La ce riscuri se expun astronauții și cum se adaptează în spațiu

La ce riscuri se expun astronauții și cum se adaptează în spațiu

Astronauții au unele dintre cele mai dificile și periculoase meserii din lume. Provocările pe care le au de înfruntat îi schimbă fizic și psihic.


Odată întorși pe Pămînt, trebuie să se readapteze, pentru că se simt ca niște extratereștri.


În anii ‘70, o mulțime de copii din întreaga lume își doreau să devină astronauți cînd se vor fi făcut mari. Evident, nu oricine este apt pentru a înfrunta lipsurile și condițiile extreme din spațiu. Doar cei cu o sănătate de fier se pot adapta în spațiu, dar și ei au unele dificultăți.


Astronauții care au călătorit în spațiu au povestit că nu călătoria spre neant este marea problemă, ci adaptarea la viața pe stația spațială și întoarcerea pe Pămînt.


Lipsa gravitației poate fi și un aliat, dar și un dușman odată ce ajungi în spațiu. Poate că pare amuzant să plutești și să nu-ți mai simți greutatea corpului, mai ales dacă ești supraponderal. Adevărul este că doar bărbații și femeile care sînt într-o stare fizică foarte bună sînt selectați să fie trimiși în spațiul cosmic.


După primele două săptămîni, astronauții încep să simtă primele schimbări fizice. Creierul și restul corpului sînt „reprogramate” și simt că nu mai au nevoie de picioare, de vreme ce nu le mai folosesc ca să meargă sau să alerge.


Asta înseamnă că organismul uman începe să se adapteze la noile condiții de mediu, dar ele sînt distructive, pentru că astronauții nu-și pot petrece tot restul vieții în spațiu. Atunci cînd se întorc pe Pămînt, trebuie să fie din nou capabili să trăiască la fel ca restul oamenilor.


Pentru a fi posibil, astronauții trebuie să execute zilnic exerciții fizice care să le întărească musculatura. Nu există scuze precum „n-am timp” sau „sînt prea obosit”. Sportul face parte din îndatoririle lor zilnice și trebuie urmat, pentru a rămîne în formă maximă.


Pe Pămînt, toate ființele, mai ales vertebratele, sînt adaptate la efectul gravitației. Musculatura este suficient de bine structurată astfel încît să ne prăbușim la pămînt din cauza forței de atracție a planetei. Asta înseamnă că organismul nostru depune un minim de efort chiar și atunci cînd stăm în picioare. De fapt, de aceea și ajung să te doară dacă stai prea mult vertical. E forța gravitației care te trage spre pămînt, dar tu îi opui rezistență.


În spațiu, gravitația zero nu mai stimulează mușchii, deci astronauții riscă să ajungă rahitici dacă nu își antrenează principalele grupe musculare. De regulă, trebuie să facă exerciții compuse, care antrenează mai multe grupe musculare.


Pierderea vederii și efectele nefaste ale radiațiilor cosmice sînt alte provocări care-i pun în pericol pe astronauți.


Pe Pămînt, tot gravitația este cea care asigură circulația optimă a fluidelor în organism. Fără ea, circuitul sîngelui în corp ar fi perturbat și, în loc să fie împins spre picioare, se concentrează spre cap. Acest fenomen duce la creșterea tensiunii arteriale asupra nervului optic și poate afecta extrem de sever vederea.


Chiar și aici, dacă stai prea mult cu capul în jos, ai să observi că ți se întunecă vederea și o să ai o senzație ciudată, de parcă ți-ar plesni capul. Același lucru s-ar întîmpla și în spațiu dacă astronauții nu s-ar mișca permanent, în diferite direcții, asigurînd un circuit adecvat al sîngelui (mai puțin cînd dorm).


În ceea ce privește radiațiile, nu toate sînt blocate de scutul special al Stației Spațiale Internaționale. Într-o oarecare măsură, unele tot trec de acel scut, ceea ce înseamnă că sînt expuși riscului apariției cancerului și altor probleme de sănătate.


Nici psihicul nu rămîne neafectat de călătoria în spațiu. Astronauții se pot confrunta cu anxietate, stres, depresie sau alte dezechilibre mintale din cauza nutriției sărace, a problemelor pe care le au, dar, mai ales, a somnului neadecvat.


În spațiu, ritmul circadian este dat peste cap, iar astronauții au nevoie de cîteva zile pentru a se adapta.


Astronautul Douglas H. Wheelock povestea la un moment dat că nici gustul și mirosul nu-i mai erau la fel:


„Tînjeam după mirosul de frunze, iarbă, flori, copaci. Lucrurile astea nu sînt prezente pe stația spațială. Cînd te întorci pe Pămînt, acestea te intoxică”.


Urmărește-ne pe Odnoklassniki, dacă vrei să afli mai multe

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Mai multe

Sondaj Toate

load