COVID-19 în MOLDOVA  Mai multe detalii

Moldova – în ”zona roșie”. De ce nu scade valul pandemiei?

Moldova – în ”zona roșie”. De ce nu scade valul pandemiei?

Starea de urgență în sănătate publică a fost iarăși prelungită. De data aceasta pînă la 31 august. Statistica zilnică de 200-300 infectați cu coronavirus ne alarmează, dar ne liniștește puțin faptul că progresia numărului bolnavilor nu este de ordinul zecilor de mii, cum a fost în Italia, Spania, SUA. Pe parcursul celor 4,5 luni de pandemie, în Moldova au fost identificați peste 23 mii de infectați. Totuși, multe țări și-au închis hotarele pentru noi, iar în interiorul Moldovei continuă să acționeze un șir de restricții.

Nu trece o zi ca o oarecare forță de opoziție să nu critice autoritățile pentru ”inacțiune” și ”incapacitatea de a face față epidemiei”. Dar oare chiar așa de rău stau lucrurile ?

Numărul însănătoșirilor crește


În multe țări ale lumii, unde părea că epidemia se stinge, situația s-a înrăutățit din nou, iar după primul val este așteptat valul doi de COVID-19. Se pare că în Republica Moldova nu vom avea un răgaz. Între 17 martie și 15 mai în țară a fost declarat regimul stării de urgență, între 16 mai și 15 iulie – regimul de urgență în sănătate publică, pe care comisia națională de profil s-a văzut nevoită să o prelungească pînă pe 31 iulie. Acum iată - și pînă la 31 august.

Nicolae Furtună, directorul Agenției Naționale pentru Sănătate Publică (ANSP) a menționat, în timp ce prezenta unul dintre cele mai recente rapoarte privind situația epidemiologică, că în ultimele săptămîni în Moldova se face simțită o tendință pozitivă. Morbiditatea generală este de 90 cazuri la 100 mii de locuitori. Cu 16% a crescut numărul celor însănătoșiți. Dar indicele mortalității de COVID-19 deocamdată se menține la același nivel - 50-60 decese săptămînal.

Principalul medic-sanitar din Moldova a mai menționat, că situația din țară nu este cea mai proastă, iar în regiune noi nu ocupăm nici locul 1, nici locul 2 la numărul celor infectați, cum și-ar dori unii să prezinte, ci locul 7, ceea ce nu este chiar așa de rău. Numărul testelor efectuate zilnic este constant – 2 mii. Însă în ultimul timp numărul cetățenilor testați este în creștere, inclusiv cei care au fost în contact cu bolnavii, inclusiv lucrătorii medicali.

În același timp, ca răspuns la întrebările jurnaliștilor în cadrul numeroaselor interviuri televizate, șeful ANSP Nicolae Furtună a declarat că testarea masivă a populației ar însemna o irosire a testelor și că nu este o greșeală ca aceste analize să fie preluate doar de la persoanele cu simptome evidente ale bolii sau de la cei care au contactat cu bolnavul, ori merg peste hotarele țării.

O risipă de bani

Opoziția, politicienii, ex-miniștrii departamentului de profil și mulți cetățeni simpli critică activ acțiunile conducerii Ministerului Sănătății și ale ANSP. În țară avem mii de ”experți” în domeniul epidemiologiei.

Ex-ministra sănătății (în guvernul Sandu) Ala Nemerenco, expert internațional în domeniul sănătății, consultantă OMS, a susținut într-un interviu pentru mass-media română, că declarația lui Nicolae Furtună privind ”irosirea testelor pentru verificarea masivă a populației confirmă cele întîmplate, pentru că anume din această cauză la noi chiar de la începutul pandemiei a fost testată prea puțină lume”.

”Azi noi ne aflăm într-o situație complicată și pentru că nu am avut o ”risipă de teste”, am economisit bani pe sănătatea oamenilor. Testarea se făcea conform unui algoritm neînțeles și inexplicabil: pacientul potențial, suspect de infecția COVID-19, era la început verificat pentru toți virușii posibili – gripă, adenoviruși etc. Și doar după obținerea rezultatelor negative era efectuat testul la coronavirus. Era aplicată metoda excluderii, care a fost o risipă de bani absolut ineficientă, dar concomitent a fost pierdut timpul important pentru diagnosticarea și izolarea în timp util a bolnavului”, - spunea A.Nemerenco în interviul pentru mass-media română.

Ea a mai spus că această metodă a fost aplicată, practic, în toate țările. În România, spre exemplu, persoanele aflate în contact cu bolnavii erau plasate în instituții speciale, deoarece nu exista garanția că ele vor fi maxim disciplinate. Alte țări au lăsat să stea acasă persoanele care suportau o formă ușoară de coronavirus sau erau asimptomatice, dar le monitorizau foarte strict.

