«Două funcții sub același acoperiș»: ce vrea Procuratura anticorupție?

Procuratura anticorupție vrea să obțină dreptul de a aplica măsuri speciale în timpul anchetei, inclusiv supravegherea electronică, interceptarea convorbirilor telefonice și a încăperilor din oficii. Că doar din octombrie, 2023 Serviciul Informații și Securitate nu mai poate oferi procurorilor asistență tehnică în acest sens.

Printre alte doleanțe – majorarea amenzilor pentru fapte de corupție, asigurarea unui oficiu separat, extinderea statelor de personal și majorarea salariilor procurorilor, limitarea inviolabilității deputaților, judecătorilor și avocaților.

Un șir de experți, la fel,cred că pentru a obține rezultate mai bune Procuratura anticorupție are nevoie de o independență mai mare și de noi oportunități și resurse, care însă nu țin de împuternicirile de a efectua operațiuni speciale. În același timp, autoritățile cred că în aceste cazuri graba strică treaba și că instituția dispune de suficiente instrumente pentru a activa eficient.

«Noi acum nu dispunem de asemenea posibilități »

Timp de 14 luni în funcția de șefă a Procuraturii anticorupție se află Veronica Dragalin, care anterior a activat pe post de ajutor al procurorului federal în SUA. Pe parcursul acestor luni ea în mod repetat a declarat, că instituția are nevoie de instrumente suplimentare pentru investigarea la timp și cu succes a episoadelor de corupție, în special dacă este vorba despre demnitari sus-puși și scheme de amploare.

Printre problemele de bază cu care se confruntă instituția în prezent, ea numește scurgerile de informații privind dosarele penale și eficiența nesatisfăcătoare în anumite investigații complicate, de rezonanță, în care societatea demult așteaptă progrese și tragerea persoanelor vinovate la răspundere. În opinia sa, aceste probleme pot fi soluționate prin consolidarea procuraturii specializate și atribuirea acesteia a unor împuterniciri după exemplul DNA (Departamentul național anticorupție în România – nota red.).

«Legea trebuie să ne permită efectuarea măsurilor speciale de investigație. Spre exemplu, trebuie să avem un grup de angajați, care pot efectua supravegherea, avem nevoie de tehnica respectivă, pentru a putea înregistra întrevederile, intercepta convorbirile telefonice ale unor persoane, instala camere video sau microfoane pe oameni, în oficii sau alte locuri, pentru a înregistra convorbirile. Din experiența noastră, doar așa pot fi fixate faptele de corupție, doar așa putem acumula destule probe pentru a-i trage la răspundere pe cei care comit infracțiuni de corupție », - spune Dragalin.

Deoarece în prezent Procuratura anticorupție nu este în drept să supravegheze și să intercepteze convorbirile, din spusele V.Dragalin, procurorii «sunt nevoiți să ceară ajutorul altor instituții, spre exemplu, a Centrului național anticorupție, Serviciului informații și securitate, organelor afacerilor interne ». Ea menționează, că după introducerea amendamentelor legislative din octombrie, curent, SIS nu mai poate acorda procurorilor asistență tehnică, nu-i poate ajuta să efectueze supravegherea, să intercepteze convorbirile și să efectueze alte măsuri speciale. «Este important și necesar ca legislația să fie modificată astfel, ca noi să avem acest drept », - crede șefa procuraturii anticorupție.

În opinia sa, una dintre soluțiile cele mai simple poate fi fuziunea cu Centru național anticorupție – în acest caz procuratura specializată ar putea utiliza resursele umane, bugetul, tehnica și echipamentele CNA. Însă autoritățile au refuzat această idee, discutată activ pe parcursul ultimului an. Parlamentul a decis să delimiteze împuternicirile Procuraturii anticorupție și ale CNA în așa fel, ca procuratura să-i tragă la răspundere pentru infracțiuni de corupție numai pe președintele țării, deputați, miniștri, judecători, procurori, angajați SIS și CNA, conducători ai instituțiilor publice. Procuratura anticorupție va acționa și în cazurile în care suma mitei depășește 300 mii de lei, indiferent de funcția infractorului, și dacă prejudiciul cauzat depășește suma de 3 mln. de lei.

În aceste condiții, crede Dragalin, pentru a desfășura activități speciale de investigație, instituția trebuie să schimbe radical principiile activității sale și să obțină instrumente juridice, care să nu devină o povară pentru trezoreria statului. În caz contrar, crede ea, delimitarea împuternicirilor cu CNA va deveni un obstacol în calea îndeplinirii obligațiilor de către procurori. Dragalin propune ca legislația să fie modificată în așa fel, ca angajații Procuraturii anticorupție să aibă aceleași drepturi de a efectua măsuri speciale de investigație, ca și ofițerii CNA. «Acum noi nu dispunem de asemenea posibilități, asemenea metodici, asemenea specialiști, angajați care să instaleze în secret o cameră video sau un microfon», – spune ea.

