Pe planetă, există 900 de milioane de hectare de terenuri libere în afara terenurilor agricole și așezări umane, în care pot fi plantați copaci.
Împădurirea acestor teritorii va oferi conservarea a 205 gigatone de dioxid de carbon și va încetini semnificativ schimbările climatice globale din cauza combustiei de combustibili fosili, producției industriale și activităților agricole. Cu toate acestea, vedem un proces absolut invers în întreaga lume: pădurile sînt în mod activ tăiate, ceea ce duce la o scădere a cantității de dioxid de carbon absorbit și la eliberarea în atmosferă de carbon, care a fost depozitat în sol timp de sute și mii de ani.
Restaurarea pădurilor nu va încetini doar viteza de încălzire globală, va crește cantitatea de precipitații, va asigura apa curată și va reduce poluarea aerului. Aceqsta va reduce cantitatea de dioxid de carbon degajat în atmosferă cu 37%. Acest lucru este comparabil cu emisiile produse de întreprinderile agricole din întreaga lume.
În martie, ONU a anunțat Deceniul Restaurării ecosistemelor: inițiativa prevede restabilirea a 350 de milioane de hectare de păduri în întreaga lume pînă în 2030. Este o suprafaţă mai mare decît suprafaţa Indiei.
Planurile ONU arată foarte optimiste, avînd în vedere eșecul inițiativei anterioare. În 2014, membrii organizației au promis să reducă la jumătate defrișarea pînă în 2020. Totuși, în 2018, defrișările au crescut la niveluri record - de-a lungul anului lumea a pierdut suprafeţe forestiere cu o suprafaţă totală egală cu teritoriul Belgiei, adică mai mult de 3,068 milioane de hectare.
Volumul principal de tăiere are loc în pădurile tropicale. Acestea din urmă se găsesc în principal în țările ecuatoriale și depozitează o cantitate imensă de dioxid de carbon, astfel încît conservarea lor este crucială pentru combaterea schimbărilor climatice globale. După despădurire, astfel de păduri ar putea să nu se mai întoarcă niciodată la starea lor inițială, se menţionează într-un studiu Global Forest Watch.
Adăuga comentariu