”Chiar și OMS striga în gura mare să testăm mai mult, dar noi nu am ales această cale, care putea să prevină extinderea infecției”, - a opinat consultanta OMS.

Toate aceste reclamații privind ocrotirea națională a sănătății ex-ministra le-a făcut în presa românească – presa acelei țări, în care a crescut brusc numărul bolnavilor de Covid-19, care zilnic înregistrează noi anti-recorduri și în care starea de alertă a fost prelungită cu 30 de zile din cauza situației epidemiologice complicate.

Oare nu voi închideați spitalele?!”

Dacă ni se spune că în Moldova ar fi cea mai proastă situație, în timp ce lumea întreagă combate cu succes boala, trebuie totuși să clarificăm care e situația din ”lumea întreagă”.

În lume, numărul celor infectați cu coronavirus a trecut de 16,2 milioane de oameni. Pandemia a cuprins 188 țări. Pe perioada pandemiei au decedat cca 648 mii dintre cei infectați, peste 9,4 milioane de oameni s-au vindecat. Țara care a suferit cel mai mult în urma SARS-CoV-2 este SUA (numărul celor infectați trece de 4,2 milioane). Pe locul doi se află Brazilia (2,4 milioane), India (1,4 milioane) este pe locul trei. Rusia (811 mii) e pe locul patru, urmată de RSA (445 mii). În top-10 se mai află Mexic, Peru, Chile, Marea Britanie și Iran.

Cea mai înaltă mortalitate a fost înregistrată în țările europene, care au suferit cel mai mult în urma pandemiei: peste 10%. În Moldova raportul dintre cei infectați și cei decedați nu depășește 3,3 %.

Iată datele Universității John Hopkins cu privire la numărul deceselor de coronavirus la 100 mii de locuitori (conform situației din 26 iulie 2020):

Belgia– 85,5

Marea Britanie – 68,1

Spania – 60,9

Italia – 57,9

Franța – 46,5

SUA – 44, 7

Brazilia – 41,3

Țările de Jos – 36,0

Elveția – 23,2

Luxemburg – 18,5

În cazul Moldovei acest indice este de 18,1. Observați țările care ne depășesc mult la acești indici. Țări, în care economia este dezvoltată mult mai bine ca în Moldova, iar ocrotirea sănătății tradițional era considerată de cel mai înalt nivel.

Critica permanentă din partea opoziției l-a revoltat pe deputatul Bogdan Țîrdea. ”Dar ce au făcut AIE și personal Sandu timp de 10 ani? Nu voi ați închis spitalele, punctele medicale, centrele ambulatorii? Nu voi ați impus medicii să părăsească țara din cauza salariilor mizere? Și acum aveți curajul să criticați?! – se întreba el retoric. – Dreapta a lăsat guvernului Chicu o medicină distrusă, zeci de spitale și puncte medicale închise (la îndemnul celor dinafară), iar el a asigurat un nivel redus al mortalității (împreună cu a.n. Republică Transnistreană, pe care noi nu o controlăm)”.

Cu adevărat – Republica Moldova, situația financiară a căreia este mult mai gravă ca în majoritatea țărilor europene, iar sistemul de sănătate mult mai slab datorită politicii din ultimul deceniu – optimizarea instituțiilor medicale, exodul cadrelor și așa mai departe, - în măsura posibilităților sale se isprăvește cu pandemia cu demnitate. Așa că nu e cazul să ne revoltăm, mai degrabă – să ne minunăm că încă ne mai ținem.

E nevoie de mai multe teste

Totuși, situația nu poate fi privită nici în culori roze. Cu ceva timp în urmă a apărut informația că Republica Moldova a ajuns pe locul patru printre țările europene cu cel mai mare număr de persoane infectate în raport cu populația. RM a depășit, la numărul îmbolnăvirilor, țări ca Spania, Belgia, Islanda.

Din informația apărută în spațiul media rezultă că în perioada 13 - 19 iulie în fruntea acestui rating era Luxemburg, unde la 1 mln. de locuitori au fost depistați 7800 de bolnavi. Nivelul înalt al morbidității se explică prin faptul că autoritățile acestei țări au testat circa jumătate din populație, iar rezultatele pozitive au constituit 1,76%. Pe treapta a doua a anti-ratingului de află Suedia cu 7444 cazuri de infectare (rezultate pozitive la testare – 12,6%), al treilea pe listă este Belarusul cu 6894 cazuri la 1 mln. (rezultate pozitive la testare – 5,5%), după care urmează Republica Moldova cu 5538 pacienți infectați, în timp ce rezultatele pozitive au constituit 21,5% din numărul total de teste.

