Alegerile de realegere a bașcanului

Alegerile de realegere a bașcanului

Pe fondalul vizitelor la Chișinău a înalților demnitari din UE, SUA și Rusia, a recomandărilor ambigue ale acestora,  a negocierilor reluate de partidele parlamentare și a presupunerilor gen ”va fi creată coaliția sau vom avea alegeri parlamentare anticipate?”, alegerile bașcanului Găgăuziei trec oarecum  liniștit și neobservat.  

Între timp, aici au loc patimi la fel de mari, ca cele de la alegerile ”centrale”, se fac încercări de a exclude candidații sau de a compromite alegerile și chiar (susțin unii politicieni locali) de a destabiliza situația în autonomie.    

Patimi preelectorale 

Acum o săptămînă  Comisia Electorală Centrală din Găgăuzia a finalizat recepționarea  actelor de la cetățenii care doresc să lupte pentru fotoliul de șef al autonomiei. 

Alegerile bașcanului au fost fixate pentru 30 iunie. Dar trebuiau să aibă loc la 19 mai. Însă în martie, cu o zi înainte de startul oficial al campaniei electorale, la ședința specială a Adunării Populare majoritatea deputaților a transferat data deja stabilită a alegerilor.  Un caz fără precedent în istoria electorală autohtonă.  

Formal, alegerile au fost transferate pe motiv că legislația locală este imperfectă.  La începutul lunii martie deputatul Serghei Cimpoieș a observat niște contradicții în prevederile Codului electoral al Găgăuziei, adoptat în a.2015, și  Regulamentul Găgăuziei din a.1998. Codul recunoaște alegerile valabile, dacă la ele au participat 1/3 dintre alegători, în timp ce Regulamentul cere, în primul tur,  participarea a cel puțin jumătate din  numărul alegătorilor, și  a 1/3 în turul doi. Iar în ierarhia legilor autonomiei Regulamentul are prioritate.  De aceea la 18 martie a fost convocată ședința extraordinară a APG. 

În timp ce Adunarea Populară  examina  amendamentul legislativ al deputatului Cimpoieș, s-a mai iscat unul: deputatul Grigorii Cadîn (face parte din conducerea  organizației teritoriale Ceadîr- Lunga a PDM) a propus  ca în Codul electoral să fie inclusă prevederea că CEC a Găgăuziei perfectează listele alegătorilor  pentru alegerile bașcanului și pentru alegerile în Adunarea populară în interacțiune cu CEC a  RM în baza datelor din Registrul de Stat al alegătorilor din RM, și nu în baza listelor alcătuite de primăriile localităților, dat fiind că listele alegătorilor la alegerile bașcanului  și cele de la alegerile parlamentare diferă cu cca 20 mii de persoane.  

Spre exemplu, la alegerile parlamentare din 24 februarie,2019 în autonomie, conform registrului de stat, erau 131 mii alegători, la alegerile deputaților APG din a.2016 - 122 mii.  Iar CEC a Găgăuziei a acceptat un registru al alegătorilor, care includea 108 mii de alegători, din care au fost excluși cetățenii care temporar nu locuiesc în regiune.  

Alina Rusu, șefa Comisiei electorale centrale a RM, a declarat într-un interviu pentru  Newsmaker, că la moment transmiterea registrului național al alegătorilor către CEC a Găgăuziei nu este posibilă : pentru aceasta CEC a Găgăuziei ar trebui să fie operator de date personale, și ea nu este. Totuși, inițiativa legislativă a lui Gr.Cadîn a fost adoptată, fie și cu scandal: amendamentele  legislative au apărut în ultimul moment, nu au fost discutate public, cum o cere legislația privind transparența adoptării deciziilor, și mulți deputați au aflat  despre existența lor în timpul ședinței APG.  Unde mai pui, că înainte de vot deputații i-au acordat Irinei Vlah doar jumătate de oră pentru studierea proiectului: deputații au contat pe faptul, că dacă ea le va semna  imediat, nu va fi nevoie ca alegerile să fie transferate. Dar bașcanul  era de acord să semneze doar jumătate din document  - amendamentul privind majorarea pragului de participare la alegeri. În rezultat, Irina Vlah nu a promulgat proiectul de lege și l-a întors Adunării Populare.   

