Ce se află în spatele demisiei șefului Procuraturii Anticorupție?

Ce se află în spatele demisiei șefului Procuraturii Anticorupție?

După trei ani de la numirea în funcție, Viorel Morari a părăsit fotoliul de șef al Procuraturii Anticorupție. Demisia a avut loc pe fundalul scandalului iscat în urma unei scrisori anonime, care conține informații compromițătoare despre el și cîteva alte persoane. 

Și dacă unii experți presupun că această întorsătură a lucrurilor poate fi explicată printr-un șir de fapte reale, enumerate în scrisoarea publicată, în opinia altora este vorba despre comportamentul normal al ofițerului - șeful departamentului anti-corupție care, după depunerea cererii de demisie, a oferit șansa conducerii sale de a rezolva situația și de a lua o decizie. Conducerea Procuraturii Generale a Republicii Moldova a reacționat prompt la cererea lui Morari și, potrivit unor comentatori, transferul rapid al lui Viorel Morari la o altă funcție (deși cu o scădere importantă) în cadrul Procuraturii Generale poate indica faptul că, pe de o parte, nu există plîngeri serioase împotriva lui, iar pe de altă parte, la această funcție este nevoie de un funcționar, care să fie mai comod și mai loial sistemului.

Prin ce s-a făcut remarcat procurorul Morari

Informația despre faptul că șeful Procuraturii Anticorupție a demisionat a apărut în mass-medi  la începutul lunii mai și a fost confirmată de serviciul de presă al Procuraturii Generale. Însuși Morari se află în concediu și, deocamdată, nu comentează. De aceea, jurnaliștii nu au reușit să clarifice „adevărata cauză a acestei întorsături. Însă multă lume crede că ea ține de informația apărută în presă în ajun, precum că Viorel Morari ar fi implicat în scheme de corupție și atacuri raider. 

Săptămîna trecută, procurorul general Eduard Harunjen a semnat ordinul de eliberare a lui din funcția de șef al autorității anticorupție. Prin același ordin, Morari a fost transferat în funcția de procuror la Procuratura Generală. Interimatul funcției de șef al Procuraturii Anticorupție va fi asigurat de șeful-adjunct, Adriana Bețișor.  

Viorel Morari activează în sistemul procuraturii din anul 2002, timp în care a ocupat diferite funcții. El a cîștigat concursul pentru funcția de șef al Procuraturii Anticorupție și în aprilie 2016 a fost numit în această funcție pentru o peioadă de cinci ani. Pe atunci era șef al Departamentului urmărire penală a Procuraturii Generale și președinte al colegiului de calificare al Consiliului Suprem al procurorilor. La concurs, Viorel Morari a devansat patru colegi și a obținut cel mai mare punctaj.  

Anterior, el fusese deja șef-interimar al Procuraturii Anticorupție, însă, în ianuarie 2013 a fost demis. Evenimentul a coincis  cu demisionarea lui Valeriu Zubco din funcția de procuror general după incidentul de la vînătoarea VIP din ”Pădurea Domnească ”. Temporar, în fruntea Procuraturii Generale a fost Andrei Pîntea, care l-a învinuit pe Morari de un șir de încălcări și activitate nesatisfăcătoare. Vom aminti aici că, ulterior, în ianuarie 2017, pentru abuz în serviciu, Pîntea a fost condamnat la doi ani de privațiune de libertate cu suspendare. El a fost găsit vinovat de transmiterea ilegală în Rusia a dosarului penalului Grigore Caramalac, numit și Bolgar. 

În anii care au urmat, Viorel Morari a instrumentat un șir de dosare penale de rezonanță, inclusiv investigații scandaloase cu subtext politic. Printre acestea – așa-zisul ”dosar Antifa”, în care se vorbea despre prevenirea unei tentative de acaparare a puterii în stat ”de către un grup criminal organizat”,format din activiștii mișcării Antifa Rezist. În ajunul alegerilor parlamentare din noiembrie 2014, Morari a declarat în cadrul unei conferințe de presă că după scrutin erau planificate atacuri asupra CEC, a companiei ”Teleradio-Moldova” și a altor structuri.

Se știe că Morari de mai multe ori l-a invitat la procuratură pe Igor Dodon, actualul președinte al RM, pe atunci președinte al Partidului Socialiștilor. Dodon avea statut procedural de martor în dosarul respectiv. Și liderului de opoziție Renato Usatîi i-au fost trimise un șir de citații, el fiind suspectat de aducerea în Moldova, prin contrabandă, a unor sume bănești importante. În perioada campaniei electorale din 2014, în ajunul scrutinului, partidul lui Usatîi a fost eliminat din cursa electorală tocmai din cauza suspiciunilor unor nereguli financiare.