Acest procent înalt de rezultate pozitive nu poate să nu alarmeze societatea. Oamenii discută activ, pun întrebări, încearcă să înțeleagă de ce statistica bolnavilor de COVID-19 se menține înaltă, plus – este mare și procentul rezultatelor pozitive?

Poate țara noastră efectuează un număr mic de teste? Medicul-oftalmolog Alexandru Cosciuc crede că dacă vom răspunde la această întrebare vom înțelege de ce avem un procent așa de înalt al îmbolnăvirilor. Și cum să reducem extinderea maladiei. Răspunsul e unul: să majorăm de 5-10 ori numărul testelor. Ne putem noi oare permite (financiar) acest lucru? Asta este o altă întrebare, – crede A.Cosciuc.

Însă există opinii, că sporirea numărului de teste va crea impresia că în Moldova maladia s-a extins mai mult decît în realitate, chiar dacă din punct de vedere val medicinii lucrurile nu stau chiar atît de prost. Dar medicul Cosciuc crede că este total incorect să fie discutate impresiile.

”Dacă se va majora numărul testărilor, imediat se va reduce procentul detectabilității, celor ”impresionabili” acest rezultat le va părea pozitiv, – crede A.Cosciuc. – Desigur, numărul absolut al celor depistați va crește. Majorarea numărului celor testați are drept scop depistarea unui număr mai mare de bolnavi și a contactelor lor de nivelul unu sau chiar doi. Numai prin izolarea și lecuirea bolnavilor putem conta pe reducerea gradului de extindere și pe reducerea morbidității”.

Putea fi și mai rău

În opinia Alei Tocarciuc, consultant independent în domeniul sănătății, cauza indicilor înalți ai testelor pozitive se ascunde în factorii interni.

”Pentru a controla COVID-19, e nevoie de o abordare holistică, în care testarea este o componentă importantă, – spune A.Tocarciuc. – În afară de testări, e nevoie să depistăm bolnavii, să le urmărim contactele și să-i izolăm pe toți. Nimeni în lume nu a testat 100% din populație, și țara noastră nu poate face acest lucru. Pentru a-i depista pe toți bolnavii cu ajutorul unui așa instrument, ca testarea, pacienții trebuie trecuți prin așa zisele filtre. Presupunem că toți oamenii au ieșit în stradă, dar celor care au simțit careva simptome ale bolii le este recomandat să meargă la medic – primul filtru. Bolnavul trece testul, dacă rezultatul este pozitiv se include al doilea filtru – depistarea tuturor persoanelor care au contactat cu acesta în ultimele 10-14 zile, și testarea acestora. În unele țări au fost depistate contactele de nivelul unu. Altele au mers mai departe – au testat contactele de nivelul doi, adică pe cei cu care au reușit să comunice persoanele depistate la prima etapă, și le-au trimis în autoizolare”.

Din raționamentele consultantului independent în domeniul sănătății rezultă că o persoană diagnosticată pozitiv este un focar. Diferite țări au aplicat tactici diferite de testare, scopul însă era unul – închiderea maximă a cercului prin testarea și izolarea tuturor celor aflați în contact. Să zicem, unele țări îi testau săptămîmal pe cei aflați în zona de risc – personalul medical, apărătorii ordinii de drept, colaboratorii serviciului vamal și a celui de frontieră.

”În alte țări au fost efectuate testări pentru determinarea gradului de imunitate colectivă, – spune A.Tocarciuc. – De exemplu, se ia o localitate cu o populație de 3 mii de locuitori și se testează absolut toți la prezența anticorpilor. Asta se face pentru a cunoaște numărul celor care au depășit boala și au imunitate. Astfel, testarea urmărea trei scopuri: 1 – depistarea bolnavilor și a contactelor acestora, 2 – verificarea celor care activează în zona de risc și contactează permanent cu un număr mare de oameni, spre a preveni extinderea infecției; 3 – măsurarea imunității colective, așa cum au făcut nemții, suedezii. În Moldova așa ceva este ireal. La noi nici măcar testarea contactelor nu s-a făcut”.

Desigur, dacă am fi aplicat toate măsurile expuse mai sus, la sigur am fi evitat această creștere a numărului celor infectați. Dar la noi azi este înregistrată transmiterea activă a virusului în societate, de aceea apare întrebarea: cum putem controla boala?

