Cine sînt noii membri ai cabinetului de miniștri al Moldovei? Partea 1. Ministrul “din Paris”

Cine sînt noii membri ai cabinetului de miniștri al Moldovei? Partea 1. Ministrul “din Paris”

Cele mai multe nume ale reprezentanților noului cabinet de miniștri, aprobat  de parlament la 8 iunie, nu-s suficient de bine cunoscute în societatea moldovenească. Site-ul Noi.md începe o serie de publicații, care vor face cunoscute cititorilor noștri biografiile noilor miniștri.  

Partea 1. Ministrul “din Paris”

În guvernul Sandu, ministru al Afacerilor Externe și Integrării Europene a devenit Nicolae Popescu. Publicul larg îl cunoaște mai bine cu numele de Nicu Popescu, “expert din Paris”, un analist european ce comentează adesea evenimentele din Moldova și țările post-sovietice.  

Altă dată, în guvernul Gaburici (februarie-iunie 2015) ministru al Economiei era Stefan Christoph Bride – primul ministru moldovean de origine străină. Drept că era un străin ”de-al casei”: în acea perioadă, Bride avea 43 de ani, dintre care mai bine de 15 ani a trăit și activat în Moldova, și în 2013, prin decretul președintelui Nicolae Timofti, a primit chiar cetățenia moldovenească.   

În cazul lui Nicu Popescu lucrurile stau invers. Originar din Republica Moldova, el mai bine de 15 ani nu mai locuiește în țară. Așa că în guvernul Sandu poate fi pe drept numit ”un străin invitat”.    

Din informația de care dispunem, înțelegerea privind numirea lui Nicu Popescu  în funcția de ministru al Afacerilor Externe a fost făcută pe WhatsApp – evident, el nu era în țară. La depunerea jurămîntului de către “componența de bază” a noului guvern el nu a fost prezent, deoarece nu a reușit să ajungă la Chișinău. Noul șef al MAEIE a depus jurămîntul marți, 11 iunie, împreună cu alți ”miniștri din diasporă” - ministrul Economiei și Infrastructurii, Vadim Brânzan, și ministrul Finanțelor, Natalia Gavriliță.   

Nicolae Popescu a devenit al unsprezecelea ministru al Afacerilor Externe din istoria Moldovei independente. Ce-i drept, reieșind din dualitatea puterii și existența paralelă a două guverne, un comentator l-a numit în glumă “ministrul 10 1/2”.

În blocul ACUM se spune că la formarea guvernului Sandu “nu au existat întrebări privind această candidatură”. În schimb, au întrebări diplomații de carieră. Unul dintre foștii angajați ai MAEIE a declarat că “Popescu nu mai locuiește în Moldova de foarte mulți ani, este un teoretician, nu cunoaște deloc realitățile aparatului de stat și viața de aici. Într-un fel, seamănă mult cu actualul ministru (se are în vedere Tudor Ulianovschi, ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene în guvernul Filip – nota red.], pe care nimeni nu îl ia în serios. Și chiar ar fi complicat să o faci în privința unei persoane fără experiență, care imediat după mandat (nimeni nu știe ce durată va avea el) va pleca din țară”.

Nicolae Popescu, la fel ca Iurie Leancă, care altă dată tot a ocupat fotoliul de ministru al Afacerilor Externe și Integrării Europene, a absolvit MGIMO (în 2002). Apoi a studiat la Universitatea Central Europeană de la Budapesta (Ungaria), unde în anul 2009 a susținut doctoratul în relații internaționale. 

O curiozitate privind a doua ”alma mater” a lui Nicu Popescu: Universitatea Central Europeană (UCE) a fost fondată de miliardarul american George Soros. În 1993, universitatea a fost expulzată din Cehia (autoritățile țării suspectau că structurile Soros au o activitate subversivă) și a început să activeze în Ungaria. UCE, care funcționa la Budapesta ca universitate privată străină, era înregistrată în statul New York și elibera diplome și grade științifice americane.  

Dar la finele anului trecut, cei de la UCE au declarat că se văd nevoiți să părăsească Ungaria și că noii studenți își vor face studiile la Viena: în iunie 2018, parlamentul ungar a adoptat un pachet de legi numite “Stop Soros”. Autoritățile ungare l-au acuzat pe miliardarul american de amestec în treburile interne ale țării, inclusiv prin intermediul instituțiilor educaționale din Ungaria. În legislație au fost introduse amendamente care limitau posibilitatea acestor instituții să influențeze cumva politicul. Spre exemplu, în conformitate cu noua lege privind învățămîntul superior, Universitatea Central Europeană nu mai putea elibera diplome americane în Ungaria. Conform documentului, o universitate străină care activează pe teritoriul țării trebuie nu numai să obțină acreditarea celor două țări, dar și să prezinte acordul interguvernamental. 

