X 
Transnistria stiri: 1392
Eurovision stiri: 502

Deschiderea sezonului electoral: răzbunarea politică, "arderea" candidaților și repetiția pentru alegerile parlamentare

1 sep. 2020,, 18:03   Analitică
5889 1

Săptămîna aceasta, Comisia Electorală Centrală a început procesul de înregistrare a candidaților pentru funcția de președinte, pentru care se alocă 30 de zile. Lista finală a participanților la cursa electorală-2020 va fi cunoscută pe 8 octombrie.

La moment, intenția de a lupta pentru fotoliul de președinte a fost anunțată de șase persoane, dar ele încă urmează să adune semnături pentru înregistrare. Experții consideră că nu toți politicienii care și-au manifestat dorința de a ocupa funcția de președinte, în condițiile actuale de pandemie, vor putea aduna între15 și 25 de mii de semnături din cel puțin jumătate din unitățile administrativ-teritoriale de nivelul doi.

Banca candidaților. Cine s-a hotărît deja?

Primul și-a ales candidatul la funcția de șef al statului Partidul Platforma Demnitate și Adevăr. Încă pe 1 martie, cînd încă nici măcar nu se știa data alegerilor prezidențiale, Consiliul Național al formațiunii a decis că candidatul oficial al Platformei DA la viitoarele alegeri va fi liderul acesteia, Andrei Năstase.

Această decizie a "platformiștilor" a pus imediat un mare punct final pe discuțiile ipotetice cu privire la faptul că "doar un candidat unic european, cu cel mai mare rating (sub "un candidat unic", desigur, se presupunea a fi Maia Sandu) va putea rezista intenției lui Igor Dodon de a deveni președinte pentru a doua oară". Cu patru ani în urmă, Andrei Năstase s-a retras deja din cursa electorală în favoarea Maiei Sandu, motiv pentru care el și partidul său au suferit pierderi mari de imagine.


Ultimele sondaje arată că, în cazul unor alegeri anticipate, Platforma DA ar putea rămîne în afara Parlamentului. De aceea, nici un fel de cedări. După cum a spus Andrei Năstase la înaintarea candidaturii sale, acum el va fi acela care va "elibera" țara de președintele Dodon. "Nu mai putem aștepta 30 de ani pentru a hotărî că țara trebuie să fie condusă de noi, nu de alții", a spus el.

Numele celui de-al doilea potențial candidat la funcția de președinte a devenit cunoscut la sfîrșitul lunii iunie. Acesta a fost declarat ex-primarul de Chișinău, Dorin Chirtoacă, care a fost înaintat la funcția de președinte de mișcarea politică "Unirea", creată la începutul acestui an din cinci partide care s-au declarat pentru unirea Moldovei cu România ("Democrația Acasă", Partidul Liberal, Partidul Național Liberal, formațiune politică "Uniunea Salvați Basarabia" și Partidul Popular Românesc).

Este interesant faptul că printre cei care au susținut înaintarea lui Chirtoacă în calitate de candidat unic din partea unioniștilor sînt și foștii săi colegi din Partidul Liberal, care, la vremea lor, au părăsit cu scandal rîndurile PL. Este vorba despre Partidul Popular Românesc - Fostul Partid Liberal Reformator, care a destrămat liberalii în 2013, precum și Partidul Politic "Uniunea Salvați Basarabia", al cărui lider, Valeriu Munteanu, s-a certat deja cu Dorin Chirtoacă, după alegerea lui în calitate de președinte al PL și, trîntind tare ușa în urma sa, a părăsit formațiunea.

Dar ratingurile scăzute și lipsa unei perspective politice au impus colegii certați să-și unească eforturile. În declarația lansată cu ocazia înaintării lui Chirtoacă, mișcarea "Unirea" și-a anunțat deschiderea pentru propunile din parte altor partide unioniste și diferite asociații, a mediului academic, profesional și artistic, precum și a reprezentanților diasporei "de a-și uni ideal politic și electoral unionist la viitoarele alegeri prezidențiale". Însă nu toate partidele unioniste au acceptat "idealul" propusă de aceștia.

La 25 iulie, Consiliul Politic Republican al altei formațiuni unioniste - Partidul Unității Naționale (PUN), care, la crearea sa în 2016, era cunoscut ca partidul lui Băsescu-Șalaru, a decis să-l înainteze la funcția de președinte pe liderul său, "istoricul și intelectualul" Octavian Țîcu.