Veronica Dragalin face trimitere la legislația privind activitatea Procuraturii anticorupție, care specifică, că aceasta trebuie să dispună de propriul oficiu, serviciu financiar, secții de personal și colaborare internațională. Potrivit ei, în prezent toate acestea lipsesc, ceea ce complică semnificativ activitatea de zi cu zi. Printre alte piedici, care reduc eficiența eforturilor procurorilor, Dragalin numește inviolabilitatea deputaților, a judecătorilor și avocaților. O altă propunere făcută de șefa Procuraturii anticorupție ține de majorarea amenzilor pentru infracțiunile de corupție. Ea mai vorbește și despre numărul mic de procurori și salariile, care i se par mici.

«Este important să rupem cercul vicios al dependenței »

Mai mulți experți cred că Procuratura anticorupție trebuie consolidată conform modelului DNA, pentru a-i fortifica posibilitățile, a-i oferi resursele necesare și independența deplină, ca să-i fie asigurat un mandat clar de combatere a corupției mari. În opinia lor, primele rezultate de rezonanță în activitatea instituției vor apare după ce aceasta își va efectua investigațiile independent de structurile statului. În același timp, cred comentatorii, lichidarea definitivă a CNA este inoportună, eforturile lui vor fi relevante în prevenirea și combaterea corupției sistemice.

În acest context, Procuratura anticorupție trebuie să dispună nu numai de procurori, dar și de ofițeri de investigație și de specialiști proprii, nu de persoane trimise de CNA. În plus, pentru o eficiență mai înaltă a procuraturii specializate, cred experții, este important să fie consolidate procuraturile teritoriale, și dacă Procuratura anticorupție va avea nevoie, să poată angaja specialiștii calificați din teritoriu.

Dar, cred experții, e nevoie ca fiecare instituție să poartă răspundere pentru un mandat clar definit – aceasta ar permite evitarea dublării atribuțiilor și a interdependențelor. La moment, CNA depinde de Procuratura anticorupție, și viceversa. Delimitarea clară a atribuțiilor , spun specialiștii, va clarifica chestiunile privind eficiența muncii.

«Este important să rupem cercul vicios al dependenței, dacă este vorba despre lucruri importante ce țin de investigarea cazurilor de corupție mare. În cazurile acestea responsabilitatea, împuternicirile, resursele trebuie să fie proporționale și să vizeze Procuratura anticorupție. Numai după asta vom putea vorbi despre eficiență și rezultate. Acum, pe de o parte, noi vrem rezultate, da pe de alta – nu le oferim împuternicirile de care au nevoie pentru efectuarea investigațiilor», - spune expertul Ion Guzun.

În același timp, experții Asociației «Comunitatea Internet» atrag atenția că inițiativa de a-i atribui instituției dreptul să desfășoare activității speciale de investigare nu se încadrează în rolul procuraturii ca organ cu funcții de control șu supraveghere. În aceste condiții, cred ei, este mare riscul că utilizarea măsurilor speciale în timpul anchetei, inclusiv supravegherea electronică și interceptarea telefoanelor, va duce la consecințe negative în ceea ce privește ingerința în drepturilor fundamentale, în special - dreptul la inviolabilitatea vieții private.

Cei din Asociația «Comunitatea Internet» nu sprijină atribuirea unor împuterniciri nejustificate organelor de drept, și cred că consolidarea Procuraturii anticorupție trebuie făcută într-o formă care garantează echilibrul și proporționalitatea între ingerința în drepturi și libertăți, și scopurile urmărite.

«Două funcții sub același acoperiș duc la conflicte »

Olesea Stamate, președinta comisiei parlamentare juridice, numiri și imunități crede că în fortificarea împuternicirilor și acordarea de instrumente suplimentare Procuraturii anticorupție graba strică treaba. În opinia sa, instituția dispune de suficiente instrumente pentru a-și desfășura eficient activitatea, dat fiind că în ultimul timp legislația penală și cea de procedură penală a fost perfecționată semnificativ. Stamate menționează, că unele propuneri ale Veronicăi Dragalin contravin practicilor internaționale și chiar prezintă un pericol pentru independența sistemului judiciar.

