Legea antipropagandă: primele consecințe

Legea antipropagandă: primele consecințe

Victor Surugiu

Lupta contra propagandei străine în spațiul informațional începută în Moldova deja s-a soldat cu un schimb de declarații la nivel politic, o duzină de amenzi aplicate mass-mediei, avertizări privind efectuarea controalelor inopinate și retragerea licențelor în caz de nesupunere.  

Experții consideră că scandaloasa lege a fost adoptată la insistența partenerilor străini ai Moldovei și că e puțin probabil ca ea să atingă scopul propus de autori. Multă lume este nedumerită de criteriile de determinare a acceptabilității conținutului informațional. 

La strajasecurității informaționale”

Legea antipropagandă, care prevede un șir de amendamente la Codul audiovizualului, a fost adoptată în două lecturi pe parcursul unei zile. La 12 ianuarie, ea a fost publicată în „Monitorul oficial” și peste o lună a intrat în vigoare. Mass-media națională a avut la dispoziție 30 de zile pentru a-și ajusta activitatea la noile reguli ale audiovizualului. Pînă la 12 aprilie, Guvernul urmează să prezinte propuneri referitoare la alte modificări ale actelor normative în scopul contracarării propagandei. 

În Codul audiovizualului a apărut noțiunea de ”securitate informațională” . Ea presupune „statutul protejat al resurselor informaționale, persoanelor, societății și statului, inclusiv un set de măsuri care să asigure protecția persoanelor, a societății și statului împotriva posibilelor încercări de dezinformare și/sau manipulare a informațiilor din exterior și prevenirea provocărilor mass-mediei îndreptate împotriva Republicii Moldova”.

Noul articol al Codului stipulează că, în scopul asigurării securității informaționale a statului, radiodifuzorilor șidistribuitorilor de programe li se permite să transmită conținut informativ, informativ-analitic, militar și politic cu anumite restricții. Programele transmise trebuie să fie produse în UE, SUA, Canada, precum și în țările care au ratificat Convenția Europeană privind televiziunea transfrontalieră. 

Nerespectarea noilor reguli se pedepsește cu amenzi în mărime de pînă la 70 de mii de lei, iar în cazurile repetate – pînă la 100 de mii de lei. Ulterior, „după aplicarea succesivă a sancțiunilor”, este prevăzută retragerea licenței. Conform legii, dosarele privind retragerea licenței de radiodifuzor pot fi examinate în instanță în timp redus. Decizia de interzicere a activității poate intra în vigoare pe parcursul a 40 de zile după inițierea procedurii.

Din grupul statelor europene care nu au aderat la Convenția Europeană privind televiziunea transfrontalieră  fac parte cinci țări postsovietice – Azerbaidjan, Armenia, Belarus, Georgia și Rusia. De altfel, printre țările membre ale UE există și țări care nu au semnat sau nu au ratificat Convenția (dar în cazul lor restricțiile nu se aplică ) – Belgia, Danemarca, Grecia, Irlanda, Luxemburg, Olanda și Suedia. Astfel, restricțiile afectează doar producțiile media din Rusia, și în măsură mică – conținutul informațional din Belarus, prezent și el în Moldova.

11 amenzi de la CCA 

Majoritatea posturilor de televiziune din Moldova au încetat, din 12 februarie, să retransmită emisiunile de știri și cele analitice din Rusia. Pînă la 9 februarie, difuzorii urmau să prezinte CCA noul concept al complexului de programe, iar distribuitorii de programe – avize privind modificările. Actele au fost prezentate la timp de 51 din 60 de posturi TV și de 53 din 55 de posturi radio. CCA a depistat numeroase încălcări în perfectarea acestora, din care motiv o parte dintre ele au fost returnate pentru a fi definitivate. 

Chiar din prima zi după intrarea în vigoare a Legii, CCA a aplicat 11 amenzi celor care nu au respectat termenul convenit. Cererile de oferire a timpului suplimentar pentru prezentarea actelor au fost respinse. Pedeapsa minimă de 5 mii de lei a fost aplicată posturilor de radio GRT FM și ART FM, precum și celor de televiziune – TV-Găgăuzia, VTV, TV RAIN, ART-TV, Axial TV, Moldova 2, Prut, RTR Moldova și Ren Moldova. Acestora le-a fost oferit un termen nou de prezentare a conceptului de programe – cel tîrziu 15 martie. CCA a anunțat că, începînd cu 12 februarie, va efectua controale inopinate ale activității tuturor companiilor audiovizuale de pe teritoriul țării.

În același timp, cei din Găgăuzia au refuzat să respecte Legea antipropagandă. Anterior intrării ei în vigoare, șefa autonomiei, Irina Vlah, a declarat că aici programele cu conținut informativ-analitic din Rusia vor fi difuzate și în continuare. Posturile TV din autonomie își explică poziția prin faptul că ele activează în baza licențelor eliberate de Comitetul Executiv al Găgăuziei, nu de CCA. La rîndul său, CCA consideră că eliberarea acelor licențe este ilegală și cere ca instanța de judecată să le anuleze și să oblige operatorii să obțină actele necesare în exclusivitate la Chișinău.