Țîcu, după cum era de așteptat, a anunțat imediat răzbunare electorală presupusului candidat din partea socialiștilor, Igor Dodon. "Dacă Dodon va rămîne în fruntea Republicii Moldova, acest lucru va duce la federalizarea statului și va lega țara de spațiul euroasiatic", se spune în declarația PUN.

La 18 iulie a devenit cunoscut faptul că pentru funcția de președinte va lupta și Maia Sandu, care acum patru ani a pierdut în fața lui Dodon în turul doi cu o diferență de 4,2%. În cadrul ședinței online a Consiliului Politic Național al Partidului Acțiune și Solidaritate, s-a decis în unanimitate că Sandu va deveni candidat la funcția de șef al statului din partea PAS.

Pe 27 august, de Ziua Independenței, și-a anunțat decizia de a participa la alegerile prezidențiale și apreședintele "Partidului Nostru", primarul municipiului Bălți, Renato Usatîi.

În 2016, el nu a reușit să lupte pentru funcția prezidențială, deși Usatîi era gata să meargă în alegeri. Cu toate acestea, Curtea Constituțională a ridicat pe neașteptate limita de vîrstă pentru persoanele care doresc să candideze la funcția de președinte de la 35 la 40 de ani. Și Renato Usatîi, care la acel moment avea 38 de ani, s-a dovedit a fi prea tînăr pentru a participa la cursa prezidențială.

Anunțîndu-și participarea în actuala campanie electorală, liderul "Partidului Nostru" a declarat în maniera sa excentrică, că, dacă el nu-și va îndeplini promisiunile electorale în cazul alegerii sale, atunci cetățenii îi pot da foc.

Iar pe 28 august, și-a înaintat candidatul la funcția de președinte și Partidul Liberal Democrat, în care s-a întors tatăl său fondator Vladimir Filat, care a stat la închisoare pentru corupere pasivă și trafic de influență în dosarul fraudelor bancare.

Înainte de a merge în alegeri de sine stătător, PLDM a încercat să se unească cu PAS și Platforma DA, propunîndu-le să formeze un bloc electoral și să înainteze la președinție o singură candidatură. Oficial - pentru că doar prin eforturi comune, flancul politic de dreapta ar putea să nu admită "amenințarea devierii țării de la cursul integrării europene și pericolul federalizării Moldovei, precum și să depășească situația social-economică și epidemiologică catastrofală din țară".

Neoficial - înainte de alegerile parlamentare anticipate, Vladimir Filat trebuie să ridice urgent PLDM-ul care s-a ”înecat” fără el și să-i readucă partidului perspectiva politică. Cea mai rapidă modalitate de a realiza acest lucru este de a adera la formațiuni politice mai populare la acest moment. În invitația sa la dialog, PLDM nu doar a propus PAS și DA să înainteze un candidat unic la alegerile prezidențiale, dar și să meargă cu o listă comună la alegerile parlamentare anticipate. Cu toate acestea, Platforma DA și Partidul Acțiune și Solidaritate au refuzat politicos.

După refuzul oficial, mulți au presupus că, în lipsa altor personalități deosebite, PLDM îl va înainta în calitate de candidat la funcția de președinte anume pe Vladimir Filat. Fostul prim-ministru, desigur, nu va deveni favoritul actualei curse electorale, dar cu ajutorul meritelor sale politice și a carismei, condimentată cu "romantismul penitenciar", va atrage o anumită atenție.

Însă candidat din partea PLDM la alegerile prezidențiale nu a devenit el, ci fostul președinte al partidului, Tudor Deliu. Personalitatea sa este, desigur, cunoscută în cercurile politice, dar este destul de "palidă" și dezavantajată pe fundalul altor potențiali candidați la președinție.

"Știu că Vladimir Filat a fost într-o mare dilemă - să participe sau nu la cursa prezidențială, dar deocamdată el a considerat că nu ar trebui să candideze. Și eu, apropo, consider că el nu trebuie să-și înainteze candidatura – eu sînt un susținător al faptului că acum el trebuie să joace rolul de "antrenor". Sarcina lui este de a forma o echipă, de a pregăti oamenii, de a susține candidatul desemnat, de a susține partidul la alegerile parlamentare etc. Adică, cu cît mai puțin, în condițiile actuale, el va ieși în evidență, cu atît mai mult respect va căpăta din partea societății. Acum el trebuie să ridice ratingul PLDM pentru ca ceva să fie uitat, iar ceva să fie adus aminte", consideră politologul Vitalie Andrievschi.