Adepții Irinei Vlah au declarat că această istorie  cu modificarea urgentă a  legislației electorale în ajunul startului oficial al campaniei electorale este  o combinație politică a ex-parlamentarului Nicolai Dudoglo, președintele  “Noii Găgăuzii” , și a adepților săi.  Dudoglo, în opinia lor,  urmărește scopul ca  pragul de participare în alegeri să nu fie atins și Irina Vlah să fie destituită din funcția de bașcan.    

Iar adepții lui N.Dudoglo susțineau că  subestimarea intenționată a numărului de alegători în scopul majorării participării este în interesul Irinei Vlah.  La finele lunii aprilie N.Dudoglo  a cerut demiterea CEC ”de buzunar” a autonomiei, adepții partidelor controlate de el - “Noua Găgăuzie” și “Devlet” - au început să adune semnături pentru demiterea  membrilor CEC, iar șase deputați afiliați din APG au expediat în adresa procuraturii un demers, în care bașcanul era învinuit de abuz  de putere.  Ei au cerut să fie verificată legalitatea acțiunilor Irinei Vlah, care a  refuzat să promulge  proiectul de lege privind introducerea modificărilor în Codul electoral, și să fie dată ”o apreciere juridică” acțiunilor ei. 

Concomitent, mișcarea “Devlet” (încă o formațiune politică condusă de Nicolai Dudoglo) a chemat  la boicotarea alegerilor bașcanului.  Agenția Regnum scria, că pentru Găgăuzia prezența a 50% dintre alegători este un indicator foarte înalt, iar dacă ținem cont de boicotarea alegerilor  de către un șir de formațiuni politice din autonomie , atingerea pragului de participare este în pericol. Comentatorii politici vorbeau despre  aceea că echipa lui Dudoglo, în loc să participe la alegeri,  a ales să le compromită. 

Dar în scurt timp cei din “Devlet” și-au schimbat poziția și au înaintat propriul candidat pentru funcția de bașcan.  În persoana liderului democraților din Comrat Dmitrii Manol. “Acsacalul” politicii găgăuze, candidatul la funcția de bașcan Ivan Burgudji,  a explicat în emisia unui post TV această cotitură bruscă a celor din   “Devlet” prin faptul, că  nu toți adepții lui N.Dudoglo  împărtășesc ideea de boicotare a alegerilor și vor urma la 30 iunie această chemare.“Chemarea mișcării “Devlet” de boicotare a alegerilor va cuprinde cel mult   2 mii de persoane”, - a prezis Burgudji.    

Pretendenții    

De această dată, pentru fotoliul de bașcan al Găgăuziei se vor bate  5 pretendenți   (deocamdată, cifra nu este confirmată – actele antreprenorului Vasilii Aladov încă se mai află la examinarea CEC a autonomiei). Tradițional, cu toții merg în alegeri ca  independenți, deși despre preferințele politice ale lor și ale forțelor politice din spatele lor  știe toată lumea. Acum patru ani candidați pentru funcția de bașcan erau de două ori mai mulți.    

Irina Vlahfavorita actualei curse. Bașcanul găgăuz în funcție. La mijlocul lunii mai  a demisionat din funcție pentru perioada campaniei electorale, numindu-l bașcan interimar pe Vadim Ceban, prim-adjunct al președintelui Executivului Gagauziei .

Despre intenția de a candida pentru al doilea mandat “pentru a continua programele începute”, a anunțat încă acum nouă luni – la 10 septembrie, trecut.   

Cu o zi înainte de începerea campaniei electorale, Irina Vlah  a raportat despre activitatea sa timp de patru ani de aflare în fruntea autonomiei.  Presa ce reflecta briefingul, la care asista președintele Igor Dodon, ex-bașcanii Gheorghe Tabunscic și Dmitrii Croitor, șefii misiunilor diplomatice ale Rusiei, Azerbaidjanului, Ungariei,  reprezentanții ambasadelor Turciei și Belarusului,  scria în acest context, că vorbitorii au repetat mereu că în cei patru ani Găgăuzia s-a transformat în ”perla de sud a Moldovei”.  

