Transnistria stiri: 1354
Eurovision stiri: 497

Cine beneficiază în urma scandalului în justiție?

4 noi. 2019,, 18:05   Politică
12779 0

În Moldova continuă confruntarea în jurul actualei componențe a Consiliului suprem al magistraturii (CSM), membrii căruia au primit un vot de neîncredere, dar refuză să-și părăsească funcțiile.

În același timp nimeni, cu excepția membrilor CSM, nu are îndoieli, că actuala componență a acestui Consiliu trebuie să demisioneze, întrebarea este doar cît de repede o vor face. Majoritatea experților consideră că membrii CSM nu au dreptul să promoveze reforma justiției și să reprezinte corpul judecătoresc. Se menționează că în spatele bătăliilor dintre CSM și slujitorii zeiței Themis se află un grup de judecători, care înainte de schimbarea puterii în țară se considerau de neatins. O parte dintre aceștia ocupă funcții administrative și nu doresc să-și cedeze pozițiile cu una, cu două.

CSM ca pivot pentru presiuni

Consiliul superior al magistraturii este un organ de autoadministrare judiciară – garant al independenței puterii a treia. El joacă un rol-cheie în promovarea judecătorilor, inclusiv în instanțele superioare și funcțiile de conducere din sistem. Din iulie 2019 instituția este decapitată: prin decizia majorității membrilor CSM, Victor Micu a fost înlăturat din funcția de președinte. Interimatul funcției este asigurat de Dorel Mustață.

Se pare că fostul șef al CSM s-a împăcat cu decizia colegilor săi. ”Poate că oamenii mă asociază cu puterea precedentă, orice instituție are un conducător și probabil trebuia schimbată imaginea instituției”, spune Victor Micu. El declară că nici în primul mandat de președinte, nici în cel de-al doilea el nu a colaborat cu forțele politice aflate la guvernare, iar interacțiunea cu guvernul și parlamentul avea loc ”în limitele legii”.


În ajun, corpul judecătoresc a fost supus unui val de nemulțumire față de conducerea sistemului judecătoresc. Pe zi ce trecea, tot mai mulți slujitori ai zeiței Themis reclamau presiunea pe care o exercitau asupra lor un șir de politicieni și reprezentanți ai societății civile. Judecătorii au declarat într-un glas că, conducerea le dădea indicații în cazul anumitor dosare, iar refuzul de a lua deciziile ilegale se solda cu intimidări.

Astfel, Ludmila Ouș, fostă judecătoare la Curtea de Apel Chișinău, a spus că a demisionat deoarece nu a mai putut suporta presiunile de sus, care s-au manifestat îndeosebi în cazul unor dosare de rezonanță. Ulterior, Ouș a figurat într-un dosar penal, care, potrivit ei, a fost unul fabricat. Despre cazurile de intimidare a vorbit și Domnica Manole, fostă judecătoare la Curtea de Apel Chișinău, și Mihai Murguleț, judecător la judecătoria Chișinău, și alți reprezentanți ai sistemului. Declarațiile lor au fost urmate de reacții corespunzătoare: conducerea judecătoriei sectorului Centru a fost demisă, iar președintele Curții Supreme de Justiție Ion Druță a fost înlăturat din funcție.

Situația în care s-au pomenit unii judecători, care au refuzat să îndeplinească ordinele conducătorilor, a fost folosită pentru intimidarea altor reprezentanți ai corpului judecătoresc. Aceștia declară, că ei nu au unde căuta dreptate, deoarece CSM se transformase într-un organ de presiune asupra judecătorilor. Alte organe ale sistemului judiciar – inspecția judiciară, colegiul de evaluare și cel disciplinar – la fel, se află în subordinea CSM.

În scurt timp după demiterea președintelui CSM, un grup de judecători a insistat pe înlăturarea din funcții a întregii componențe a CSM. Ei au semnat o declarație comună în care au cerut o atitudine respectuoasă și au chemat să fie reformat sistemul judiciar și asigurată independența în activitatea lor. ”Toată murdăria care acum se toarnă în adresa sistemului judiciar i ofensează pe cei care își îndeplinesc onest datoria”, a declarat judecătoarea din Chișinău, Livia Mitrofan. Judecătorii au cerut ca CSM să-și recunoască eșecul în administrarea sistemului judiciar și asigurarea independenței judecătorilor.

Judecătoarea Victoria Sanduță, în prezent suspendată din funcție, și-a exprimat îndoiala în privința independenței CSM, care nu a făcut publice cazurile de imixtiune în justiție. Din spusele ei, unii conducători amenințau judecătorii, inclusiv pe Sanduță, prin intermediari sau chiar personal. ”L-ați demis pe Micu. Mai înainte activitatea acestui om nu vă neliniștea? Nu. Ați fost complici și închideați ochii la abuzurile din sistemul judiciar. Cerem demisia Consiliului Suprem al magistraților”, s-a adresat Sanduță către membrii CSM.