PSRM: intrigă fără intrigă

Socialiștii trebuie să decidă zilele acestea în privința candidatul lor. Dar deja este clar că ei îl vor înainta la funcția de președinte pe Igor Dodon, actualul șef al statului.

Adevărul e că în primăvară, atunci cînd situația privind pandemia s-a înrăutățit, s-au închis granițele, gastarbaiterii moldoveni se întorceau masiv acasă, unii comentatori politici au început să-i dea de înțeles lui Igor Dodon că nu ar trebui să meargă la al doilea mandat prezidențial, pentru a nu provoca în toamnă "un val de protest, forța motrice al căruia ar putea fi cei circa 200 de mii de șomeri". Iar după recentele evoluții din Belarus, a început să se discute din nou despre faptul că, dacă Dodon își va înainta candidatura și va cîștiga aceste alegeri, în Moldova va avea loc un "maidan".

"În ceea ce privește candidatul socialiștilor, deocamdată se păstrează o anumită intrigă. Și deocamdată nu există o certitudine deplină că domnul Dodon își va înainta candidatura, deși acesta este cel mai probabil scenariu. Pentru că neparticiparea la alegeri, desigur, într-o oarecare măsură va crea pentru actualul președintele o situație mai confortabilă, deoarece în acest caz el nu va respunde pentru această perioadă de pandemie și acțiunile guvernului, va fi în afara loviturilor și va ieși din Joc fără a suferi pierderi de imagine. Dar, pe de altă parte, neparticiparea lui în cursa prezidențială, cu intenția clară de a reveni după o anumită perioadă, va provoca neînțelegeri în rîndul electoratului său și, probabil, nu-i vor mai oferi o a doua șansă. Acesta este un scenariu foarte periculos pentru domnul Dodon ca politician. De aceea, sînt sigur că el va participa la actualele alegeri prezidențiale", consideră analistul politic Corneliu Ciurea.

De faptul că anume Igor Dodon va fi candidatul PSRM este convins și politologul Vitalie Andrievschi.

"Eu cred că Dodon va fi înaintat pentru că refuzul său i-ar fi arătat slăbiciunea și ar fi lovit în socialiști. Și apoi, cum își va justifica el refuzul de a participa la cursa prezidențială, cînd a prezentat deja poporului raportul privind activitatea sa în funcția de președinte pe perioada de 3,5 ani? Justificarea trebuia făcută acum 3-4 luni: că nu voi merge în alegeri, se va termina mandatul, mă voi ocupa de partid, voi lupta pentru funcția de prim-ministru, pentru că acolo se hotărăște soarta țării, acolo este cel mai important, m-am convins că funcția de președinte este una simbolică, dacă aș fi avut împuterniciri, aș lupta, dar așa - nu am pentru ce lupta... Susținătorii săi nu vor înțelege acest lucru. Iar în al doilea rînd, există o astfel de situație că dacă nu el, atunci cine? Alte personalități mai mult sau mai puțin cunoscute, care ar putea lupta pentru victorie, este greu de numit în PSRM", menționează expertul.

Candidații la președinție. Cîți vor fi?

În 2016, în cursa prezidențială au participat 12 candidați. Însă înainte de primul tur, trei dintre ai au ieșit din cursă. Înregistrarea Inei Popenco din partea Mișcării "Ravnopravie" (Partidul "Șor") a fost anulată de CEC prin decizia instanței – pentru mituirea alegătorilor. Iar Marian Lupu (candidatul PDM) și Andrei Năstase (candidatul Platformei DA) s-au retras din cursa electorală în favoarea Maiei Sandu.

Analistul politic Corneliu Ciurea consideră că și în acest an în cursa prezidențială ar putea participa mai mult de zece candidați.

"Doritori sînt destul de mulți – unii politicieni doresc să cîștige, alții – să-și facă PR și să decidă pentru partidele lor unele probleme strategice în ajunul alegerilor parlamentare anticipate, care ar putea avea loc în primăvara anului 2021, iar alții–vor avea sarcina de a atrage și a scădea numărul de voturi a principalilor candidați la funcțiai de președinte. De aceea, eu nu exclud că în aceste alegeri vor fi mai mult de zece candidați", a declarat el.

Dar, în opinia politologului Vitalie Andrievschi, rîndurile candidaților la funcția de președinte-2020 s-ar putea rări în mod semnificativ din cauza pandemiei de coronavirus.