Din activul bașcanului în acțiune vom numi  crearea a 2 mii locuri noi de muncă, politica externă echilibrată, susținerea din partea președintelui FR  V.Putin,  precum și a unui șir de regiuni rusești în sumă de  35 mln.lei, numeroase proiecte strategice de infrastructură, realizate în autonomie de Turcia, Rusia, UE, Turkmenistan, Azerbaidjan, și un șir de alți indici și realizări.

Oponenții politici ai Irinei Vlah au altă viziune asupra rezultatelor celor patru ani. Ei o acuză de turism politic (dacă Mihail Formuzal, predecesorul Irinei Vlah, cheltuia pentru deplasări  cca  420 mii lei/an, apoi I.Vlah – peste un milion, sau cu   240% mai mult), de protejarea intereselor propriilor rude, auto-publicitate pe bani  publici,  lezarea drepturilor localităților ”ostile politic” etc. Totuși, la moment Irina Vlah are cel mai bun rating. Președintele I.Dodon a declarat în deschiderea campaniei ei electorale, că rezultatul alegerilor din Găgăuzia ”este clar, Irina Victorovna trebuie să biruie și noi vom fi cu ea încă patru ani ”.

În perioada celui de-al doilea mandat Irina Vlah  promite să deschidă la Ceadîr-Lunga un aeroport modern, capabil să primească zboruri internaționale de pasageri și de marfă (se preconizează construirea lui pe principiile unui parteneriat public-privat cu susținerea Turciei), să creeze alte 5 mii locuri de muncă, să majoreze salariul mediu în regiune pînă la 10 mii lei, să dubleze bursele și indemnizațiile pentru nașterea unui copil, să construiască o stație electrică la Vulcănești.  

Ivan Burgudji – politician local ”cu greutate”, fost deputat în APG și participant la formarea autonomiei găgăuze.  De mai multe ori, a fost arestat ”pentru separatism”. 

În aprilie, 2017 a fost numit consilier al bașcanului în probleme juridice, numind propunerea Irinei Vlah de a deveni consilierul ei ”o bună continuitate a generațiilor”. Oponenții îl numeau ”megafonul informațional al Irinei Vlah”. 

La 18martire, curent în c timpul întîlnirii conducătorului autonomiei cu locuitorii din Congaz, I.Burgudji  a declarat, că  dacă deputații APG vor încerca să destituie actualul bașcan,  deputații ar trebui aruncați de la etajul doi. Adversarii politici imediat i-au amintit, că fiind deputat APG și președintele comisiei juridice, Burgudji  a participat personal la trei tentative de înlăturare de la putere a bașcanului de atunci Mihail Formuzal , prin justificarea legală a acțiunilor APG.    

I.Burgudji a criticat dur propunerea mișcării   “Devlet” privind boicotarea alegerilor bașcanului, numind - о “sălbătăcie”. Potrivit lui, el ar fi înțeles boicotarea alegerilor parlamentare, dat fiind că Găgăuzia  nu a primit o cotă politică cu drept de veto, dar  “dacă noi pledăm pentru boicotarea alegerilor unei ramuri-cheie ale puterii, noi pledăm pentru lichidarea autonomiei  ”.

La prezentarea actelor pentru înregistrare, la CEC, a chemat insistent să fie deschise secții de vot nu numai în autonomie, dar și dincolo de hotarele UTA Găgăuzia, la Chișinău, Bălți, Tiraspol, pe teritoriul Federației Ruse, în Turcia, Italia și Germania.     

Serghei Cimpoieș – deputat  în APG de legislatura III,V și VI, a ocupat postul de director al fabricii de conserve din Comrat    “Basarabia Agroexport”.

La alegerile bașcanului din a. 2015a luat liste de subscriere, dar nu a continuat procesul de înregistrare pentru a candida în alegeri.  Dar a susținut activ candidatura ex-bașcanului Dmitrii Croitor, care a acumulat  6,21%. 

