Anne Van Tilburg, directoarea Proiectului Statuilor din Insula Paştelui (sau Rapa Nui) care cercetează aceşti monoliţi de treizeci de ani, publică rezultatele noului său studiu.
Insula Paştelui (sau Rapa Nui), teritoriu special al statului Chile, anexat în 1888, găzduieşte enigmaticele statui de piatră denumite moai care păzesc peisajul insulei de sute de ani. Însă motivul pentru care au fost ridicate a fost întotdeauna un mister.
Anne Van Tilburg, directoarea proiectului Easter Island Statue Project din Insula Paştelui, care a investigat aceşti monoliţi timp de treizeci de ani, a format o echipă de studiu împreună cu geoarheologul şi specialistul în sol Sarah Sherwood. Timp de cinci ani, specialiştii au studiat două dintre aceste sculpturi ale vulcanului Rano Kau, originea a 95 la sută din cei peste 1.000 de moai ai insulei. Dintre aceştia, un monolit denumit RR-0001-156 este unul dintre cei trei monoliţi unici al căror corp este împodobit cu o serie de petroglife.
Cercetătorii - care au publicat rezultatele studiului în Journal of Archaeological Science - au efectuat teste de laborator ample prin prelevarea de probe din solul carierei, dovedind existenţa unor alimente precum banane, taro (Colocasia esculenta) şi cartofi dulci (Ipomoea batatas). Analiza acestor rămăşiţe demonstrează că, pe lîngă faptul că a servit drept exploatare minieră şi loc pentru a sculpta statui, vulcanul Rano Kau a fost şi o zonă agricolă productivă.
Pîrtiile sale interioare de sud şi de est confirmă existenţa culturii acestor legume din secolele XIV-XIX. În acea perioadă, utilizarea pămîntului s-a schimbat în întreaga insulă şi au fost dezvoltate grădini laborioase în stîncă pentru a creşte productivitatea solului în timp ce fertilitatea acestuia scădea.
În contrast puternic cu împrejurimile sale, Rano Kau a avut (şi are încă) soluri extrem de fertile şi este locul unde a apărut satul Orongo, unde se efectuau ritualuri intense centrate pe fertilitate.
Echipa lui Van Tilburg afirmă că întreaga comunitate a Insulei Paştelui credea că statuile sînt capabile să producă fertilitate în domeniul agricol, astfel încît conducerea insulei a ordonat masiv fabricarea acestora. „Săpăturile noastre ne lărgesc perspectiva despre moai şi ne încurajează să ne dăm seama că nimic, oricît de evident ar fi, nu este exact ceea ce pare. Cred că noua analiză umanizează procesul de producţie de moai”, a afirmat Van Tilburg într-un comunicat.
Şi, într-adevăr, aşa a fost, potrivit rezultatelor analizelor lor, care arată că „împreună cu aprovizionarea cu apă dulce, munca în carieră sporea fertilitatea şi producţia de alimente”, a declarat Sherwood în Heritage Daily. "Solurile carierei sînt bogate în argilă creată de uzura tufului lapilli (rocă locală) atunci cînd muncitorii extrăgeau rocile adînci şi sculptau moai", susţine Van Tilburg.
Chimia solului a arătat niveluri ridicate de elemente care sînt esenţiale pentru creşterea plantelor şi pentru producţii mari. „În orice alt loc al insulei, solul se erodează rapid, însă în carieră, cu fluxul său constant de mici fragmente de rocă generate de procesul de extracţie, există un răspuns perfect: sistemul de apă, îngrăşăminte naturale şi nutrienţi ”, a afirmat Sherwood.
Van Tilburg a condus primele săpături legale de moai în Rano Kau încă din 1955. Monoliţii aflaţi în studiu, care au fost aproape complet acoperiţi de pămînt, au fost descoperiţi într-o poziţie verticală, unul pe un piedestal şi celălalt într-o gaură adîncă.
Potrivit cercetătorilor, ambii erau destinaţi să rămînă acolo. "Acest studiu modifică radical ideea că toate statuile în picioare din Rano aşteptau să fie transportate afară din carieră", a spus Van Tilburg. „Acestea şi probabil şi alte statui moai verticale din Rano Raraku au fost organizate pentru a garanta natura sacră a propriei cariere. Moai au fost fundamentali pentru ideea de fertilitate şi, în credinţa Rapa Nui, prezenţa lor aici a stimulat producţia produselor agricole”, a subliniat Van Tilburg.
Adăuga comentariu