"Într-adevăr, mulți doresc să candideze. L-ați numit pe Octavian Țîcu din Partidul Unității Naționale. Dar va aduna el oare cel puțin 15 mii de semnături în cel puțin jumătate din raioanele și municipiile țării, așa cum prevede legislația?”, spune expertul.

În condițiile pandemiei care, din păcate, nu dispare, oamenii nu vor merge undeva anume pentru a semna ceva, acest lucru este destul de periculos. Și în apartamente, desigur, nimeni nu-i va lăsa să intre. În aceste condiții, completarea listelor de subscripție va deveni o ocupație destul de problematică. De aceea, eu nu știu dacă va aduna, de exemplu, Țîcu semnături pentru înregistrarea sa. Sau Chirtoacă. Și ce dacă a fost înaintat de cinci partide? Acestea sînt practic toate formațiuni politice de "canapea"– nici una dintre ele, în afară de Partidul Liberal, nu are, în linii generale organizații teritoriale în raioane. Dar și PL, chiar dacă undeva în raioane are celule de partid, în sate nu mai are pe nimeni. În plus, dacă nu mă înșel, liberalii au doar doi primari în țară și nu au președinți de raioane. De aceea, ei nu vor fi primiți să adune semnături", consideră Vitalie Andrievschi.

În opinia sa, în condițiile pandemiei, să adune cel puțin 15 mii de semnături necesare pentru înregistrare, este în puterea lui Igor Dodon (PSRM), Maiei Sandu (PAS), Renato Usatîi ("Partidul Nostru), Andrei Năstase (Platforma DA) și Tudor Deliu (PLDM).

Al șaselea candidat teoretic la președinție ar putea fi liderul comuniștilor, Vladimir Voronin. În luna iunie, în cadrul unei emisiuni televizate, fostul președinte în vîrstă de 79 de ani nu a exclus posibilitatea participării sale în actuala cursă electorală, pentru ca Igor Dodon să nu devină președinte pentru a doua oară.

"Trebuie neapărat să-l oprim. Dacă vom cîștiga sau nu, nu contează. Ei nu au dreptul să guverneze țara", a declarat fostul șef al statului.

Socialiștii, în replica, l-au numit pe Voronin spoiler. Iar consilierul președintelui, analistul politic Ernest Vardanean, a presupus că în spatele președintelui PCRM ar putea sta liderul Partidului "Șor", fugarul Ilan Șor.

După cum a emnționat Vardanean pe canalul său-telegram, drept mediator în negocieri a devenit unul dintre foștii consilieri ai lui Voronin – "organizatorul cu experiență a tot felul de combinații economice". "Se spune că prețul problemei este de 3 milioane de euro. Desigur, fostul președinte al Moldovei nu are nici o șansă de a cîștiga, dar nimeni nu are un astfel de scop. După cum am menționat de mai multe ori, miza este acum de a nu admite cu orice preț alegerea lui Igor Dodon pentru al doilea mandat", a scris Vardanean.

"Teoretic, Vladimir Voronin ar putea participa la alegerile prezidențiale. Dar problema constă în faptul că nici el nu are acum organizații de partid în teritoriu. Gata, partidul a dispărut. Nu mai este nimic. Știu că în mai multe orașe există primi-secretari, dar ei nu mai au organizații. De aceea, liderului PCRM îi va fi foarte greu să adunăm 15 mii de semnături, dacă, desigur, nu va fi ajutat.

Dacă președintele PCRM va merge în alegeri, el va lua puține voturi. Dar el va primi tribuna și va lovi. Iar Voronin, și eu nu glumesc, este cel mai minunat orator al tuturor timpurilor și popoarelor. Anume pentru alegătorul nostru el poate vorbi simplu, clar, expresiv, într-o limbă pe înțelesul poporului. La noi, din actualii politicieni, mai mult sau mai puțin pot comunica așa cu electoratul poate doar Filat și Usatîi", menționează Vitalie Andrievschi.

Să adune semnăturile necesare pentru înregistrarea candidatului său, în opinia sa, ar putea și partidul "Șor", dar el nu prea are pe cine înainta: cele mai marcante personalități ale formațiunii politice, Ilan Șor și Marina Tauber, au mult mai puțin de 40 de ani și ei nu se încadrează în limita de vîrstă. Dar se spune că candidatul din partea acestui partid ar putea deveni Violeta Ivanov. Partidul Democrat are circa 260 de primari, președinți în mai multe raioane și organizații de partid în teritoriu, dar candidatul său (dacă va fi) va arăta rezultate foarte slabe.