Numele lui S.Cimpoieș a figurat într-un șir de scandaluri.În 2014 ziarulnational.md  a scris că partenerul de afaceri al lui, antreprenorul din Kazahstan Airat Arîmbaev, care deținea 49,99% de acțiuni în compania moldovenească “Vegfrutis”,  l-a acuzat pe Cimpoieș de furtul a peste   25 mln.lei. Arîmbaev susținea că devenind coproprietar al fabricii, el i-a încredințat lui Cimpoieș  toate drepturile de administrare a acesteia, prin act notarial.   

În a.2011 businessmanul kazah a aflat despre falimentarea  companiei “Vegfrutis”: datoriile companiei cu un capital  social de  50 mln.lei au atins cifra de 84 mln.  În procesul de verificare a actelor contabile, administratorul procedurii de falimentare a întreprinderii a descoperit că  în a.2010 conducerea “Vegfrutis” (director era Elena Cimpoieș, soția lui S.Cimpoieș) a încheiat cu compania   “Basarabia Agroexport”, al cărei director era însuși S.Cimpoieș, un contract de arendă a fabricii de conserve și a 120 ha de livadă ale “Vegfrutis” contra sumei de doar 150 mii lei/an.

Creditorii “Vegfrutis” au convocat mai multe conferințe de presă. În cadrul uneia dintre ele, Ivan Terzi, președintele Camerei Publice a Găgăuziei, care lupta să-și întoarcă   50 mii lei, a declarat că deputatul APG S.Cimpoieș “împreună cu rudele și acoliții lui trebuie să întoarcă oamenilor peste 80 mln.lei”. Printre partenerii de afaceri amăgiți a fost numit și antreprenorul din Kazahstan, dar și businessmanul rus Valerii Furman, care comercializa pe piața rusă sucurile produse de  “Vegfrutis”.  Potrivit creditorilor, dosarele penale deschise în anii 2013-2014 bat pasul pe loc, fără vre-o mișcare, în timp ce “dl Cimpoieș scoate banii în offshore, în mod deliberat inițiază procedura de  insolvență a companiei “Vegfrutis”, transferă activele ei în compania “Basarabia Agroexport”, care are aceiași adresă juridică ca și “Vegfrutis”.

În vara lui 2016 procurorul Găgăuziei Ruslan Caraivan  a cerut Adunării Populare  să-l lipsească pe S.Cimpoieș de imunitatea parlamentară pentru a fi tras la răspundere penală, și a declarat că dispune de dovezi suficiente  pentru a-l acuza  de falimentarea intenționată a companiei  “Vegfrutis” , însă APG a refuzat să îndeplinească cererea procurorului.  

Însuși S. Cimpoieș declara, că dosarul împotriva lui este “cusut cu ață albă” și că din a.2011 businessul lui a devenit obiectul de interes al unui grup de persoane   “care mereu încearcă să-l acapareze și pune presiuni prin intermediul diferitor structuri, inclusiv de stat”.

“După un șir de atacuri raider,  au apărut cauzele penale la comandă”, - a scris Cimpoieș în octombrie, 2017 într-o adresare către procurorul general al RM Eduard Harunjen, prin care cerea o audiență. Printre persoanele interesate de afacerea sa, Cimpoieș i-a numit pe Nicolai Dudoglo și afaceristul Grigore Caramalac, aflat în căutare și stabilit în Rusia.   

Plus la critica lui N.Dudoglo și, respectiv, a lui Dm.Manol pe care acesta îl susține în alegeri, candidatul Cimpoieș critică activ și bașcanul actual, practic pune la îndoială  succesele echipei Vlah în toate domeniile. Analistul politic Veaceslav Craciun scria pentru agenția  IPN, că partea slabă a campaniei lui Cimpoieș este deficitul propunerilor pozitive clare și lipsa echipei, dar în linii generale  figura lui Serghei Cimpoieș poate deveni alegerea electoratului  protestatar,care va fi de acord cu aprecierea dată de acesta  guvernării Irinei Vlah și-l va considera o alternativă acceptabilă. Însă majoritatea comentatorilor este de părere că posibilitatea unei victorii a acestui candidat la postul de bașcan este totuși mică.