După absolvirea Universității Central Europene, Nicu Popescu a lucrat la Centrul de Studii Politice Europene  (CEPS) din Bruxelles (anii 2005-2007), a fost consultant științific la Institutul pentru Studii de Securitate al Uniunii Europene (Paris) și Universitatea Queens (Belfast, Irlanda de Nord), a ocupat funcția de consultant principal în problemele spațiului post-sovietic la Consiliul european pentru relații externe din Londra (ECFR). În anii din urmă era analist superior la Institutul de cercetare a problemelor de securitate UE (Paris) și preda la Universitatea din Barcelona și Institutul de studii politice (Paris).   

În ianuarie 2010, Nicolae Popescu a fost numit în funcția de consilier de stat principal în problemele integrării europene și relații externe a prim-ministrului Vlad Filat. A activat scurt timp în această funcție – zece luni, după care a revenit la Londra. 

În 2012, Nicu Popescu redevine consilier al lui Vlad Filat, de această dată privind politica publică și afacerile europene. Un lucru interesant: odată cu numirea sa repetată în această funcție, guvernul a fondat Biroul relații cu diaspora, pe care anterior angajatul Consiliului european pentru relații externe din Londra, Nicu Popescu, l-a tot criticat. Astfel, în vara anului 2012 el a declarat că, prin crearea unei instituții de stat pentru relații cu diaspora, autoritățile moldovene irosesc bani și sporesc birocrația din Chișinău.  

În calitate de consilier al prim-ministrului, Nicu Popescu recomanda Chișinăului să nu se certe cu Rusia “în anii imediat următori”, pentru ca pășind pe calea magistrală a integrării europene să nu primească din partea Moscovei “o lovitură fatală în spate”, cum au pățit-o Viktor Iuscenko și Mihail Saakașvili. Căci din cauza conflictelor dintre Rusia și președinții Ucrainei și Georgiei, FR a decis să elimine tendința lor de a se integra în UE și NATO. “Moldova trebuie să evite asemenea scenarii, inclusiv prin încercarea de a dezvolta un dialog mai mult ori mai puțin civilizat cu Rusia. Anume de aceea Filat trebuie să meargă la Moscova. Evident, acolo discuțiile nu vor fi plăcute, însă ele vor fi necesare – în special pentru ca agenda integrării europene a Moldovei să nu fie redusă la zero de complicațiile externe pe frontul din est”, scria atunci Popescu pe blogul său. Chișinăul oficial, precum știm, a procedat exact invers.    

Tot în 2012, în comentariul la vizita vicepremierului rus D. Rogozin la Chișinău și Tiraspol și declarațiile zgomotoase ale demnitarului, Nicu Popescu a spus că nu vede posibilitatea realizării scenariului în care Republica Moldova devine parte a României: este un lucru nedorit de locuitorii Moldovei, dar și de cei din România vecină. “Nu există motive convingătoare pentru a lua în serios asemenea declarații privind fuzionarea celor două țări vecine. În Moldova, numărul adepților ideii de unire cu România este stabil pe parcursul mai multor ani și nu depășește 10% din populația țării”, îl cita pe Nicu Popescu publicația transnistreană “Профсоюзные вести” în 2012.

După ce, în aprilie 2014, Moldova a obținut regimul fără vize cu Uniunea Europeană, Nicu Popescu de mai multe ori a subliniat propriul aport la luarea respectivei decizii de către Bruxelles, și cu asta, conform unei surse, îl irita maxim pe premierul Iurie Leancă, care își atribuia în exclusivitate acest merit.  

În septembrie 2014, în timp ce comunica cu jurnaliștii ucraineni, ambasadorul RM în Ucraina, Ion Stăvilă îl cita pe “expertul european” Nicu Popescu vorbind despre acceptabilitatea variantei de “transnistrizare” a conflictului din Donbass. 

“La centrul de analiză al Uniunii Europene, care se află pare-mi-se în Franța, activează reprezentantul Republicii Moldova. Se numește Nicu Popescu. El a absolvit MGIMO și cunoaște bine spațiul post-sovietic. Recent, a acordat un interviu. A fost întrebat: “Cum credeți, în estul Ucrainei are loc o transnistrizare? El a răspuns așa: “Chiar dacă sună paradoxal, transnistrizarea sau apariția unei a doua Transnistrii în estul Ucrainei, nu ar fi cel mai rău scenariu pentru Ucraina. Ar putea fi mai rău. Mai rău înseamnă război. Susțin această opinie. Mai bine transnistrizare, decît război”, a declarat diplomatul moldovean. 