În opinia sa, procurorii nu trebuie să aibă dreptul la interceptare, supraveghere electronică și alte acțiuni de acest fel. «Din punctul meu de vedere, procurorii nu trebuie să efectueze măsuri speciale de investigație. Aici există o diferență clară între roluri. Aceste măsuri le efectuează organul de urmărire penală, rolul procurorului este de a verifica legalitatea măsurilor efectuate. Dacă procurorul face și una, și alta, eu am o întrebare: cine verifică legalitatea? În unele cazuri, cumularea unor funcții sub un acoperiș nu este bună, deoarece apare un conflict », - spune Stamate.

Parlamentara mai susține, că lipsirea de imunitate a deputaților, judecătorilor și avocaților nu este o idee bună. «Declarații periculoase. Spun asta nu pentru că-s deputată. Pentru infracțiunile în care persoana este prinsă în flagrant , da faptele de corupție fac parte din această categorie, nu este nevoie să obții permisiunea de a o lipsi de imunitate. Procurorul poate reține, aresta, percheziționa deputatul, judecătorul, avocatul dacă l-a prins în flagrant. În plus, dacă este vorba despre lipsirea de imunitate, trebuie să vedem atent standardele internaționale. Dacă în cazul deputaților putem discuta, noi chiar am avut proiectul respectivelor amendamente la Constituție, în cazul judecătorilor nici nu se discută. Este vorba despre o încălcare grosolană a tuturor standardelor internaționale privind independența judecătorilor », - subliniază Stamate.

Deputata nu este de acord cu propunerea Veronicăi Dragalin de a majora sancțiunile pentru acțiuni de corupție. «Mi se pare straniu argumentul dnei Dragalin privind necesitatea majorării semnificative a amenzilor pentru corupție. Cred că procuratura nu folosește pe deplin mecanismul de care dispune deja, anume – confiscarea extinsă, care presupune că bunurile care depășesc valoarea celor obținute legal pot fi confiscate, dacă persoana este recunoscută vinovată de acțiuni de corupție. De ce este nevoie de amendă, dacă poate fi confiscată întreaga avere care o depășește pe cea legală?» - se întreabă șefa comisiei parlamentare.

Ex-deputata Inga Grigoriu crede că unele acțiuni și declarații ale șefei Procuraturii anticorupție au subtext politic și influențează nu tocmai bine procesul judiciar. Ea a pomenit-o pe Laura Codruța Kovesi, șefa DNA, personalitatea și metodele căreia au fost discutate pe larg, dar «profilul rece al unui profesionist în domeniu nu este pus la îndoială nici azi ».

«De aceea cetățenii noștri se întreabă ce experiență a acumulat Veronica Dragalin în SUA, dacă în perioada în care dna Dragalin a ocupat funcție de conducere a instituției în Republica Moldova persoanele corupte una după alta evită pedeapsa?» — menționează ex-deputata. Din spusele ei, rolul acuzatorului de stat este să se pregătească minuțios și profesionist, venind în instanță, – «cu probe fundamentale, acumulate legal, care nu admit late decizii ale instituției,în afară de cele prevăzute de lege și bazate pe fapte incontestabile ». Inga Grigoriu presupune că activitatea Procuraturii anticorupție condusă de Veronica Dragalin ridică numeroase semne de întrebare.

Igor Grosu, președintele parlamentului, o laudă pe șefa Procuraturii anticorupție pentru activitate și elocvență, dar atrage atenție la faptul că inițiativele necesare trebuie să fie însoțite nu de emoții, da de argumentele respective. Și a dat un sfat conducătorilor instituțiilor. Potrivit lui, argumentul «eu nu dispun de un cadru legal care îmi permite să mă manifest și să lucrez sută la sută » – nu funcționează. «Nu există și nu va exista un cadru legal ideal. Nu vă supărați, da munciți cu cadrul legal existent. Ați văzut că a apărut un obstacol, un blocaj legislativ – veniți, argumentați, adaptați. Rugămintea mea este să ne jeluim mai puțin și să muncim mai mult, asta chiar ajută», - menționează Grosu.

În replică la criticile aduse în adresa sa, șefa Procuraturii anticorupție a declarat că intenționează să-și ducă mandatul pînă la capăt, în ciuda faptului că într-un șir de probleme opinia ei nu coincide cu cea a unor politicieni. «Poziția mea nu are nimic în comun cu mandatul guvernului. Eu am fost numită pentru o perioadă de 5 ani și cine nu ar veni la putere eu îmi voi executa mandatul. Noi nu împărtășim poziția guvernului, mi se pare normal. Eu îmi voi expune în continuare opinia ca profesionist, deși ea poate fi diferită. Instituția noastră va aviza în continuare diverse proiecte », - a declarat Veronica Dragalin.

Victor Surujiu