"Pro-Moldova, în principiu, de asemenea, ar putea aduna semnături – ei au bani, unele organizații. Dar se va prezenta foarte palid, nu știu dacă au nevoie de acest lucru", menționează expertul.

Primul tur - repetiție pentru alegerile parlamentare anticipate

Cînd în martie, în circumscripția uninominală nr. 38 (Hîncești) au avut loc alegeri parlamentare, politologii spuneau că circumscripția electorală nr. 38 este o platformă de testare pentru partidele politice în ajunul cursei prezidențiale.

"Platforma de testare" a demonstrat atunci că între Sandu și Năstase a trecut definitiv pisica neagră, că liderul PAS a trimis potențialilor aliați un nou semnal că nu este un jucător de echipă și că există doar o singură opinie corectă – a ei și că acțiunile PAS i-au înfuriat pe ceilalți lideri de dreapta, care nu vor să joace rolul de statisticieni, de aceea, la alegerile din Hîncești, ei au început să lucreze împreună împotriva candidatului partidului Maiei Sandu.

Dacă e să adunăm toate voturile acumulate în circumscripția nr. 38 de candidații de dreapta, atunci formațiunile politice de dreapta au avut toate șansele să cîștige aici pe 15 martie - dacă ar fi mers în alegeri cu un singur candidat. Dar egoismul politic al PAS nu a permis acest lucru. În final, Maia Sandu, deși cu un rezultat destul de bun al candidatului său, a rămas singură. Și după cum a presupus atunci unul dintre politologi, același lucru s-ar putea repeta și la alegerile prezidențiale: nici Andrei Năstase, nici Octavian Țîcu nu doresc s-o vadă în rolul de lider și candidat unic din partea opoziției de dreapta.

Ținînd cont de faptul că mulți politicieni examinează alegerile prezidențiale în perspectiva alegerilor parlamentare, unii experți consideră că lui Țîcu și Năstase le este mult mai convenabil ca la alegerile prezidențiale să cîștige din nou Igor Dodon decît Maia Sandu. Dacă Dodon va rămîne președinte, ei vor avea un "dușman" politic concret, împotriva căruia ei vor lupta activ și își vor mobiliza adversarii. Dar dacă la alegerile prezidențiale va cîștiga Sandu, la ea, ca la cîștigătoare, ar putea pleca mulți alegători ai partidelor lui Năstase și Țîcu, ceea ce lor, desigur, categoric nu le convine.

De aceea, unii experți nu exclud că, oficial, aceeași Platforma DA o va susține, desigur, pe Maia Sandu în caz că ea va trecere în al doilea tur al alegerilor prezidențiale, dar, neoficial, conducerea partidului ”ar putea să le spună alegătorilor săi că nu este nevoie să se zbată prea mult pentru ea".

Apropo, această situație îi convine și lui Vladimir Filat care a revenit în politică. Analistul politic Corneliu Ciurea consideră că Filat s-a întors pentru a-și recîștiga "pozițiile legitime de lider pe eșichierul de dreapta".

"Deocamdată, Maia Sandu ocupă acest loc, pe care Filat consideră că îi aparține. El vrea să-și recapete pozițiile. El încearcă să o convingă să examineze posibilitatea unirii, negocierilor, deocamdată nu este vorba de luptă, dar, mai devreme sau mai târziu Bolivar nu va mai rezista să ducă două persoane", spune expertul. Marea întrebare este dacă va reuși vreodată Filat acest lucru…

În general, fiecare dintre potențialii participanți la actuala cursă prezidențială decide unele dintre obiectivele sale strategice cu gîndul la alegerile parlamentare anticipate. De exemplu, în opinia lui Vitalie Andrievschi, sarcina liderului "Partidului Nostru", Renato Usatîi, în aceste alegeri "nu este de a cîștiga, ci de a acumula destule voturi pentru a porni cu acestea în alegerile parlamentare. Avînd o fracțiune în Parlament poți pretinde chiar la funcția de speaker. Și cu cine va merge, cu acela se va înțelege. Desigur, lui nu-i vor da funcția de premier, însă de speaker – ar putea. Sau altceva el negociază”.

Așadar, dacă alegerile din Hîncești au fost o platformă de testare pentru partidele politice în ajunul cursei prezidențiale, atunci primul tur al alegerilor prezidențiale ar putea fi o repetiție generală pentru alegerile parlamentare anticipate.

Xenia Florea

0
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Ce părere aveți despre inițiativa președintelui Franței, Emmanuel Macron, de a deschide în următoarele luni o misiune permanentă de apărare la Chișinău?