Evenimentele au evoluat în creștere

Membrii CSM au declarat că adresarea judecătorilor va fi examinată, însă în rezultat cererea privind demisia a rămas fără un răspuns. După care evenimentele au început să se desfășoare tot mai vertiginos. Către luna septembrie, grupul de inițiativă a devenit de trei ori mai numeros și deja 87 persoane au semnat cererea privind demiterea membrilor CSM și convocarea adunării generale extraordinare a judecătorilor. Dar instituția nu se grăbea să examineze adresarea în cauză.

CSM a lăsat la o parte examinarea problemei și a dispus să se afle în ce mod au fost colectate semnăturile. Din informația șefului interimar CSM Dorel Mustață, cinci judecători au decis să-și retragă semnăturile pe motiv că au semnat un alt text al adresării. Potrivit lui, documentul a fost semnat și de judecătorii aflați în concediu sau care temporar nu activează, iar unii și-au pus semnătura pe foi goale. Drept rezultat, s-a renunțat la examinarea solicitării de convocare a adunării generale a judecătorilor înainte de elucidarea tuturor circumstanțelor.

În următoarele zile a avut loc un șir întreg de evenimente. În Joc a intrat Curtea de Apel Chișinău, care, la cererea Asociației judecătorilor, a obligat CSM să convoace de urgență adunarea generală a judecătorilor. Totuși, CSM a respins adresarea reprezentanților corpului judecătoresc. Nina Cernat, membră a Consiliului, a explicat că este vorba despre blocarea intenționată a activității CSM, pentru că revocarea membrilor va paraliza activitatea acestei instituții pentru mai multe luni – pînă la alegerea succesorilor.

Curtea de Apel s-a implicat din nou în disputa dintre grupul de judecători și CSM și a decis că adunarea generală extraordinară a judecătorilor trebuie să se desfășoare la 27 septembrie. CSM a declarat că judecătorii acestei instanțe și-au depășit atribuțiile și că acțiunile lor contravin Codului Penal. În replică, Asociația judecătorilor din RM a declarat că Consiliul Superior al Magistraturii intimidează deschis slujitorii zeiței Themis și că consideră inacceptabile amenințările CSM privind tragerea la răspundere penală a judecătorilor pentru deciziile nefavorabile în dosarele civile cu participarea CSM.

La adunarea generală din 27 septembrie, la care au participat circa jumătate din cei 400 de judecători din Moldova, CSM a fost demis în componență deplină, inclusiv Victor Micu (118 voturi), Dorel Musteață (166), Nina Cernat (167), Petru Moraru (167), Luiza Gafton (167) și Anatol Galben (162). Astfel, majoritatea judecătorilor prezenți la adunare au votat pentru lipsirea de mandat a fiecărui membru în parte.

Bătăliile continuă

Dar magistrații suspendați din funcții nu au recunoscut rezultatele votului și și-au continuat activitatea. Ei consideră că decizia adunării generale a fost luată cu un șir de încălcări: cvorumul necesar a fost înregistrat nu în deschiderea ședinței, dar peste patru ore, în plus – membrii CSM au fost suspendați din funcții cu un număr de voturi mai mic ca cel cu care au fost aleși. Dorel Musteață, care asigură interimatul funcției de președinte al CSM, a adresat autorității judiciare un mesaj în care a declarat, că nu există un temei legal pentru convocarea ultimilor adunări generale ale judecătorilor și a chemat corpul judecătoresc să-și îndeplinească în continuare obligațiunile de serviciu.

În replică, un grup de judecători s-a adresat Centrului Național Anticorupție și a indicat că Mustață și-a depășit atribuțiile prin faptul că în luna octombrie a continuat să convoace ședințe ale CSM. În particular, la una din ele Consiliul a aprobat cererea Procurorului General interimar Dumitru Robu de a-l ancheta penal pe Druță. Autorii demersului consideră că acțiunile membrilor CSM de după revocarea lor depășesc cadrul legal, dat fiind că aceștia nu s-au conformat deciziei adunării generale a judecătorilor. CNA este rugat să investigheze dacă acțiunile magistraților conțin elemente constitutive ale unui delict.

Guvernul în persoana Ministerului Justiției nu a recunoscut demiterea membrilor CSM și legitimitatea adunării generale. Totuși, grupul de inițiativă al judecătorilor a anunțat convocarea unui nou eveniment. La finele lui octombrie judecătorii urmau să aleagă alți membri ai CSM, însă de această dată adunarea generală nu a avut loc din lipsă de cvorum – au fost prezenți cca 170 judecători. În acest context, CSM a adresat un mesaj, prin care saluta poziția majorității judecătorilor, care nu au dorit să participe la această adunare. ”Încercările unui grup de judecători să submineze sistemul judiciar au eșuat”, se spune în declarație.

Între timp, continuă litigiul dintre CSM și corpul judecătoresc privind legalitatea deciziei Curții de Apel de convocare a adunării generale a judecătorilor. Președintele interimar al CSM, Dorel Mustață, spune că la repartizarea acestui dosar s-au făcut manipulări în programul electronic, astfel ca dosarul să-i revină unui anumit judecător. Alți judiciari declară că programul funcționează automat și, deci, este exclusă orice imixtiune.