Dmitrii Manolconsilier municipal de Comrat,  liderul democraților din Comrat, adept activ al mișcărilor “Noua Găgăuzie” și “Devlet” (partidele ex-deputatului,ex-democratului și ex-primarului de Comrat N.Dudoglo).   

Portalul gagauzinfo a scris că în mai, trecut, Dm.Manol a fost dat afară din funcția de conducător al departamentului “Sud” al ÎS “Moldtelecom”. Conducerea companiei a luat această decizie în urma unui audit  intern.  

Ancheta, conform portalului,  a stabilit că Dm.Manol, împreună cu fiul  și ginerele, care erau angajați ai departamentului, a organizat scheme prin care a pricinuit întreprinderii   pagube semnificative. În rezultat, salariile rudelor actualului candidat la funcția de bașcan depășea în unele luni suma de 30 mii lei, ceea ce este foarte mult pentru salarizarea personalului tehnic în regiuni, și a trezit semne de întrebare în aparatul central ”Moldtelecom”. În baza rezultatelor auditului,  Manol s-a ales cu sancțiuni disciplinare  și o retrogradare în serviciu: el a fost numit șeful sectorului exploatare și instalații Comrat.  

CEC din Găgăuzia a examinat listele de subscriere ale lui Dm.Manol marți, 4 iunie. Un sfert dintre semnăturile adunate pentru el CEC le-a declarat falsificate și a decis să transmită materialele procuraturii. Totuși, dat fiind că 1542 semnături au fost confirmate, și aceasta este suficient pentru a fi înregistrat, Dm.Manol a fost înregistrat candidat la funcția de bașcan al Găgăuziei. 

În actualele alegeri Dm.Manol joacă activ contra bașcanului în acțiune I.Vlah. La 29 mai el a depus la CEC a Găgăuziei o cerere în care cerea  excluderea din listele electorale a adversarilor săi Irina Vlah și Ivan Burgudji, precum și a bașcanului interimar Vadin Ceban, dat fiind că ei temporar nu locuiesc în Găgăuzia. 

“Prezentarea informației despre excluderea  din liste a candidatului la funcția de bașcan Irinei Vlah, care mai bine de 15 ani nu locuiește pe teritoriul Găgăuziei, a candidatului la funcția de bașcan  Ivan Burgudji, care nu locuiește în Găgăuzia mai bine de 20 de ani (locuiește la Tiraspol), a bașcanului-interimar Vadim Ceban, care nu locuiește în Găgăuzia mai bine de 20 de ani (locuiește la Chișinău)”, - se spune în adresare. Însă CEC a autonomiei a considerat nefondată cererea candidatului și nu a găsit în ea tremei juridic pentru a o satisface.  

Vasilii Aladov (deocamdată actele se află la CEC pentru examinare) – antreprenor, director al companiei “Аладов-агро”, specializată în cultuvarea culturilor agricole, cerealiere, horticultură și viticultură.   

La 21 mai a anunțat pe o rețea socială că renunță la participarea în cursa electorală. “Oamenii vor schimbări spre bine, dar în același timp pentru a semna listele de subscriere cer de la mine între 20 și 500 lei. Dragii mei, eu nu voi achita între 300 și 1500 lei, cum o fac alți candidați.  Problema pentru dezvoltarea  viitoare a Găgăuziei nu constă în politicienii murdari, care vin și  pleacă, da în poporul găgăuz ieftin. În tot sensul acestei fraze”, - a scris Aladov pe pagina sa de Facebook. Apoi s-a răzgîndit și a rămas în cursa electorală.  

Pe rețelele sociale Aladov se auto-întitulează președinte al Găgăuziei și publică dialoguri virtuale cu președintele FR Vladimir Putin. Astfel, la 4 mai a publicat următorul ”dialog” : “Primul apel îl voi face lui Putin  ”. “Bravo, Vasilii, voi ține cont ”, - “a răspuns” Putin.  

