pentru conducerea și pentru locuitorii capitalei ».

Victor Suruji

Recomandă:

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter


[No canvas support]
  • Votat 0
🔽🔽