Viorel Morari a supravegheat și investigațiile în cazul penal pe numele antreprenorului Oleg Voronin, fiul ex-președintelui țării, care era incriminat de evaziune fiscală și spălare de bani în sume deosebit de mari. S-au produs toate după ce PCRM a ajuns în opoziție și mass-media, în baza unor surse anonime, a publicat informații privind cheltuielile businessmanului. Urmărirea penală s-a tărăgănat un timp îndelungat și nu s-a soldat cu vre-un rezultat.   

În același timp, observatorii care sînt bine familiarizați cu sistemul din Procuratură, menționează că Viorel Morari este un avocat profesionist, înțelege bine consecințele deciziilor sale și nu acceptă întotdeauna instrucțiunile din partea superiorilor săi, care, în opinia sa, sînt în conflict cu legislația în vigoare.

Din declarația lui Viorel Morari reiese că anul trecut venitul său a fost de 368,4 mii lei, adică cam 31 mii lei/lună. Familia procurorului dispune de șapte conturi bancare, pe care se păstrează, în total, cca 341 mii lei în diverse monede. În 2014 Morari a contractat două împrumuturi fără dobîndă, în sumă totală de cca 30 mii euro, pe care urmează să le ramburseze pe parcursul următorilor 15 ani. Plus la acestea, el mai declară un apartament cu suprafața de 99 m.p., obținut în anul 2014, și două automobile Škoda Superb. Bunurile mobile și imobilul au fost procurate în baza contractelor de transfer a proprietății și a dreptului de utilizare, în declarație fiind evaluate la zero lei. 

"Atacul raider" asupra Molinart Group

La finele lui aprilie, în adresa mai multor publicații și reprezentanțe diplomatice a fost expediată o scrisoare anonimă, în care Viorel Morari era acuzat de implicare în luarea deciziilor, favorabile anumitor persoane, în mai multe dosare penale. Deși în ea erau numite multe persoane cunoscute, cele mai multe pretenții erau înaintate anume procurorului de rang înalt, pe care autorii scrisorii îl numesc ”eroul nostru principal”. 

”Pentru mulți juriști tineri, Viorel Morari este un exemplu. El a reușit să-și facă o carieră de succes, să se așeze la aceeași masă cu mulți oameni influenți din Moldova și de peste hotarele ei, să stabilească  ”parteneriate” de serviciu cu persoane care au contribuit la prosperarea financiară a actualului șef al procuraturii anticorupție din Moldova”, scriu autorii scrisorii.  

Potrivit lor, procurorul, fiind șef al direcției care supraveghea activitatea MAI și a Serviciului vamal în cadrul Procuraturii Generale, a contribuit personal la soluționarea unor probleme. Scrisoarea mai conține detalii privind atacul raider asupra companiei Molinart Group, proprietara mărcii comerciale ”ARTINOX”, fondată în februarie 2010, de businessmanul Viorel Varzari și soția sa Alexandra Plăcintă.  

Un rol deosebit în activitățile date, consideră autorii scrisorii, l-a jucat principalul procuror anticorupție Viorel Morari. Potrivit lor, nimeni nu a căutat să afle adevărul în acest dosar, deși ”adevărul putea fi lesne aflat printr-o simplă adresare a procurorilor moldoveni către procuratura italiană”. De vină a fost, potrivit autorii scrisorii, factorul de corupție.  

Noi cazuri penale și controale

După difuzarea acestei informații, Procuratura Anticorupție a publicat un comunicat de presă, în care califica cele întîmplate drept o încercare de a ”ponegri imaginea departamentului”. În opinia procurorilor, acuzațiile aduse reprezintă o imixtiune în actul justiției și o încercare de a intimida autoritatea de urmărire penală. Ei cred că autorii scrisorii pot acționa în interesul persoanelor investigate de Procuratura Anticorupție. 

Procuratura atrage atenție asupra faptului, că presupusele acte ilegale atribuite lui Morari reprezintă ”declarații fără un temei factologic, manipulate în contextul unor informații mai vechi, cunoscute opiniei publice”. Procuratura anticorupție a chemat presa ”să nu se implice în reglarea de conturi a persoanelor aflate în conflict cu legea”. Ea spune că respectă cu strictețe prevederile legii și nu admite vre-un amestec în investigarea actelor de corupție”.  

Înainte de a pleca în concediu, Viorel Morari i-a adresat procurorului general Eduard Harunjen o scrisoare în care cerea inițierea  unui control în problema dată. Plus la aceasta, la Agenția Națională de integritate a fost depusă o cerere privind confirmarea prezenței sau absenței încălcării regimului juridic al conflictului de interese. Procurorul Maria Vieru le-a comunicat jurnaliștilor că, în prezent, informația difuzată în spațiul public este verificată și că Procuratura Generală va aduce rezultatele la cunoștința societății.  