Au scăpat de sancțiuni canalele televizate „Mir”, „Mir HD” și „Mir24”, care nu au prezentat la CCA conceptul, deși transmit emisiuni de știri din Rusia. „Mir” în calitate de companie audiovizuală interstatală se bucură de un statut special. Guvernul Moldovei împreună cu alte guverne ale țărilor CSI este cofondatorul ei. Compania a fost creată în baza unui acord interstatal – Acordul șefilor de state-membre CSI, ratificat ulterior de Parlament. Pentru a obliga aceste posturi TV să se supună noii legi, Guvernul trebuie să se retragă din Acord și să nu le mai finanțeze, ceea ce, consideră experții, e puțin probabil. 

Schimb de declarații

Legislativele din Rusia și Moldova au făcut un schimb de declarații pe marginea noii legi. Duma de Stat a FR a adoptat o declarație specială privind inadmisibilitatea discriminării mass-mediei ruse în Moldova, adresînd ONU, Consiliului Europei și OSCE cererea de a da o apreciere acțiunilor autorităților moldovene. Apoi reprezentantul oficial al MAE a FR, Maria Zaharova, și-a exprimat nedumerirea privind reacția lentă a comunității internaționale. 

Potrivit ei, „legea adoptată reprezintă un act de încălcare gravă a principiului internațional fundamental al libertății de exprimare și al libertății mass-mediei, este orientată spre legalizarea cenzurii și curățarea spațiului informațional de punctele de vedere incomode Chișinăului oficial, fapt inadmisibil în condițiile unei societăți democratice moderne”.

Parlamentul Moldovei a adoptat o declarație de răspuns, numită „Condamnarea atacurilor FR asupra securității informaționale și a imixtiunii ofensatoare în activitatea politică a Republicii Moldova”. În document este exprimată îngrijorarea privind imixtiunea în politica RM prin protejarea unor partide ”de stînga” și influențarea nedemocratică a voturilor cetățenilor moldoveni. Parlamentul a cerut liderilor politici din Rusia să intervină pentru a opri abuzurile și campaniile denigratoare la adresa RM. 

Alte decizii din partea Rusiei nu au mai urmat. Potrivit lui Andrei Deveatkov, cercetător științific superior la Institutul de Economie al Academiei de Științe din Rusia, în timpul imediat următor, partea rusă nu intenționează să reacționeze emotiv la acțiunile autorităților moldovene, spre exemplu – să aplice sancțiuni. El consideră că „în prezent Rusia este concentrată asupra altor probleme internaționale – situația din Ucraina, Siria, Iran, Coreea de Nord, de aceea atenția față de Moldova nu este foarte pronunțată”.

Politologul rus Nikolai Starikov menționează că, în perspectivă, poziția Rusiei în spațiul public și cel informațional se va reduce la interdicția înlocuirii programele analitice și de știri la retransmiterea canalelor televizate de stat. El a propus părții moldovenești să creeze cu forțe proprii nu doar conținutul informativ, dar și pe cel distractiv.

La comanda Washingtonului?

Declarații contradictorii au venit din partea ambasadorului SUA în Moldova, James Pettit. La finele anului trecut, el chema autoritățile din Moldova că adopte noul cod al audiovizualului, care interzice retransmiterea emisiunilor de știri din Rusia. În comentariul la Legea antipropagandă el afirma că interzicerea retransmiterii știrilor rusești în Moldova este „o încălcare a libertății mass-mediei”. Potrivit diplomatului, trebuie să luptăm cu propaganda rusească, dar prin metode democratice, dezvoltînd competența mediatică a populației. „Eu aș încuraja cetățenii să facă comparații și să analizeze mai mult. Pentru mine, spre exemplu, este util să privesc CNN și Fox. Aceasta ajută cetățeanul să aprecieze unde este adevărul, și unde – minciuna”, consideră Pettit.

Anterior, reacționînd la propunerile de a introduce în Codul audiovizualului amendamente privind retransmiterea unor posturi TV străine, fostul șef al delegației UE în Moldova Pirkka Tapiola menționa că inițiativele care se referă la domenii importante precum libertatea mass-mediei necesită o expertiză prealabilă a Comisiei de la Veneția, o monitorizare minuțioasă și dezbateri cu participarea societății civile. 

Vasile Bolea, deputat PSRM, consideră că măsurile de luptă cu propaganda rusească, inclusiv modificările la Codul audiovizualului, Chișinăul nu le adoptă din proprie voință, ele fiind dirijate de la Washington. „Dacă autoritățile ar dori cu adevărat să facă regulă în problema dată, ele ar trebui să stabilească în primul rînd terminologia. În legislație trebuia introdusă noțiunea «propagandă», ceea ce nu s-a făcut”, spune deputatul.

Mulți experți menționează că e puțin probabil ca legea scandaloasă să atingă scopurile propuse de autori. Ei consideră că legea a fost adoptată în primul rînd pentru partenerii străini, care insistă pe stoparea influenței rusești în spațiul informațional moldovenesc. Unii specialiști în domeniul mass-mediei își exprimă nedumerirea în privința criteriilor care determină acceptabilitatea conținutului informațional. Ei menționează că produsul trebuie să aibă acces pe piață nu în funcție de țara care l-a produs, ci în funcție de respectarea standardelor de etică profesională și de obiectivitate jurnalistică.

 

 

Urmărește-ne pe Odnoklassniki, dacă vrei să afli mai multe

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Sondaj Toate

load