Dacă va fi ales să conducă autonomia, promite “un mare viitor Găgăuzie noastre”, să transforme Comratul în   “Monaco al Găgăuziei”, să aloce 10 mln.euro pentru construirea unui colector la Comrat, să lanseze concomitent cîte o fabrică de vin și două întreprinderi în fiecare oraș și  sat din Găgăuzia,  anual să renoveze 300 ha de vii și livezi, să asigure 100 mii locuri de muncă, să lupte cu avorturile ilegale,  să introducă în programul școlar, de la cl.7 în sus, o disciplină despre urmările avorturilor și să alcătuiască “Manualul politicii de familie  ” -  “pentru ca elevii din fragedă copilărie să conștientizeze întregul lanț de urmări ”. Se consideră opozantul bașcanului în acțiune  Irina Vlah  și o acuză că nu și-a îndeplinit obligațiunile preelectorale anterioare și a corupt alegătorii.  

“Efectul Năstase”?

În alegerile bașcanului din 22 martie, 2015 Irina Vlah a obținut o victorie clară. Pentru prima oară în fruntea  regiunii a venit o femeie și pentru prima oară în istoria de 20 de ani liderul Găgăuziei a fost ales din primul tur. Va reuși oare Irina Vlah să repete acest rezultat? 

Înainte de alegerile din 22 martie,2015 sondajele  îi dădeau Irinei Vlah între 43,3% (CBS-AXA) și 57,3% (Intellect Group). Atunci ea a biruit cu rezultatul   51,11%. Actualul rating  al bașcanului în acțiune este net superior acelor cifre. Sondajul din martie al Asociației sociologilor și demografilor (efectuat în autonomie în perioada 15-19 martie) a arătat că pentru I.Vlah erau gata să voteze 71,9% dintre alegătorii regiunii.  65,9% dintre respondenți au apreciat pozitiv activitatea ei în funcția de șef al autonomiei.  

Diferența între ea și următorul candidat – adversarul principal în alegerile din a. 2015, ex-deputatul PDM Nicolae Dudoglo,  conform rezultatelor sondajului Asociației sociologilor și demografilor era enorm   -  în martie, pentru Dudoglo erau gata să voteze  doar 7,5% dintre cetățeni. Însă la actualele alegeri “candidatul veșnic” Dudoglo nu participă.  Și nimeni din actualii adversari ai Irinei Vlah nici nu a figurat în sondajul din martie al Asociației sociologilor și demografilor.  

Așa că la 3 iunie Irina Vlah are toate șansele să fie realeasă în funcția de bașcan al autonomiei găgăuze. Ce fa urma – vom vedea.  Unii comentatori politici  cred că N.Dudoglo și adepții lui pot folosi problema listelor electorale ca temei pentru  a contesta alegerile. Politologul Veaceslav Craciun a scris într-un comentariu, că această problemă ar putea fi folosită pentru promovarea ideii despre falsificările pregătite și lipsa de încredere  față de totalurile votului. “O asemenea acțiune din partea unul candidat sau a unui grup de alegători nu va schimba actuala balanță a puterii, însă poate crea o incertitudine politică în situația privind validarea alegerilor”, - consideră expertul.

La începutul acestei săptămîni concluziile s-au adeverit. Luni, în cadrul unei conferințe de presă special convocate, reprezentanții mișcării de opoziție “Devlet” au declarat că intenționează să conteste rezultatele alegerilor bașcanului  Găgăuziei, dacă  victoria va aparține din nou Irinei Vlah.   “Chiar dacă alegerile vor avea loc, și doamna ex-bașcan va încerca să pună presiuni pentru a deveni din nou bașcan, asta va fi temei pentru  a acționa în instanță și a anula totalurile alegerilor”, - a spus reprezentantul   “Devlet” Vasilii Neicovcen.

Xenia Florea

Citește-ne pe Twitter, dacă vrei să afli mai multe

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Mai multe

Sondaj Toate

load