În același timp, experții nu exclud că după publicarea scrisorii scandaloase vor apărea noi dosare penale. Săpămîna trecută s-a aflat despre arestarea, pe un termen de 30 de zile, a lui Andrei Tranga, proprietarul celei mai mari rețele de restaurante din Moldova. Nicolae Chitoroagă, șeful Procuraturii pentru Combaterea Criminalităţii Organizate și Cazuri Speciale a spus că, în afară de Tranga, în cadrul acestui dosar au fost reținuți alți patru inși din Moldova. Cu toții figurează în dosarul privind tentativa de a acapara întreprinderea Molinart Grup.

În scrisoarea sus menționată, celebra rețea de restaurante este menționată ca o afacere de succes, care s-a dezvoltat fulminant în timpul crizei financiare din 1999 și care, ulterior, se presupune că și-a schimbat de mai mult ori patronii din Olimpul politic.

De altfel, mulți observatori și un șir de publicații mass-media cred că în cazul Tranga există multe neclarități și că, în realitate, lucrurile nu stau tocmai așa, cum le descriu autorii scrisorii. Jurnaliștii se întreabă: de ce ar recurge la șantaj un om, care are o afacere prosperă și bine pusă la punct?

”El a creat totul de la zero, îi apreciază pe oamenii acare sînt ca el, are de toate și nu are nevoie de lucruri străine. Ilan Șor, care a jucat un rol-cheie în furtul miliardului, se află la libertate și se implică în politică, iar un om care a făcut multe pentru dezvoltarea țării și a cîștigat totul prin muncă proprie este investigat”, spun oamenii de afaceri care îl cunosc bine. Mulți își pun întrebarea: să fie oare această scrisoare anonimă și, respectiv, dosarul penal o acoperire pentru a-l șantaja pe însuși Andrei Tranga?

”Operațiune specială de înlocuire a lui Morari”?

Experții care au comentat demisia lui Viorel Morari din funcția de șef al Procuraturii Anticorupție atrag atenția la graba cu care au fost făcute schimbările de personal. Cei de la Procuratura Generală nu au mai așteptat nici rezultatele anchetei interne, nici răspunsul Agenției Naționale pentru integritate, unde a fost depusă o solicitare. Și dacă unii presupun că demisia rapidă se explică prin existența unor fapte reale în scrisoarea publicată, alții cred că această situație a fost folosită pentru a schimba un conducător incomod, a cărui demisie era demult așteptată.

Unii experți se tem că în locul lui Viorel Morari ar putea veni un demnitar mai loial și mai comod sistemului.  În opinia lui Alexei Tulbure,  fost ambasador al R. Moldova la Consiliul Europei și ONU, cele întîmplate seamănă mai mult cu o operațiune specială de înlocuire a lui Morari cu o persoană mai loială. Potrivit lui, motive pentru demiterea procurorului au existat demult. ”Pentru mine este clar că aici nu este vorba despre combaterea corupției, ci despre niște lupte interne de clan, în care s-a pomenit implicat și Morari”, a menționat Tulbure.  

Comentatorul politic Corneliu Ciurea face o paralelă între demisia lui Viorel Morari și cea a lui Alexandru Tănase, care la începutul lui martie 2018 a demisionat benevol din funcția de ministru al justiției. Cauza - scandalul iscat în urma convorbirii telefonice cu Veaceslav Platon privind ”jaful secolului”, ajunse în spațiul public. Expertul admite că Morari a urmat exemplul lui Tănase și ”a preferat să plece din instituție, pentru ca aceasta să rezolve în continuare problemele fără a-i șifona imaginea”.

Din acest punct de vedere, el crede că plecarea procurorului din funcția de conducere este benefică. În opinia lui Ciurea, societatea și organele de drept trebuie să abordeze la modul serios învinuirile privind atacul raider asupra unei companii moldovenești, în care ar fi implicat Viorel Morari. Potrivit lui, o reacție adecvată și operativă poate contribui la faptul ca situația creată să nu afecteze imaginea Procuraturii Anticorupție.   

În același timp, experții cred că demiterea lui Morari din funcția de șef al Procuraturii Anticorupție poate atrage după sine și alte remanieri de cadre în organele de drept. Despre aceasta a vorbit, printre altele, și Ion Guzun, reprezentantul Centrului de resurse juridice din Moldova. „Eu cred că în timpul apropiat vom afla mai multe detalii. Funcția de șef al Procuraturii Anticorupție , în opinia mea, este una dintre cele mai importante în procuratură, respectiv Procuratura Generală trebuie să comenteze această situație”, consideră Guzun.

Ion Munteanu

Urmărește-ne pe Odnoklassniki, dacă vrei să afli mai multe

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Mai multe

Sondaj Toate

load