”Toți întreabă de unde avem noi acest procent înalt de teste pozitive. Dar este o cifră foarte mică, căci Moldova testează numai bolnavii cu simptome evident pronunțate, iar celor care au forme ușoare le este recomandat să stea acasă fără a mai verifica prezența acestei infecții în organism, - spune expertul. – Astfel, noi avem o problemă și un punct de relevanță. El diferă de cel care era în martie sau aprilie. Ideal ar fi să testăm toate contactele, dar nu o putem face din motive obiective”.

Cu privire la cauzele din care se testează numai pacienții cu simptome pronunțate ale coronavirusului, una dintre ele a fost nominalizată de premierul Ion Chicu. Într-un interviu televizat el a spus următoarele: ”Noi am procedat foarte corect și am testat doar numărul de persoane pe care-l puteam redirecționa spre spitale, prin această testare controlată am redus povara pusă pe umerii instituțiilor spitalicești. Dacă am fi testat mult, am fi depistat mai mulți bolnavi care necesitau spitalizare, ceea ce putea duce la prăbușirea sistemului spitalicesc”.

Va trebui să trăim cu asta

La testarea celor infectați se folosesc testele venite în Moldova cu titlu de ajutor umanitar din Rusia, China, Coreea și alte țări. Da, ele nu-s suficiente pentru o acoperite largă a populației. Dar toate țările s-au dovedit a nu fi gata de manifestarea acestui virus agresiv și persistent. Peste tot nu erau destule echipamente, măști de protecție, ecrane, teste și multe altele. A fost nevoie să comitem greșeli, să le corectăm, să învățăm din mers.

În plus, spre deosebire de multe alte țări, autoritățile moldovene nu și-au închis hotarele pentru cetățenii RM care se întorceau din străinătate. Este un alt factor de extindere a infecției. Zilnic, serviciul de grăniceri înregistrează mii de compatrioți de-ai noștri, care sosesc în Moldova. De unde vin ei? Iată de unde. Mulți locuitori ai Moldovei, care dețin pașapoarte românești, merg pentru munci sezoniere în țările UE – de exemplu, în Germania. După care, muncind acolo împreună cu alți gastarbiteri, revin acasă cu pașaportul moldovenesc. Poftim un alt factor. Ce-i de făcut, să ne lăsăm cetățenii peste hotare? Să-i lipsim de asistență medicală?

Dar opoziția nu vorbește despre aceasta. Ca și despre faptul că guvernul a avut de ales: sau continue să ucidă economia prin menținerea numeroaselor interdicții și măsurilor de carantină sau le dă întreprinderilor posibilitatea să activeze, cu riscul de a avea noi focare de infecție. Slavă Domnului, această politică echilibrată nu a permis ca economia moldovenească să alunece în prăpastie. Încasările bugetare se restabilesc, oamenii au revenit la muncă, pensiile și indemnizațiile sociale se achită cu regularitate. Asta chiar dacă opoziția a blocat creditul rusesc.

Ar fi ideal dacă toate forțele politice din țară ar depune eforturi și ar căuta împreună soluții pentru această problemă, însă la noi chiar și în clipele grele lupta pentru putere este mai importantă decît lupta pentru viețile cetățenilor.

Acest lucru l-a subliniat și șeful guvernului. ”Rog cetățenii, în special politicienii care speculează în continuare această temă, să manifeste responsabilitate maximă. În caz contrar, interdicțiile nu vor putea fi anulate. Mai mult, ar putea fi introduse restricțiile care au funcționat înainte de 15 mai”, - a subliniat Ion Chicu.

Premierul a menționat că pandemia nu dă semne de retragere și omenirea va trebui să se adapteze la realități și să-și schimbe comportamentul. ”Omenirea va trebui să se adapteze cumva acestor circumstanțe. În activitatea noastră cotidiană, va trebui să ținem cont de acest factor”.

De aceea noi cu toții vom fi nevoiți să respectăm niște reguli simple – să purtăm măști, să ne spălăm pe mîini și să păstrăm distanța socială. Este cel mai ieftin, dacă reieșim din posibilitățile țării noastre, inclusiv cele financiare. Și înainte de a critica ”Ministerul prost al sănătății”, ”guvernul prost”, ar fi bine ca fiecare locuitor al Moldovei să se întrebe: oare procedez corect? Oare respect măsurile de igienă și regulile recomandate de medici? Oare comportamentul meu nepăsător nu creează o amenințare de extindere a infecției? În special, responsabilitate în fața cetățenilor trebuie să manifeste politicienii, care implică oamenii în numeroase acțiuni de protest. Iată unde virusul este liber să se dezlănțuie…

Lidia Ceban

Urmărește-ne pe Facebook, dacă vrei să afli mai multe

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter


Știrile partenerilor noștri
loading...
Mai multe

Sondaj Toate

load