La Kiev, nu este uitată, nici iertată fraza președintelui Igor Dodon, rostită în 2016 în emisia postului de radio “Эхо Москвы”, cum că “de facto, Crimeea este rusească, juridic – neresunoscută”. Cine știe, poate că politicienii ucraineni își vor aminti și se vor simți jigniți de fraza noului ministru moldovean al afacerilor externe despre “transnistrizarea” Donbass-ului?  Deocamdată, Kievul oficial nu se grăbește să recunoască noua putere de la Chișinău. Politologii ucraineni explică tăcerea autorităților prin faptul că nu există certitudinea că în Republica Moldova noua coaliție se va putea menține la putere, de aceea “pentru autoritățile Ucrainei, recunoașterea ipotetică a legitimității guvernului Sandu prezintă anumite piedici”.

Nicu Popescu s-ar putea confrunta cu probleme și pe dimensiunea vestică. Ca regulă, miniștrii moldoveni ai afacerilor externe efectuează primele vizite în România, dar Bucureștiul oficial are o poziție ambiguă privind evenimentele politice de peste Prut. Astfel, colegul român al lui Nicolae Popescu – Teodor Meleșcanu a declarat recent că România nu recunoaște noul guvern al Moldovei, deoarece acesta nu există, iar autoritățile moldovene ar face bine să se adreseze electoratului – să organizeze alegeri parlamentare anticipate la 6 septembrie. Drept că, ulterior, MAE al României a concretizat poziția oficială a Bucureștiului și a publicat un nou comunicat de presă în susținerea guvernului Sandu și a coaliției parlamentare PSRM- blocul ACUM, dar “opinia personală” a lui Teodor Meleșcanu este un semnal grăitor.    

Așa că Nicu Popescu va avea multe de soluționat pe dimensiunea politicii externe. Deocamdată însă el face primele declarații în noua funcție și își formează echipa. Ex-viceministrul de externe, ex-ambasadorul Moldovei în Austria, jurnalistul și politologul Andrei Popov a fost numit șef al cabinetului MAEIE. Însuși Popov a scris pe pagina sa de Facebook, că în cadrul întrevederii cu experții, jurnaliștii și reprezentanții societății civile, Nicu Popescu l-a convins să “ia o decizie importantă”.

Apropo, cu ceva timp în urmă, în investigația “Capitalismul de clan și cumetri în Moldova”, politologul Bogdan Țîrdea enumera cine și a cui rudă este în politica moldovenească. Și a indicat numele lui Popov și Popescu. Autorul materialului susținea că “cunoscutul analist european, ex-consilierul premierului Vlad Filat Nicu Popescu este finul lui Andrei Popov – viceministru al afacerilor externe, fiul ex-ministrului de externe Mihail Popov”.

De altfel, în 2015 ministrul mediului, vicepreședintele Partidului Liberat Valeriu Munteanu l-a numit  n funcția de consilier al său pe Alexandru Bostan, la nunta căruia fusese nun mare, iar cei din comisia națională anticorupție au declarat că nu văd aici vre-o încălcare: doar rudele apropiate – părinți, copii, frați, soț/soție,bunei, nepoți, unchi/mătuși, gineri, soacre, nurori – se pot afla în conflict de interese la numirea în funcții de stat. “Interdicția nu se referă la noțiunea “fin” și “nănaș””, -a explicat atunci serviciul de presă al autorității anti-corupție. 

După ce a comunicat, marți, cu noul ministru al afacerilor externe și integrării europene, președintele Igor Dodon l-a numit pe Nicu Popescu ”un profesionist”, iar propunerea prim-ministrului Maia Sandu de a-i înainta candidatura la funcția de ministru – o decizie de personal corectă. La intrarea în funcție, Nicu Popescu a declarat că rolul lui ca șef al MAEIE este de a aduce Moldova în Europa (“Mă voi ocupa de aceasta non-stop”), și a spus că Chișinăul își dorește relații bune cu Rusia, însă nu va trece de ”liniile roșii”, inclusiv nu va accepta federalizarea țării.  

El nu a exclus anumite remanieri de cadre în corpul diplomatic și statele de personal ale ministerului. “Ambasadorii care muncesc bine vor rămîne în funcție. Pot spune că 99,9% dintre angajații MAEIE vor rămîne în funcție. Ei înșiși vor decide dacă doresc să lucreze cu mine”,  a declarat ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene din guvernul Sandu. 

Xenia Florea

 

Citește-ne pe Telegram, dacă vrei să afli mai multe

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Mai multe

Sondaj Toate

load