Cercetarea a fost coordonată de catedra de Științele Istoriei Umane a Institului Max Planck, Jena, Germania, și a implicat studiul a peste 1.500 de mărgele, descoperite în 31 de locații din sudul și estul Africii. Studiul sugerează că oamenii care realizau mărgelele – încă fabricate și purtate azi de culegători și vînătorii din Africa – făceau schimburi între ei, deși se aflau la distanțe mari unul de altul, contribuind la împărtășirea mesajelor simbolice și la consolidarea alianțelor.
„A fost ca și cum ai căuta o urmă de pesmet”, a explicat autorul principal al studiului, Jennifer Miller. „Mărgelele sînt indicii împrăștiate în timp și spațiu, așteaptă doar să fie observate”, a completat cercetătoarea.
Adăuga comentariu