Olesea Stamate, ministrul Justiției, atrage atenție grabei extreme cu care a fost emis verdictul. ”Păcat că Curtea de Apel nu se grăbește la fel, dacă este rugată să examineze solicitarea de modificare a măsurii preventive, dacă oamenii mor în penitenciar, fără a le fi pronunțată sentința finală, și în multe alte cazuri, în care audierile pot fi fixate peste multe luni după depunerea cererii”, spune Stamate.

Votul de neîncredere

În parlament, guvern și președinție, pe de o parte este susținut dreptul judecătorilor de a-și alege liber reprezentanții în CSM, dar în același timp se insistă pe aceea, ca procedura să se desfășoare în cadrul legal. Practic nimeni (cu excepția membrilor CSM) nu se îndoiește de faptul, că actuala componență a organului de autoadministrare judiciară trebuie să demisioneze și să elibereze locurile.

Președintele Igor Dodon și-a exprimat îngrijorarea în legătură cu recentele evenimente din sistemul judiciar. Șeful statului a menționat pe pagina sa oficială de pe o rețea de socializare, că se pronunță pentru ”instituirea CSM pe cale legală, după consultări complete și transparente cu toate părțile interesate, cu participarea experților în domeniu, pentru a exclude orice înțelegeri și jocuri de culise și pentru a crea premise ca în componența CSM să fie aleși cei mai onești, stimați și merituoși judecători”. Potrivit președintelui, cu privire la adunarea generală a judecătorilor, care va alege membrii CSM, ”nu trebuie să existe vre-o suspiciune privind legalitatea convocării, cvorumui și valabilitatea deciziilor luate”.

Dar Igor Dodon a supus unei critici dure și actuala, și precedenta componență a CSM. Șeful statului consideră că soluția optimă ar fi demisia actualului CSM din proprie inițiativă. În caz contrar, președintele propune să fie introduse amendamente la Legea privind CSM, care ar permite debarasarea de membrii care s-au discreditat și alegerea altora la adunarea generală a judecătorilor. În opinia sa, pentru aceasta ar fi suficiente cîteva săptămîni.

Și prim-ministrul Maia Sandu a vorbit despre legalitatea adunării generale a judecătorilor și i-a chemat pe oamenii legii să nu se lase amăgiți și să nu admită ”să fie manipulați de grupuri pe interese”. În opinia ei, ntențiile reale ale celor care au inițiat aceste evenimente ”constau în blocarea reformelor guvernului și protejarea judecătorilor care ani în șir au încălcat legea și drepturile fundamentale ale omului”. ”Schimbarea CSM se poate face doar în conformitate cu legile europene și standardele din domeniul dat. Regulile promovate de guvern pentru alegerea membrilor CSM stabilesc un proces echitabil și transparent, care este în favoarea judecătorilor onești și competenți”, a subliniat Sandu.

În opinia ministrului Justiției Olesea Stamate, situația creată în jurul CSM demonstrează că unii judecători continuă să servească interesele unor anumite grupuri, dar nu ale cetățenilor. Pe pagina sa de socializare ea și-a confirmat intenția de a susține independența judecătorilor și dreptul lor de a convoca adunări, dar numai în limitele legii. ”Mă bucur că încercările de a compromite reformele judiciare au eșuat și că bunul simț, echitatea și onestitatea au prevalat. Este un semn că în sistem există mulți judecători corecți, pentru care legea este mai presus de toate”, a menționat ministra.

Potrivit Tatianei Răducanu, fostă judecătoare și fostă membră a CSM, circumstanțele convocării ultimilor două adunări generale și graba cu care au fost luate deciziile sugerează că cineva a organizat acest proces și a direcționat această activitate. Răducanu conchide că este vorba despre un grup influent de judecători, dintre care o parte deține funcții administrative. ”În perioada Partidului Democrat exista un grup de judecători de neatins, care aveau acoperire, puteau face orice și nu pățeau nimic. Acum, dacă au văzut că este reținut președintele Curții Supreme de Justiție, au decis că trebuie să facă ceva, altfel vor avea aceeași soartă”, crede fosta membră CSM.

Majoritatea experților consideră că actuala componență a CSM nu este în drept să reformeze justiția și să reprezinte corpul judecătoresc, deoarece a primit un vot de neîncredere. Ei cred că magistrații oricum vor fi nevoiți să plece, întrebarea este doar cît de repede o vor face. Mulți comentatori menționează că actualul CSM a fost format conform criteriilor politice ale partidului aflat la guvernare în 2017, așa că după schimbarea puterii membrii lui trebuie să elibereze funcțiile. Este evident, că reforma justiției este posibilă numai cu un nou CSM, dacă acesta va fi legal, funcțional și neangajat politic.

Victor Surujiu

0
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Ce părere aveți despre inițiativa președintelui Franței, Emmanuel Macron, de a deschide în următoarele luni o misiune permanentă de apărare la Chișinău?